19,627 matches
-
aprobau în ședința de partid lunară, se supunea în ședința consiliului ca propunere pe ordinea de zi. La raion era mai simplu, deoarece nu raionul plătea salariatul, ci gospodăria colectivă, așa că se putea obține postul solicitat de la Secția Agricolă a raionului, mai ușor. Cadrele tehnice aveau un alt statut în cadrul C.A.P.-ului, nu erau plătite cu norme de muncă, ci cu salarii și erau înregistrați la Camera de Muncă. - Și ce propuneți să fac până atunci, tovarășul președinte? întrebă fata
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
ei nu ar mai trebui să procedeze așa, mai ales la țară unde toți sunt cu ochii pe tine. - Și tu ai auzit? - Cine nu a auzit de aventurile sale cu unul de la raionala de partid? Mereu o cheamă la raion în calitatea de secretară pe școală a organizației de partid. Cred că așa își menține postul, că după bârfe nu ar avea nici liceul terminat. Discuția lor a fost curmată de Viorel, care a trecut „ca din întâmplare” pe la ele
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
așa cum făcea întotdeauna, de treburile gospodărești, cât mai departe de bucătăria unde ea trebăluia. Nu era încă ora opt, dar ulița era plină de copii. Își găsiseră joaca în tuburile de beton aduse în urmă cu câteva zile. Ăi de la raion doreau să facă o nouă conductă pentru apa necesară la fabricile din oraș. - ´Neața, Șerbane! îl trezi din gânduri un vecin ce trecea pe uliță. P-acasă, p-acasă? - ´Neața! Apăi, merg în schimbul doi, în săptămâna asta! - Aha, îi bine
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
te vei descurca printre străini. Soarele a început să devină din ce în ce mai supărător. Veronica se simțea obosită, așa că au hotărât să se întoarcă în centru, pentru a merge la magazinul universal. La etajul doi, mama sa s-a îndreptat direct la raionul de sport. Privirile îi alergau în zona cu îmbrăcăminte de sport - turism. Dorea să-i cumpere o pereche nouă de bocanci pentru munte și un hanorac, știind cât îi plac fiului său drumețiile. - La ce te uiți, mami, că doar
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
ne simțim bine împreună și, cum la țară există o moralitate și o opinie publică exagerată asupra acestei moralități, nu poți să umbli cu cineva fără să nu știe tot satul. - Spune-mi ce dorești să-ți iau de la acest raion? Am glumit că vreau să te însoțesc la munte. Poate înainte de a începe cursurile la Universitate, fug cu tatăl tău câteva zile la munte să ne încărcăm bateriile. Ziceam să probezi o pereche de bocanci pentru munte și un hanorac
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
lumii, inclusiv de la colegii de breaslă din Chișinău. Este semnificativ faptul că această bucurie mare a coincis cu aniversarea a 65-ea a Domniei sale. Mihail Popa s-a născut în primii ani de după război, la 15 mai 1948, în satul Vălcineț, raionul Călărași, o frumoasă localitate din zona Codrilor. Școala de 8 ani a absolvit-o în satul vecin Temeleuți, unde și-a petrecut copilăria, apoi și-a continuat studiile la școala medie nr.1 din Călărași, în care se făcea carte
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
la 30 decembrie 1947. Nu voi merge pe latura politică a poveștii, ci voi încerca să spicuiesc amintiri despre Moldova Nouă și oamenii care au trăit și muncit aici. Moldova Nouă a fost declarată oraș în 1954, fiind reședință de raion încă din 1950, în cadrul regiunii Banat. Zăcămintele din zona Banatului de sud-vest erau cunoscute, însă nu erau delimitate, necunoscându-se adevărata bogăție din adâncuri. Aceste zăcăminte fiind cunoscute încă din antichitate. Prospecțiunile din zonă îmi erau cunoscute din anii școlii
1967, MOLDOVA NOUĂ; PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363153_a_364482]
-
Basarabia... Țara românească vecină cu România, Basarabia este și pentru Anamaria Botezatu, ca și pentru atâția alți artiști, un tărâm mirific de dragoste, de dor, lipit de ușa sufletului, ca lacrima de obraz. Are botezat un copil în satul Coșcodeni, raionul Sângerei, iar aceasta-i mândria și mângâierea inimii artistei. Portretul Anamariei Botezatu nu poate fi acuarelat altcumva decât afectiv. Viața ei artistică și personală, chipul ei fizic și spiritual, valoarea glasului, frumusețea repertoriului nu sunt decât pastele colorate pe care
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
Secuime care nu știu vorbi aproape deloc românește. Alături de mama ei era și fratele mai mic, un tânăr frumușel, înalt și subțirel, despre care am aflat că este în clasa a X-a. Suzana îmi povestise că era șefa unui raion de încălțăminte dintr-un mare magazin universal, aflat în centrul orașului. Pentru mine, era prima mea ieșire dincolo de fruntariile țării și prima dată când eram pus în situația de-a vorbi, mai mult prin gesturi, decât în limba respectivă, cu
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Vă salut și...mai poftiți! -Alo,alo, Georgică, stai mă! Nici nu mă-ntrebi ce vreau? Uite, vine revelionul și am nevoie de un kilogram de măsline. -Păi, dacă ziceți că ne vizitați magazinul, când vă faceți cumpărăturile, treceți pe la raionul de... -Lasă, mă, prostiile! Știu că este greu, dar... -Nici un dar, tovarășe director, nici un dar! Pentru dumneavoastră mă dau peste cap și-ntr-o săptămână aveți kilu’ de măsline pe masă...la mine-n birou. Se poate să nu
UN KIL DE MĂSLINE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367867_a_369196]
-
lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau să cumpere sau să bea vin, cei mai importanți oameni ai comunei și ai raionului , aceștia din urmă veneau doar când aveau treburi “administrative” de rezolvat prin localitate și erau aduși de oficiali ai comunei. De asemenea, era și un pescar de ocazie, care ne vizita să facă trocul cu tata, să-i dea pește
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din comună care nu se înscrisese “de bună voie” în colectiv, nu a avut altă alternativă decât să cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
PRIETENII ȘI PĂRINȚII NOȘTRI ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ! Elena Olteanu (1910 - 1993) Venită din părțile sudice ale județului Argeș a văzut lumina zilei în satul Ionești, din fostul raion Costești. A absolvit școala normală de menaj - promoția 1931 și s-a așezat la Rucăr prin căsătoria (în 1933) cu un tânăr de-al locului, Ionel Olteanu, devenit mai târziu - cunoscut de rucăreni (și) sub acest nume de Notarul satului
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau să cumpere sau să bea vin, cei mai importanți oameni ai comunei și ai raionului , aceștia din urmă veneau doar când aveau treburi “administrative” de rezolvat prin localitate și erau aduși de oficiali ai comunei. De asemenea, era și un pescar de ocazie, care ne vizita să facă trocul cu tata, să-i dea pește
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din comună care nu se înscrisese “de bună voie” în colectiv, nu a avut altă alternativă decât să cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
șase seara, pe tot bulevardul. În apropierea cunoscutului restaurant ”Carul cu bere”, trebuie să recunoaștem, nu mai era animație, ci aglomerație. Se intra cu greu, iar mese ori locuri libere nu se descopereau fără sprijinul calificat al fetelor responsabile de raion. Vizibile erau doar cele rezervate, fiind cele mai frumoase ori, mai degrabă, curate, aranjate și ornate. Nu te puteai apropia de ele. Așteptau grupuri organizate, formate din străini, de regulă, care veneau aici de ani buni, apreciind întreaga ofertă culinară
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
Secuime care nu știu vorbi aproape deloc românește. Alături de mama ei era și fratele mai mic, un tânăr frumușel, înalt și subțirel, despre care am aflat că este în clasa a X-a. Suzana îmi povestise că era șefa unui raion de încălțăminte dintr-un mare magazin universal, aflat în centrul orașului. Pentru mine, era prima mea ieșire dincolo de fruntariile țării și prima dată când eram pus în situația de-a vorbi, mai mult prin gesturi, decât în limba respectivă, cu
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
a început să mă chinuie. Înțelegeam că două obstacole majore mă despărțeau de a avea și eu ceva asemănător - prețul și locul de unde să fi obținut o astfel de poșetă. Cu toate acestea, intram aproape zilnic în orice magazin și raion de marochinărie, dar și la Consignația, în căutarea mult râvnitei poșete. Știam că eventualitatea de a găsi ceea ce vroiam era inexistentă, dar nu mă dădeam bătută. Așa că înainte de a părăsi prăvălia, întrebam vânzătoarea dacă nu cumva are idee de unde să
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349457_a_350786]
-
LILI BOBU - LA MULȚI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA Autor: Lili Bobu Publicat în: Ediția nr. 1294 din 17 iulie 2014 Toate Articolele Autorului „O legitimă notă de subsol a istoriilor viitoare” Data și locul nașterii: 15 iulie 1948, în Codreni (raionul Căinari), satul cu miros de busuioc și iz de veșnicie, pe tărâmul binecuvântat al Moldovei, căci, cum spune într-un poem, „poeții mari își aleg popoarele în mijlocul cărora au a se naște”; Naționalitatea: Româno-moldo-vlahă, născut cu harta Daciei pe palmă
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
Sf. Dumitru), a apărut un local insolit, care-a rămas în amintirile sucevenilor cu numele „La Varicea”. Un local insolit Insolit, pentru că localul cu pricina, care avea, direct de pe trotuar, două intrări spre aceeași încăpere, în care erau amenajate două raioane comerciale distincte, dulciuri și cafea, constituia la vremea aceea o premieră în comerțul socialist al Sucevei. Orașul nu avea atunci o cafenea, un spațiu în care să se consume doar “schwartz-ul”, așa cum spuneau încă bucovinenii cafelei, ca o reminiscență din
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
acidulat, astfel încât, la deschiderea sticlei, dacă nu erai atent, pierdeai aproape jumătate din conținut. În aparență, se consuma numai cafea... Oficial, în localul respectiv, nu se serveau băuturi alcoolice (la fel cum se proceda și în cofetării), dar cum la raionul de dulciuri se vindeau și lichioruri (iar cu timpul gama s-a diversificat, lărgindu-se de la whisky românesc, până la...coniac albanez „Skanderbeg” - cu sticla învelită în împletitură de paie), cănile de cafea se umpleau adeseori cu astfel de licori. În
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
poalele Dealului Viilor. De-alungul anilor împreună cu membrii acestui cenaclu, care funcționează și azi, am organizat multe activități culturale la Casa de Cultură din oraș, la Biblioteca orășenească, dar și la Râmnicu Vâlcea, Slatina, Pitești, și la căminele culturale din fostul raion Drăgășani. La ședințele acestui cenclul au participat: Virgil Mazilescu, fiind elev în clasa 11-a la liceul nostru, Nicolae Cochinescu (azi, judecător la Curtea Constituțională a României) fiind procuror la Drăgășani, a cărei carte pentru copii, de debut, a fost
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
școlii un cenaclu literar, la care participau foarte mulți elevi și profesori din satele Băcicău și Valea Seacă. Acestui cenaclu i-am dat numele preotului patriot Athanasie Doroș și a funcționat cât am stat eu în această localitate. Cei de la raionul Negrești-Oaș nu prea au fost de acord cu numele acestui patriot. Dar nu au intervenit în schimbarea lui. Mai târziu pe când eram redactor la „Lumina de pe Lotru” am înființat cenaclul literar „Lumina” de la Voineasa, la care participau muncitori, ingineri, intelectuali
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
7 ZMEURICA; DUMINICA PE CETĂȚUIE Pentru duminica următoare nu era în program nimic obligatoriu. Cei doi tineri la propunerea fetei au hotărât să meargă pe Cetățuia care străjuia orașul Cluj. Era necesar ca fiecare cursant să-și anunțe instructorul de raion despre activitatea ce urma să o desfășoare în timpul liber. Așa au procedat cei doi, însă mai mulți tineri, printre care fetele nu voiau să lipsească de la excursia pe Cetățuie. De ce voiau să meargă pe Cetățuie tineretul? Aici în interiorul valurilor de
7 ZMEURICA; DUMINICA PE CETĂŢUIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349191_a_350520]
-
publicată în acest ziar. Cum toți cursanții plecaseră cei doi erau singuri și își permiteau orice. Astfel că fata a lăsat ziarul pe bancă și l-a sărutat și felicitat pe Matei pentru poezie. Ce se întâmplase de fapt? Instructorul raionului Turda o văzuse cu Matei și auzindu-i numele și-a adus aminte de acel ziar unde era publicate articole pe care organizația de UTM raională din care făcea parte îl propusese pentru publicare și astfel păstrase ziarul. A solicitat
8 ZMEURICA; MICI SECRETE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349210_a_350539]