720 matches
-
avut nici un rost să-i întreb iarăși dacă vor sau trebuie s-o facă, așa că am spus doar: „Atunci cântați-l pe tot“. Au cântat deci și restul strofelor. Apoi semicercul s-a rupt. Toți, cu excepția unui băiat, s-au reașezat la mesuțele lor. Băiatul însă a venit la mine, m-a privit țintă și m-a întrebat: „Tovarășa, dumneavoastră de ce n-ați cântat? Cealaltă tovarășă cântă totdeauna cu noi“. Am zâmbit și i-am spus: „Dacă eu cânt cu voi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu o claritate atât de neliniștitoare, că-ți venea să le astupi gura roților de tren ca să nu mai vezi și auzi acel cor de călători prins înflagrant delict. După ce Dunărea rămânea în urmă, toți se întorceau tăcuți în compartiment, reașezându-se fiecare la locul său - în viața reală. și cu aceasta am ajuns din nou la contrariul a ceea ce s-ar putea numi fericirea unei insule - căci mă aflu iarăși, mereu, în fața nefericirii insulei. Iar dacă tot e să vorbim
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în acest drum concomitent cu drumul țării. Ca rezultat al gândirii dăruite cu flacăra înaltului patriotism; ca exprimare a conștiinței vii în numele unor mari năzuințe naționale; ca act profund conștient de datoriile față de viitor pe care le are un popor, reașezat în matca sa, după încercările prin care a trecut de-a lungul vremurilor.“ („Cu poporul, pentru popor“, Scînteia, 29 martie 1989) LIPATTI Valentin O injurie asupra Franței de Valentin Lipatti (nota V. I.) „Căci în aceste zile pline de speranță
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o sinceră și fără de egal pledoarie, pentru frumosul în viață, pentru liniștea pruncilor noștri, pentru liniștea crezului nostru, pentru pacea acestui pământ.“ (Luceafărul, 6 ianuarie 1979) VOICULESCU Lucian „Bărbatul acesta - sub cugetu-i larg - De poate cuprinde întregul mândriei De-a reașeza neamul său României Prin șaizeci de cercuri, cu trunchiul-catarg.“ („În graiul inimii“, Scînteia tineretului, 18 ianuarie 1978) VOINEA Bujor „Iubită țară, munte și cuvânt, Râu și culoare și trăire vie, Partidul ne e floarea purpurie Cea mai curată de pe-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
În jurul bătăliei de la Salamina a putut să amestece trei glorii ale spiritului; Eschil a luat parte la luptă, Sofocle a dansat la serbarea victoriei, iar Euripide s-a născut chiar În acea zi. Dar ridicînd În picioare toate coloanele dărîmate, reașezînd statuile pe soclu,: am rămîne În următoarea clipă descumpăniți. Fericirea elină ne-ar strînge, ne-ar sugruma. A o invidia ar fi o eroare. Și pe urmă ea n-a fost nici pentru greci aceeași. Heracles se comportă ca și cum ar
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Dascălii de ieri, de azi și de mâine știu că acest lucru e o binecuvântare! Articolul se adresează dascălilor, pentru a-și păstra curajul și încrederea; elevilor, pentru a nu uită cine îi îndruma pe calea cunoașterii; comunității, pentru a reașeza valorile adevărate la locul lor, pentru binele comun. GÂNDURI LA ANIVERSARE.... Prof.Ionela BADEA Ne reamintim cu toții, elevi și cadre didactice, cât de importantă este școală în viața fiecăruia dintre noi, cum reușește ea, prin cei care o conduc, să
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
care își continuă munca. Din plimbarea lui, Don Șef s-a oprit lîngă fereastră, ținînd încă șuba larg desfăcută pe umeri. Stă neclintit și privește fix, cu groază, afară. Apoi mîinile îi coboară pe lîngă trup, iar șuba i se reașază pe umeri. Palmele molatece, fără vlagă, ating poala șubei și au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare bruscă, se întoarce pe călcîie și se apropie de economistă. Unde trebuie să semnez? o întreabă, punînd mîna pe formulare. Aici, arată economista, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o deschide de teamă să nu afle că s-a întîmplat ceva rău acasă. Așa că mă voi ridica și voi pleca. Mihai, întoarce brusc privirea spre mine doamna Teona, tocmai cînd eu încerc să mă ridic, iar vocea ei mă reașază în fotoliu. Nu ai impresia că am mers prea departe? mă întreabă surîzînd. Încremenesc, cu privirea fixă în ochii ei. O văd cum surîde și mă gîndesc imediat la ceva care să mă înfurie: comportarea inginerului-șef față de mine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
obicei, nu prea află, spun eu. Curată obrăznicie! exclamă directorul general. Vă rugăm să părăsiți sala! Da-da, părăsiți sala, urgent! Directorul general s-a ridicat deja în picioare, arătîndu-mi ușa, dar imediat îl văd cum se înmoaie și se reașază; probabil i-a făcut semn, pe sub masă, prim-secretarul, să fie calm. Tovarășe director, spun eu, ridicat deja în picioare, ar trebui să știți că orgoliul și furia nu dau niciodată roade comestibile. Cu-atît mai mult beția alcoolică, tovarășe Vlădeanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și să-i obțină iertarea... Vă ascultăm, tovarășe Vlădeanu, aud o voce adresîndu-mi-se. Tresar și privesc în jurul meu. Toți se uită la mine. Prim-secretarul continuă: Văd că vă gîndiți intens. Dacă întrezăriți vreo posibilitate, spuneți-o. Luați loc. Mă reașez pe scaun. Dincolo de masă, Tamara continuă să mă privească lung, provocîndu-mă s-o privesc. O privesc. Ochii ei se măresc brusc și se încruntă. Face un gest scurt, de parcă mi-ar spune: "Acum!" Apoi privirea ei îmi învăluie privirea, acoperindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un "trebuie să mă gîndesc". Eu, cel puțin, nu țin cărți nici sub masă și nici în manșetă, să le scot la momentul oportun. Nu-mi place să vînez clipa. Tamara își sprijină amîndouă mîinile de marginea mesei și se reașază pe scaun, parcă topindu-se. Nu înțeleg cui folosește toată discuția asta! se miră prim-secretarul. Mie, îi răspund. La ce? Să-mi fie clare niște lucruri înainte de-a le enunța. Este ora șaisprezece și douăzeci de minute, spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scaun, trag din tablou cutia cu siguranțe și întrerup alimentarea cu curent a barometrului. Bateriile de rezervă ies imediat din circuit. Las cutia cu siguranțe deschisă, să-mi fie mai ușor cînd voi trece pe bateriile de rezervă și mă reașez pe scaun. Doi-doi-zero! ordonă Vlad. Azot în amestecător, îi răspund. Mă uit atent la pupitru și trag din cînd în cînd cu coada ochiului spre agendă, să-mi fie proaspete valorile parametrilor de lucru. Vlad dă comenzi calm, apăsat. Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ridicîndu-mi ochii, acoperiți cu palma, de ce nu exiști cu adevărat, să urc la tine și să-ți dau palme!... Oftez adînc, mototolesc mănușile, fac un gest nervos și deschid portiera. Stai! mă oprește Don Șef. Ce te-a apucat? Mă reașez în scaun, trag portiera ca să nu-mi fie frig, apoi încep să-i povestesc în cîteva cuvinte întîmplarea cu doamna blondă. Don Șef se uită speriat către mine. Brîndușa, îi spun eu, a lăsat să se înțeleagă că am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
relaxez gâtul Înțepenit trasând cu capul, pe rând, forma celor nou) cifre. Își prepar) singur propriile amestecuri de ulei de migdale, de m)sline și de perișor. Își scoate pantofii și se așaz) În spatele meu pe canapea pentru a-mi reașeza vertebrele la locul lor. Este plin de respect, din punct de vedere profesional este detașat, acord) o atenție maxim) oaselor și mușchilor ț)i, iar când stai de vorb) cu el afli o gr)mad) de lucruri. Știe multe despre
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
III și IV, Iliescu ne trimite vorbă că vrea să plece, sub pretextul că e obosit, că mâine are o zi grea... Îl văd Încă În lojă, spre ieșire, discutând cu Opaschi. Dispare scurt, dar reapare și, evident indispus, se reașază pentru actul IV. I s-a sugerat desigur că, plecând, ar comite o gafă: cei din opoziție și presa de abia așteptau să-i interpreteze gestul ca pe o reacție la episodul ciumei, tradus metaforic În spectacol prin evocarea rezistenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi ale sfinților de deasupra, ploaiaă Ne-am întors greu la șosea. Ne-am încurcat printre crucile putrede ale fraților dintr-un demult risipit schit și fiecare pas reașeza pe oase durerea septuagenară. - Parcă mă trag gropileă Se uscase și pierdea la fiecare pas câte un gram de suflet. - Tu ce zici? - Scrie, tată. Fă-ți porția zilnică de reamintire, de întoarceri. - Mda. Ar fi ceva... și-au mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
timpurile. Ideea europeană la români a fost generată de șirul de procese ce a marcat atât evoluția societății cât și viața materială ca indicator al civilizației. Noi suntem În Europa de 2000 de ani. Acum se pune problema să ne reașezăm instituțiile și sistemul economic În corespundere cu sistemele occidentale. Și atât. În areopagul transnațional care cântărește mersul transformărilor trebuie să se țină seama de particularitățile istorice, etnice și de idealul național al românilor. Una din multele condiții ce trebuiesc concretizate
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
politice, a celor educative. Prin natura ei, această ispită nu are nimic de-a face cu toleranța creștină, dar se potrivește de minune cu reflexele totalitare. În decembrie 1989, am refuzat să cred că cineva va mai îndrăzni vreodată să reașeze științele socioumane sub o dictatură. Aflu acum că duhul totalitar nu a pierit. El se metamorfozează. Filosofia a scăpat de ancilaritatea politică. Dar ea nu a scăpat și de ispita de a o așeza sub ancilaritate religioasă. Cu modul nostru
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
R. Cândea, profesor al acestei universități: „Însăși înființarea universității austriece din Cernăuți a fost o sfidare a durerii poporului românesc [...]. La Cernăuți, prin cuvântul regal, care proclamă această Universitate pe veci românească, s-a desființat un drept uzurpat de alții, reașezându-se poporul nostru în vechile sale drepturi, câștigate prin jertfa lui, prin suferința lui, prin vrednicia lui, pe pământul îngrășat cu sângele lui”. În anuarul Universității pentru anul de studiu 1921/1922, sunt publicate cuvântările pentru inaugurarea acestei instituții ale
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și istoria lor politică: în primele etape ale Republicii romane, tectonica instituțională, uneori violentă, nu a dus la nicio schimbare în politica de guvernare, așa cum nici mai târziu nu s-au dizlocat violent structurile de putere, ci doar s-au reașezat, pentru a răspunde noilor realități sociale sau spirituale (exemplele lui Augustus sau Constantin I sunt elocvente). E adevărat că nici la Aristotel și nici la maestrul său − singurii teoreticieni greci ai politicului, după cum îi numește Finley (179) − nu sunt explicitate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
să îi reprezinte mai adecvat politica și să îl sprijine în consolidarea ei: monoteismul creștin. Funus imperatorum a acordat, indiscutabil, o valoare spirituală majoră semantismului originar al imaginarului. A creat, de fapt, fundamentul și bazinul larg pe care se va reașeza mult mai târziu noțiunea, cu noi înțelesuri, dintre care pe unele le folosim și astăzi. Componenta politică explicită s-a estompat în timp, în favoarea unor seme înrudite sau a unor vecinătăți semantice, și datorită influenței celorlalte cuvinte din familia lexicală
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care nu lasă ca nimic altceva să organizeze vizibilul, în afară de un ecran doctrinal (rezultatul procesului de creație). Trecerea însă de la mister (imaginea naturală) la enigmă (imaginea iconică) ajută teologia să se raporteze cu mai mult curaj la divin și să reașeze bazele dogmei, adaptate astfel încât să reziste la presiunile istoriei lumii creștine. Oíkonomía se reflectă în imaginarul colectiv al societății post-bizantine medievale ca plan al puterii, de administrare a imaginii diseminate a divinului, dar și a bunurilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu găsește un lucru sau o ființă, că acestea sunt asunse, reflexul prim nu este acela de a-l ajuta, ci de a ne ajuta pe noi înșine ca și cum găsirea celor asunse ne-ar împlini, ne-ar liniști confirmându-ne reașezați într-o lume sigură, ferm întemeiată. Ceva ascuns reprezintă un semn al instabilității, o enigmă riscantă prin imposibilitatea de a o cunoaște în acțiunile ei actuale. Ascunderea neagă controlul, orice este ascuns scapă dominației supraveghetoare, este incontrolabil. De aici și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ce se mărturisește sieși în formula vai! într-un exces de sinceritatea spasmodică. Prima mea impulsiune când ascult acest confesional vai! este să sar în ajutor, adică să mă ridic din așezământul meu întru echilibru și să intervin consolator, să reașez ce a fost smuls, sfârtecat, să apar din culisele vieții, asemeni unui salvator ivit din anonimatul trecerii prin lume. Vai! izbucnit din conștiința celuilalt îmi solicită capabilitatea de a fi solidar întru empatie spontană și ne-regizată. Când eu sunt
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997) (fig. alăturată)se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]