5,975 matches
-
și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(2) [...] Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor prezentului cod.“ ... 11. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept în componenta sa
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
adevărului, loialitatea procesuală și asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare. ... 19. În ceea ce privește dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, criticate în prezenta cauză, acestea stabilesc că respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancționează conform dispozițiilor Codului de procedură penală. Sancționarea procesuală a relei-credințe pe care ar putea să o manifeste organul judiciar în consemnarea cererilor de probe sau admiterea probelor solicitate reprezintă un
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
formulată de autorul excepției de neconstituționalitate, în sensul că dispozițiile art. 5 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală ar institui un drept al organelor de urmărire penală de a respinge sau de a nu consemna cu rea-credință probele propuse în favoarea suspectului sau inculpatului, sub o eventuală sancțiune a nulității relative. În mod evident, printr-o normă de procedură penală nu poate să opereze dezincriminarea unei fapte penale, așa cum susține autorul excepției, care consideră că dispozițiile
DECIZIA nr. 115 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287745]
-
posibilităților financiare individuale ale fiecărei persoane vizate, aceasta având posibilitatea să dovedească faptul că nu a avut resursele materiale necesare îndeplinirii obligațiilor civile. Astfel, neîndeplinirea acestei condiții va putea fi constatată doar dacă persoana în cauză nu își îndeplinește cu rea-credință obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, iar nu în toate cazurile, indiferent de existența sau inexistența resurselor materiale (a se vedea Decizia nr. 308 din 25 mai 2023, paragraful 19). ... 18. Analizând considerentele de principiu statuate prin jurisprudența mai
DECIZIA nr. 236 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287785]
-
a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză; ... ... – Art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004: După efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată: (…) b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată
DECIZIA nr. 473 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278536]
-
din beneficiul pe care i-l acordă legea, reprezentat de reducerea la jumătate a limitelor prevăzute de lege pentru infracțiunile pe care le-a comis. Se susține, totodată, că, pe de o parte, persoana care formulează un denunț penal cu rea-credință este pasibilă de angajarea răspunderii penale atât pentru comiterea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, cât și pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, iar, pe de altă parte, „martorul denunțător“ este o persoană profund interesată de obținerea beneficiului
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
5^1) În cazul admiterii contestației creditorului prin hotărâre definitivă, penalitățile și orice daune-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării prevăzute la art. 5 și 6 vor putea fi pretinse doar dacă creditorul contestator probează că debitorul a fost de rea-credință la depunerea notificării. ; ... – Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
că textul criticat nu distingea între admiterea și respingerea contestației, însă pentru a produce efecte trebuie să vizeze prima situație, caz în care rata (compusă din principal și dobândă) se plătește indiferent că debitorul este de bună-credință sau de rea-credință; în schimb, daunele-interese (sub forma daunelor moratorii) care s-ar datora parcurgerii procedurii Legii nr. 77/2016 vor putea fi pretinse numai în condițiile relei-credințe a debitorului. Desigur, daunele-interese (sub forma daunelor moratorii) care nu au legătură cu parcurgerea
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
Constituționale. Noua reglementare se circumscrie ipotezei admiterii contestației și se referă exclusiv la penalitățile și daunele-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării, nu și la rata plătită de debitor. Astfel, dacă se probează că debitorul a fost de rea-credință, acesta datorează, în ipoteza admiterii contestației, pe lângă rată (capital și dobândă), penalități și daune-interese; în schimb, dacă a fost de bună-credință, va datora doar rata (capital și dobândă). Având în vedere cele expuse, Curtea a conchis că art. 7
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
cercetarea și documentarea cazurilor, pregătirea materialelor relevante și redactarea proiectelor de hotărâri, fără să preia însă sau să influențeze în vreun fel funcția de decizie care aparține exclusiv judecătorului. ... 47. Referitor la susținerile autorilor sesizării formulate, conform cărora, acționând cu rea-credință sau din neglijență, asistentul ar putea influența negativ actul deliberativ al judecătorului, prin anumite omisiuni sau denaturări ale materialului cauzei, Curtea reține că aceste aspecte nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, astfel de manifestări intrând în sfera răspunderii asistenților judecătorului
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
a unei acțiuni în justiție. Se arată că există o discrepanță majoră între termenele acordate autorităților publice în vederea soluționării cererilor de restituire - până la 3 ani - și termenul de promovare a unei acțiuni în justiție împotriva unei conduite de rea-credință a autorității publice de neîndeplinire a obligațiilor sale - de 6 luni de la momentul expirării termenului de soluționare acordat autorității publice prin lege. Se arată că în acest mod se aduce atingere dreptului de acces liber la justiție al persoanei
DECIZIA nr. 422 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275281]
-
din motive obiective. Invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 667 din 30 aprilie 2009 și nr. 891 din 6 iulie 2010. ... 9. Se mai arată că, potrivit art. 167 din Codul de procedură civilă, în cazul citării cu rea-credință prin publicitate, toate actele de procedură ce au urmat încuviințării acestei citări vor fi anulate, iar aceste dispoziții de procedură sunt aplicabile și în cazul procedurilor de înștiințare reglementate de textul de lege criticat. În acest sens, arată că, în
DECIZIA nr. 422 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275281]
-
Decizia nr. 786 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017, paragraful 16). ... 23. În ceea ce privește susținerea autorului excepției referitoare la o pretinsă comunicare a actului administrativ cu rea-credință și fără respectarea dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că aceasta se referă la situații de fapt, lăsate la aprecierea instanței judecătorești, pe baza probatoriului administrat, astfel încât stabilirea acesteia intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. În sensul jurisprudenței Curții
DECIZIA nr. 422 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275281]
-
sarcină excesivă asiguraților, fiind astfel incompatibile cu art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenție, în cazul în care beneficiarul prestațiilor nu a întreprins vreo acțiune cu intenția de a induce în eroare casa de pensii sau nu a acționat cu rea-credință atunci când a depus cererea de pensionare?
COMUNICAT din 7 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/273249]
-
judecătorului-sindic să ia măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu își îndeplinește atribuțiile, sens în care, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, acesta din urmă poate fi sancționat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credință, nu își îndeplinește ori îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic. ... 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIA nr. 274 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273475]
-
judecătorului-sindic să ia măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu își îndeplinește atribuțiile, sens în care, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, acesta din urmă poate fi sancționat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credință, nu își îndeplinește ori îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic. ... 16. Curtea a constatat că soluția legislativă potrivit căreia numai judecătorul-sindic îl poate înlocui pe administratorul judiciar, din oficiu sau la cererea comitetului
DECIZIA nr. 274 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273475]
-
întârziere. Cu alte cuvinte, procedura reglementată de textele legale criticate prevede că în cazul refuzului debitorului obligației de încredințare a minorului de a executa această obligație pot fi luate măsuri de constrângere de natură patrimonială, iar dacă debitorul este de rea-credință, legiuitorul a reglementat obligația executorului judecătoresc de a sesiza parchetul de pe lângă instanța de executare în vederea începerii urmăririi penale. ... 14. Curtea a reținut că intenția legiuitorului de a-l determina pe debitor, inclusiv prin constrângeri de natură financiară
DECIZIA nr. 271 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273500]
-
și alte embleme, inițialele sau denumirile organizațiilor internaționale interguvernamentale, aceste dispoziții nu se vor putea aplica decât mărcilor înregistrate după mai mult de 2 luni de la primirea notificării prevăzute la alineatul 3 de mai sus. (7) În caz de rea-credință, țările vor putea sa radieze chiar și mărcile înregistrate înainte de 6 noiembrie 1925 și care comportă embleme de stat, semne și sigilii. (8) Cetățenii fiecărei țări care vor fi autorizați să folosească emblemele de stat, semnele și sigiliile țării
DECIZIA nr. 4 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273386]
-
cărora a fost dispusă o soluție definitivă. Instanța apreciază că dispozițiile criticate nu îngrădesc accesul liber la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție, petentul nefiind împiedicat să se adreseze justiției, dar putând să fie sancționat când își exercită cu rea-credință dreptul de a se adresa justiției. ... 11. Judecătoria Timișoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile criticate sunt în deplin acord cu prevederile constituționale invocate de autorul excepției, acestea reglementând în mod clar procedura de
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]
-
alin. (4) lit. n) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „(4) Următoarele abateri săvârșite în cursul procesului penal se sancționează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei: [...] n) abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale de către părți, reprezentanții legali ai acestora ori consilierii juridici. “ ... 16. Autorii excepției susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]
-
întregesc prin alte norme procedurale. ... 19. Astfel, legiuitorul a identificat o serie de cazuri de neîndeplinire a obligațiilor procesuale sau de îndeplinire a lor cu nerespectarea exigențelor legale, între care se regăsește și abuzul de drept, constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale. Abuzul de drept procesual a fost introdus în Codul de procedură penală din 1968 prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]
-
titular împotriva oricărei responsabilități pentru prejudiciile pe care le-ar putea determina, pe când exercitarea de o manieră anormală, prin deturnarea dreptului de la menirea sa firească/obișnuită, constituie abuz de drept. ... 20. Cât privește abaterea judiciară constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale, Curtea a constatat că în procesul penal, asemenea celui civil, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului pentru care au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]
-
Curtea a constatat că în procesul penal, asemenea celui civil, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului pentru care au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți. Din această perspectivă, exercitarea cu rea-credință a unui drept procesual sau procedural poate avea consecințe negative prin perturbarea bunei desfășurări a procesului, prin prejudicierea unui drept procesual al altuia sau într-o altă modalitate. Situații frecvente în practică, în care se exercită cu rea-credință drepturile procesuale
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]
-
exercitarea cu rea-credință a unui drept procesual sau procedural poate avea consecințe negative prin perturbarea bunei desfășurări a procesului, prin prejudicierea unui drept procesual al altuia sau într-o altă modalitate. Situații frecvente în practică, în care se exercită cu rea-credință drepturile procesuale, sunt, spre exemplu, cele privind formularea de cereri identice, repetate la un interval scurt de timp după respingerea cererii anterioare sau rezilierea contractului de asistență juridică în diferite momente procesuale, când partea are interes în amânarea pe orice
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]
-
în amânarea pe orice cale a procesului - cum ar fi împiedicarea instanței de a judeca o propunere de prelungire a măsurii arestării preventive. ... 21. De altfel, abuzul de drept procesual presupune atât un element subiectiv, care constă în exercitarea cu rea-credință a dreptului procedural, în scop de șicană, fără justificarea unui interes special și legitim, ci numai cu intenția de a-l vătăma pe adversar, pentru a diminua sau întârzia posibilitățile de apărare ori de valorificare a drepturilor acestuia, cât și
DECIZIA nr. 245 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273493]