1,185 matches
-
experimentale asupra reacțiunii față de diferitele erupțiuni și în special față de vaccin a membrelor normale și a membrelor paralizate în hemiplegii și paraplegii, comunicată șa Societatea Științelor Medicale, 13 ianuarie 1903. 119. C. I. Parhon, Cercetări asupra modului cum se comportă reacțiunea față de vaccin, la membrele din partea dreaptă și din cea stângă în stare normală, ibidem, ședința din 17 februarie 1903. 120. C. I. Parhon, Note sur un cas d'hémiplégie ancienne à température plus élevée du côté paralysé, în colaborare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Numai războaiele externe, și bineînțeles, războaiele nefericite -, i-au putut înlesni și în trecut fiecare pas de înaintare în viața lui politică și socială."175 De aceea, "Rusia țarilor, chiar din cauza formei sale de stat, apare în istorie ca rezervorul reacțiunii universale, care veșnic amenința dezvoltarea normală din Europa." Dar nu altceva scria Eminescu, la 1878. Stere spera că a sosit vremea ca Rusia să se europenizeze din interior, iar faptul era așteptat de la o revoluție care se cocea și care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
triumfală în Berlin, revoluția din Rusia nu s-ar mai fi produs, iar Basarabia ar fi rămas definitiv în imperiu: "Ceea ce însă ar avea de rezultat fatal nu numai o cotropire brutală pentru Orient, dar și o formidabilă întărire a reacțiunii în restul Europei. Niciodată profeția lui Napoleon, că Europa într-un veac va trebui să ajungă democratică sau căzăcească, nu era mai aproape de realizare."177 Și asta fiindcă în 1917-1918 nici o putere nu era în stare să ia locul Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
inamicii ei, pentru a o învinge. O distorsionare cât mai monstruoasă posibil, cu scopul de a atinge un anumit scop: descalificarea morală a unei națiuni (...) în orice mod posibil."267 Spania devenise, pentru aproape patru secole, în ochii Europei, simbolul reacțiunii, al brutalității, al intoleranței politice și religioase, al înapoierii culturale, cum arăta, în 1971, Philip Wayne Powell. Spaniolii înșiși ajunseseră să împărtășească imaginea "legendei negre", căzând în păcatul urii de sine, ceea ce ar fi putut să-i autonimicească moralicește și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
că scăderea prețurilor și variațiile cererii consumatorilor, alături de învechirea echipa mentelor ar fi principalele cauze ale declanșării crizelor și nu penuria de capital, minimizînd importanța factorilor monetari. Dimpotrivă, G. Cassel consideră că fluctuațiile ciclice nu sunt decît jocul acțiunilor și reacțiunilor provocate de oscilațiile ratei dobînzii, ceea ce a ridicat, de asemenea, numeroase obiecții. Dar poate că prima mare teorie a ciclului economic îi aparține lui J.A. Schumpeter. El consideră ciclul ca un element constitutiv al creșterii, al unui proces general
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
neam care au îmbrățișat cauza națională (Constantin Rosenthal). În cafenele, dezbăteau aprig idei progresiste după care se năpusteau în stradă, gata să moară pentru ele. Se cățărau pe baricade ca să le apere, dezvelindu-și pieptul în fața plumbilor sloboziți de puștile reacțiunii. Se prăbușeau, învăluiți într-un fum gros tăiat de flame, pocnete și mirosuri grele. Însângerați, se ridicau de fiecare dată cu mai multă înverșunare, strângând în pumni pietre smulse din caldarâm. Nimic nu-i putea speria și înfrânge, nici măcar moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
internaționale, cea mai consolidată dintre teoriile care operează cu comparații, alături de ceea ce anglosaxonii numesc economie politică internațională, ordinea de prevalență care configurează analiza este următoarea: 1) sistem; 2) procesul sau dinamica interacțiunii părților; 3) modelul sau tiparele de acțiune și reacțiune și 4) structura (Buzan, Little, 2009). Dintre toate cele patru elemente ale grilei conceptuale de analiză structura vizează aspectul rigid al sistemelor, osatura, deși sensul real ar fi de aspect greu schimbător, inerțial, invariant sugerat mai bine de rețeaua de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pregătit spectacolul ce reconstituie scenic una dintre loviturile date Revoluției Franceze și care a contribuit la eșecul acesteia. Se impune mai întâi metafora închisorii, în care se joacă un episod din Revoluție pus în scenă de către marchiz, evident sedus de reacțiunea aristocratică. Deși supravegheat, la rândul său, de către directorul închisorii, Sade, în calitate de regizor, urmărește spectacolul și practică, ceea ce e propriu oricărui regizor, o supraveghere de traseu, cu atât mai legitimă cu cât actorii, dată fiind starea precară a sănătății lor mintale
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
2003; Istoria Transilvaniei, vol. II, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2005 (coautor). Ioan Stanomir este licențiat În drept și litere, Universitatea București. Doctor În drept, Universitatea din București. Domenii de interes: imaginarul comunist, istoria ideilor politice și constituționalismul comparat. Volume publicate: Reacțiune și conservatorism, Nemira, București, 2000; Nașterea constituției. Limbaj și drept În Principate, până la 1866, Nemira, București, 2004; Conștiința conservatoare. Preliminarii la un profil intelectual, Nemira, București, 2004; O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acțiunii organelor de stat Încetează să mai fie privită ca un obiectiv al puterii În funcțiune. Justiția, adminstrația, armata sunt epurate, În virtutea unicului criteriu al loialității față de noul regim. Represiunea este direcționată Împotriva adversarilor politici: partidele democratice devin „agenți ai reacțiunii”, riposta statului implicând limitarea libertății de asociere, Întrunire și expresie. Depozițiile unui jurnalist american, Reuben Markham, au darul de a reține, În tușe sigure, imaginea unui guvern ce reinstituie detenția arbitrară, reținerea abuzivă În lagăre de muncă, precum și cenzura asupra
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Obiectivul pe care noua mare falsă coaliție dominată de comuniști, Blocul Partidelor Democratice, l-a urmărit În lunile anului 1946 a fost constituirea unui cadru administrativ definit prin mobilizarea tuturor resurselor În vederea eliminării oricărei posibilități de manifestare a partidelor democratice. „Reacțiunea” avea să fie Învinsă o dată pentru totdeauna, iar capacitatea opoziției de a se opune credibil efortului de comunizare a României - limitată sever. Două instrumente juridice au reglementat organizarea alegerilor, fixate de regimul Groza pentru 19 noiembrie 1946. Este vorba, În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1958, precum și modificările aduse celebrului articol 209 din Codul penal În 1958 și 1960, care au permis regimului să inițieze măsuri punitive Împotriva celor ce i-ar fi contestat autoritatea. Dacă represiunea din anii 1948-1953 a fost motivată de „pericolul reacțiunii interne” și de pericolul extern, adică Războiul Rece, În 1958 situația era diferită. Elitele comuniste de la București aveau deja mai bine de zece ani de când se Înscăunaseră În fruntea țării, dar erau marcate și de teama că vor scăpa situația
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
opus; origini; oxigen; pagină; pagini; parchează; în pădure; părinții; persoană; pesimist; pierdere; a pleca; plecat; plecă; poate; pornire; poziție; la primărie; primul; prin; privește la Domnul; privire înapoi; rac; răsfoi; răsucire; rătăcire; război; răzbunare; a se răzgîndi; răzgîndire; răzgîndit; reacție; reacțiune; readuce; realiza; recunoștință; redirecționare; refuza; regăsi; reînceput; reîncercare; reîntîlnire; reluare; renunța; a renunța; renunță; repede; retrăi; retur; revede; risipitor; roadă; România; roșu; rotire; roți; Ruby; rută; schimba; schimbă; schimbător; semn de circulație; sens unic; sentimentul; soartă; soț; spre; sta; stînga
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
niciodată; nimic; obiecta; obiecție; obligație; obligații; om; omul; omului; oponentă; a opri; oricine; parte; părea; cu părerea; părinți; pătrat; pericol; personal; cu personalitate puternică; piedică; piept; poziția; principii; a proba; a proteja; protesta; putere; cu răspunsul; rău; răzbate; răzvrăti; reacție; reacțiune; refuzare; a recidiva; regulă; reguli; relație; repulsie; repune; a respinge; restricție; revolta; a se revolta; revoltare; ricoșa; ripostă; rival; sălbatic; scut; serviciu; siguranță; sincer; situației; smalț; sorții; spatele; a sta; stai; stă; suferință; susține; ști; tată; tăcea; teamă; tenis; tremura
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cunoscuți vor provoca în cadrul socialismului francez o gravă criză revizionistă, asemănătoare cu cea prin care trece și social-democrația germană: o dată cu afacerea Dreyfus, ei devin susținătorii unei colaborări deschise cu republicanii, mai întîi pentru a apăra Republica a III-a de reacțiune, apoi pentru a pune în aplicare anumite reforme în materie de legislație a muncii și protecție socială. Această orientare dă naștere în congresul general al organizațiilor socialiste din octombrie 1899, reunit în sala Japy din Paris, la numeroase dispute, încheiate
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
unanimitate în rîndurile militanților. Dar orice monedă are și un revers și această atitudine temătoare duce la eludarea chestiunilor cele mai arzătoare pe care le impune actualitatea. ISM își exprimă voința de a interveni în trei direcții principale: lupta împotriva reacțiunii, pentru ameliorarea condițiilor de existență ale clasei muncitoare și, în sfîrșit, lupta pentru pace. Această ultimă chestiune cea mai importantă pentru majoritatea socialiștilor este cea a acordului între membri, ceea ce explică deosebita atenție pe care i-o acordă ISM, cel
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Declarîndu-se partizanii unui socialism deschis, democratic, adaptat la noile condiții economice, capabil de a atrage clasele de mijloc, căutînd un larg fundament democratic, acești socialiști vor să rupă definitiv relațiile cu comunismul, pentru a evita aruncarea claselor mijlocii în brațele reacțiunii și a fascismului. Catastrofa germană a fost posibilă datorită fricii de comunism a claselor mijlocii, dar și a faptului că socialiștii nu au știut să facă față acestei situații. Orice luptă împotriva fascismului, susceptibilă de a fi victorioasă înseamnă obligatoriu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ambele romane, de a respinge cu superioritate o temă livrescă de rang inferior (cum s-ar numi astăzi, dacă ar fi să-i găsim un corespondent în genul rușinos sentimental soap opera, pulp fiction?), o istorie cu subiect melodramatic și reacțiuni ale protagoniștilor considerate triviale. Să nu lăsăm, totuși, deoparte, amănuntul că expresia disprețuitoare este a lui Ștefan Gheorghidiu, un personaj în situația vulnerabilă a bărbatului care se crede înșelat. Evident rămîne faptul că schema legată de iubirea sacrificială, secretul atotdistrugător
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
repetă este agresiunea sonoră, care a împărțit deja în două scena povestirii. Spectatorul needificat și ceata de scandalagii, cheflii, zgomotoși apar ca un tandem în imaginarul caragialian. Ca o formulă creatoare, chiar, de intrigă (precum în Conul Leonida față cu Reacțiunea), în jurul căreia se animă întreaga acțiune (pînă la descoperirea finală), sau ca un motiv secundar, complement auditiv reamintind personajelor existența urbei...Pînă și într-o proză gravă, cum este În vreme de război, larma de afară anunță o iminentă confruntare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
vreme (Gheorghe). Iminența confruntării între protagonist și temutul agresor mal ... entendu, neauzit cum trebuie, cere o rapidă înțelegere. Comică devine în jocul consorților insomniaci, care caută explicația, neîntîrziat, în gazetă și citesc à la lettre metaforismul stupid al retoricii zilei: <<Reacțiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pîndă ascuțindu-și ghearele și așteptînd momentul oportun pentru poftele ei antinaționale.>> Zarva și "zavera" confundate, acești păcăliți omagiază eterna victimă comică. Ceilalți, doar nevinovatul (fatal însă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Ceilalți, doar nevinovatul (fatal însă) malentendu. Malentendu și... mal entendu, neînțelegere, dar și...ne-auzire corectă a replicilor care se nasc pe o scenă inaccesibilă, ca o ironie teatrală. Situație din care se nutresc, deopotrivă, comedia Conul Leonida față cu reacțiunea, neliniștea călătorului la Grand Hôtel Victoria Română, dar și panica unor personaje cît se poate de grave, din proza scurtă a autorului, ca Leiba Zibal din O făclie de Paște, sau hangiul Stavrache din nuvela În vreme de război. Meditînd
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cum ar veni. "Caragialești" se trezesc situațiile de viață, verbiajul, vidul gîndirii, impostura demagogică, fatalitatea, viceversa, amorul fără glorie, angel radios, propensiunea belicoasă... lesne reversibilă (firește că în:) opusul ei. "Republicanii" de la Ploiești și de aiurea, "boborul", rromânii verzi, revoluția, reacțiunea, dar și Piața Independenții ca etern reper al schimbării de umoare, al concilierii contrariilor au devenit, vai, emblemele liber consimțite ale imaginii despre sine a românilor. Nu este acesta un (vechi) malentendu ? Actualitatea lui Caragiale este de căutat, sîntem convinși
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ostentativ naratorul îl însoțește oriunde, însă fără nici un haz. Este, dacă acceptăm calamburul, un grav al ironiei, ceea ce revine la categoria ridiculizată încă de spiritul rabelaisian, a celor care nu știu să rîdă: les agélastes. În plin spectacol, ironistul stîrnește reacțiuni. Neseriozitatea lui Ioanide, strivitoare pentru agélaste, oripilează pe Gonzalv Ionescu, gafeurul cu delegație, bufonul inconștient, dublul negativ al ironistului ("se simțea revoltat din toată inima de neseriozitatea lui"). Privit cu disproporția comică, slujind ironiei, Ioanide sfidează triumfător și în amor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
război, O făclie de Paște"). I. L. Caragiale a fost un scriitor realist și moralizator, un mare creator de oameni și de viață, cu spirit de observație necruțător (O scrisoare pierdută, D' ale carnavalului, O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea). În orice epocă întâlnim personaje caragialiene, care se caracterizează prin vicii, ridicol, prostie. Pentru a ilustra moravurile societății, dramaturgul utilizează satira și sarcasmul, creionează tipuri umane, tipologii, a vrut să contribuie la îndreptarea moravurilor sociale. O noapte furtunoasă este o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin râs. Comicul ilustrează contrastul dintre esență și aparență, dintre serios și derizoriu, dintre iluzie și realitate. Caragiale se remarcă prin arta compoziției, fiind cel mai priceput creator de caractere din literatura română (O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D' ale carnavalului). Caracterizarea lui Ghiță Pristanda Ghiță Pristanda, polițaiul orașului, este un simplu instrument în mâna autorităților. Umil, își asumă conștient un anume servilism, în timp ce trage sforile în afacerile sale ilicite: "Statul n-are idee de ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]