2,170 matches
-
avea un caracter public și elaborat sau pot fi Îndeplinite de un singur individ, prin gesturi și formule rituale simple. Ofrandele se fac periodic, cu o frecvență mult mai mare decât sacrificiile: prin aceasta, ele marchează devoțiunea individului, exprimă și reafirmă obligațiile sale față de lumea divină. Dar nu implică speranța unui răspuns imediat al divinității (ca În cazul sacrificiului) și nici nu sunt Întotdeauna și direct asociate cu solicitarea a ceva sau cu mulțumirea pentru ceva (ca În cazul rugăciunii). Sacrificiultc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de a cere ajutorul divin. (New Catholic Encyclopaedia, apud C. Flanigan, 2001, p. 37) Parada instituționalizată este adesea caracterizată prin utilizarea unor elemente cu caracter conservator acceptate social și a unor simboluri convenționale, de tip metonimic. Acest tip de parade reafirmă mândria civică, ordinea și respectabilitatea. Paradele alternative sunt influențate de modelul lumii Întoarse pe dos al carnavalului. Acestea sunt adesea caracterizate de parodie, fantezie și, uneori, licențiozitate. Caracterul carnavalesc al paradelor alternative permite participanților să-și ascundă identitatea reală sub
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reconstituiri simbolice ale structurilor sociale. Acest lucru se realizează prin mai multe sisteme semiotice. Astfel, traseul acestor manifestări consacră o anumită geografie socială, care, la rândul ei, exprimă imaginea valorilor și ierarhiilor care Întemeiază ordinea comun acceptată. Procesiunile și paradele reafirmă importanța centrelor consacrate, centre marcate prin construcții ce evocă autoritatea instituțiilor religioase, politice sau militare. Uneori, puterea evocativă a construcției existente este dublată de construcții efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un surplus de imagini
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Linda Curcio-Nagy notează (1994, p. 3): „Corpus Christi” a funcționat ca o oglindă a societății. Poziția ocupată În procesiune sublinia identitatea etnică sau de grup, precum și natura ierarhică a societății vice-regale. Caracterul compartimentat al procesiunii promova acceptarea sistemului social și reafirma diviziunile fixate de elitele conducătoare. În ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din viața persoanei comemorate. ș...ț Comemorările au rolul de a defini poziția cuiva În raport cu o anumită continuitate temporală. (N. Frijda, 1997, p. 108) Comemorarea se definește ca o mișcare colectivă prin care o comunitate, fie locală, fie națională, Își reafirmă identitatea Întorcându-se către elementele ei Întemeietoare - bătălii, conversiuni religioase, declarații oficiale, eroi. (M. Crivello, 1999, p. 8) Antropologii, istoricii, sociologii și politologii care s-au ocupat de „anatomia” comemorărilor identifică mai multe unități componente. Astfel, după Ph. Dujardin (1993
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și din exilul istoric”. Structurată de-a lungul anilor pe mai multe rubrici - „Ferestre luminate”, „Exilul și Împărăția”, „Istoria restaurării, restaurarea istoriei”, „Arca lui Noe”, „Junimea de ieri, junimea de azi” -, încearcă să aibă deschidere spre noutate și, concomitent, să reafirme valabilitatea clasicilor și păstrarea spiritului tradițional junimist. Remarcabilă este prezența continuă a rubricii de istorie semnată de Al. Zub, care își inaugurează seria comentariilor cu articolul Actualitatea lui Kogălniceanu, ulterior abordând personalitatea lui Vasile Pârvan, Gh. Brătianu, generația pașoptistă. Una
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
Din colectivul redacțional fac parte Dan Popescu (redactor-șef), Ștefan Tancou, Ion Dur, Vasile Avram. În programul său, C. își propune „să ofere o cât mai largă și diversă informație pe planurile și în domeniile atâta vreme închise curiozității”, să reafirme „valențele continentale și mai mult decât doar continentale ale Sibiului în actualitatea universală” (Mircea Ivănescu, Continent, 1/1990). Rubrici: „Reporter pe mapamond”, „Gând românesc - Idee europeană”, „Jurnal - Continent”. În primii ani, revista publică numeroase studii despre istoria Transilvaniei, articole de
CONTINENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
aducătorul unor alte principii.” Vederi similare expune, în „Integral”, Mihail Cosma: „S-ar putea crede că respingem constructivismul. Nu. E al nostru. Îi amplificăm, doar, dimensiunile [...]. Îi lărgim sfera de activitate și aplicare. Îi mutăm hotarele în infinit.” Sașa Pană reafirmă idei constructivisto-futuriste în Manifest, textul din fruntea primului număr al revistei „unu”, mai telegrafic decât Aviograma din „75 HP”: „avion/ t.f.f. - radio/ televiziune [...] artă ritm viteză neprevăzut granit.” Trei ani mai târziu, în aceeași revistă, Paul Sterian, în consens
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
cu privire la recomandările SMDD, având posibilitatea unei monitorizări eficiente. Principalele rezultate ale SMDD au fost: Declarația de la Johannesburg pentru Dezvoltarea Durabilă Și Angajamentul de la Johannesburg pentru Dezvoltarea Durabilă. Primul document era o declarație politică adoptată ulterior de toate guvernele participante, ce reafirma angajamentul pentru dezvoltarea durabilă Și menționa că niciunei țări nu trebuie să îi fie refuzată oportunitatea de a beneficia de dezvoltare. De asemenea, declarația recunoaște că sărăcia este cea mai importantă provocare în calea promovării dezvoltării durabile. Liderii care au
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
un război total contra ordinii juridice existente, un război al cărui scop ar justifica orice mijloace. Astfel, în Declarația asupra măsuri lor de eliminare a terorismului internațional a Adunării Generale a ONU, se arată că statele membre ale Națiunilor Unite reafirmă fără echivoc condamnarea tuturor actelor, metodelor și practicilor teroriste ca fiind criminale și nejustificabile, oriunde și de oricine ar fi comise. În preambulul Convenției pentru interzicerea atacurilor teroriste cu bombe se precizează expres că acțiunile militare ale statelor sunt guvernate
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
asemenea consens în cadrul Consiliului de Securitate n-a mai existat de la războiul din Coreea și de la războiul din Golf. Această decizie a Consiliului de Securitate era de așteptat, din moment ce, încă din 19 decembrie 2000, el adoptase Rezoluția nr. 1333 care reafirma și completa rezoluții anterioare, în special Rezoluția nr. 1267, din 15 octombrie 1999. Consiliul de Securitate a elaborat Rezolutia nr. 1333 (2000), acționând în baza capitolului VII al Cartei Națiunilor Unite (acțiunea ONU în caz de amenințări împotriva păcii, de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
viață, libertate, securitate, ca nimeni nu poate fi supus torturii, unui tratament sau unor pedepse fondate pe cruzime, inumane sau degradante, reluându-se de fapt prevederile din convențiile de la Haga adoptate în 1899 și 1907. Protecția acestor drepturi a fost reafirmată și prin cele două Pacte asupra drepturilor omului din 1966. Se poate observa că, în general, reglementările internaționale apar de îndată ce se ivește o problemă internațională și această situație reclamă o anumită soluție la nivelul statelor. Finalul anilor '60 a însemnat
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
fizice a unor persoane sau care sunt îndreptate contra propietății private sau de stat. Convenția pentru prevenirea și represiunea terorismului", adoptată de Liga Națiunilor în anul 1937, primul instrument juridic internațional în materie, prevedea la articolul 1: "Înaltele părți contractante, reafirmând principiul dreptului internațional potrivit căruia este de datoria fiecărui stat de a se abține de la orice fapt destinat să favorizeze activitățile teroriste îndreptate împotriva altui stat și să împiedice actele prin care acestea se manifesta, se angajează să prevină și
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
cea de-a 24-a Conferință a miniștrilor europeni de justiție, organizată în perioda de 4-5 octombrie 2001 la Moscova, s-a adoptat Rezoluția nr.1 asupra luptei contra terorismului internațional, prin care se condamnă atacurile teroriste asupra S.U.A. se reafirmă lupta contra oricăror forme de terorism și invită statele să susțină măsurile de pedepsire a actelor teroriste și să adopte de urgență toate măsurile juridice care se impun în acest scop. Existența în lume a fenomenului terorist, a dinamicii organizațional
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
pericole la adresa securității, unele dintre acestea diferite de cele care au dus la crearea NATO. În mod specific, șefii de stat și de guvern au condamnat terorismul că pe o amenințare serioasă la adresa păcii și a stabilității și și-au reafirmat hotărârea de a-l combate, în concordanță cu obligațiile reciproce, cu cele internaționale, dar și cu legislația națională. Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au avut, din punct de vedere internațional, un dublu impact, deosebit de important. În primul rând, ele au
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
sunt mulțumite cu status quo, dar că România să fie încredințată că nu se poate face nimic în cestiunea dunăreană nici fără Austro-Ungaria, nici în contra ei. Ele amenință cu desființarea Comisiei Europene din Galați. Proiectul de răspuns al majorității Camerei reafirmă pasajul privitor la Dunăre, proiectul minorității prezentat de d. Carp se mărginește a asigura pe Coroană că țara e gata la orice sacrificiu de câte ori drepturile ori onoarea ei va fi în joc. Cu ocazia discuției răspunsului la mesaj, d. Carp
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a cunoaște opiniile unei străinătăți direct interesate în privirea schimbării noastre ministeriale? Dimpotrivă, în loc de-a fi pricină de supărare, credem că am făcut foarte bine a reproduce acele impresii, pentru a da ocazie presei guvernamentale de a-și reafirma credințele și programa în cestiunea dunăreană. Noi nu luăm responsabilitatea celor produse de ziare străine: relata referimus, cele scrise le copiem și noi pe românește, și rămâne cu totul la apreciația cititorului din țară daca le găsește conforme cu adevărul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că, substituindu-se unei companii străine o altă companie străină, aptitudinile nautice ale poporului românesc se vor dezvolta mult? Fără îndoială, multe și curioase abateri s-au comis de către Societatea de Navigație, mai cu seamă multe uzurpațiuni și, pentru a reafirma dreptul țării și a nu-l lăsa să cază în desuetudine - deși în asemenea cazuri nu există prescripțiune -, poate fi, precum am zis, un espedient practic de-a opune pe-o altă societate celei existente. Dar e un espedient; să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Niciodată... Abatele se opri, ezitând. - Ce anume? vru să știe Airam. - Curiozitatea asta morbidă și apetența pentru fleacuri. Mariile se priviră una pe cealaltă și aproape că izbucniră în râs. - Crezi că e cel mai nimerit moment pentru a-ți reafirma disprețul față de femei? dori să știe Airam. - Nu, nu e vorba de asta, protestă Abatele dând din mână de parcă ar fi dorit să alunge o muscă sâcâitoare. Mă miră doar că nu ați înțeles și singure. Iar curiozitatea voastră nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Dumnezeu-Tatăl. Creștinismul este singura din cele trei religii monoteiste care a îndrăznit să dea imagini antropomorfice ale Creatorului, și e de remarcat că frescele lui Michelangelo din Capela Sixtină nu au fost "cenzurate", ci recondiționate de către autoritățile Vaticanului (care a reafirmat întruchiparea, în ciuda propriilor interdicții teologice reactualizate de 12 secole încoace). Excepția istorică a unui tabu monoteist este cu atît mai meritorie cu cît păgînismul inamic se baza pe sacralizarea imaginilor divine și imperiale: faptul că pereții catacombelor au fost pictați
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din 26 mai, că va candida la șefia partidului cu o moțiune populară. După noi consultări ale liderilor PD cu Traian Băsescu, opțiunea populară a lui Boc, susținută, printre alții, de Sorin Frunzăverde, Adriean Videanu și Vasile Blaga, a fost reafirmată la noua ședință a Biroului Permanent Național din 1 iunie. Pe 5 iunie, moțiunea populară, intitulată "România prosperă, România democrată", a fost depusă oficial, Emil Boc devenind primul lider PD care își asuma formal statutul de competitor al cursei pentru
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
încredere în ceilalți și asupra dezvoltării comportamentelor civice (Almond, Verba, 1996). Absența acestei implicări este asociată cu delincvența, abuzul de substanțe; * Numărul redus de membri ai comunității, care permite familiaritatea acestora; * Ritualuri, ceremonii, obiceiuri comune care au rolul de a reafirma identitatea colectivă a comunității și de a reîmprospăta vitalitatea indivizilor; * Percepția similarității cu trăsăturile fizice, stilul de viață, experiența celorlalți ceea ce facilitează identificarea cu comunitatea și astfel duce la o intensificare a sentimentelor de securitate și confort; * Credința comună într-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
amintit este însoțită de referiri mult mai dese la probleme precum performanță economică, educație, inovație. A doua diferențiere importantă privește depărtarea clară de unilateralism. "Nici o națiune, oricât de puternică ar fi, nu poate face față, singură, problemelor globale... Prezenta strategie reafirmă angajamentul Americii de a-și urmări interesele în cadrul unui sistem internațional în care toate națiunile au drepturi și responsabilități."126 Documentul nu exclude recurgerea la forță, dar menționează explicit: Atunci când forța este necesară o vom folosi într-un mod care
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
neglijând resursele bogate ale limbii receptoare. Totul poate fi complicat în continuare de concepția greșită că Biblia ar fi un document dictat ca atare și deci singură formă de traducere ce s-ar putea întreprinde trebuie să fie cea literala. Reafirmând încă o dată principiul după care conținutul, alcătuit din intenția conceptuală a mesajului și din valorile conotative, are prioritate asupra formei, autorii se concentrează asupra domeniilor în care „pierderile semantice” sunt adesea inevitabile: e vorba de expresiile idiomatice, de sensurile figurate
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de Aur, sustras oricărei schimbări. Este statul imobil.” Platon este încredințat că înțelege foarte bine principiile unei bune guvernări, chiar dacă, în plan istoric imediat, tentativele lui de a pune bazele unui stat ideal s-au dovedit a fi eșecuri. El reafirmă orgolios această convingere atunci când, prin vocea „personajului” Socrate, nu se va sfii să afirme: „Cred că sunt unul dintre puținii atenieni de astăzi, ca să nu zic singurul, care are înțelegerea adevăratei arte politice și a punerii ei în practică”. Ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]