99,695 matches
-
relația mea personală cu literatura a redevenit una pozitivă; probabil plătisem prețul cerut: conștientizasem că "vâna" mea filologică presupunea doar un anumit grad de informare și de judecată estetică, și nu un talent real. Ceea ce îmi rămânea, medicina și viața reală, erau, de fapt, lucruri care mă defineau. Nu voi uita niciodată visul constant din acea perioadă: stau la birou și doresc să scriu un roman al cărui titlu este "Înfrângere"; aștern pe hîrtie titlul, simt că nu mai am nimic
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
altfel decât un occidental realitățile. Un european venit în vacanță sau la un simpozion stă într-un hotel de lux unde beneficiază de tot confortul occidental, hotel aflat la oarecare distanță de oraș și, în consecință, nu poate cunoaște viața reală a cubanezilor decât dacă face eforturi deosebite. Poți avea o vacanță de vis la prețuri modice. Primul lucru care m-a frapat a fost starea deplorabilă în care se găseau clădirile din centrul Havanei. Pe marginea mării, pe o lungă
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
Mai mult, Șușman nu ezită să ucidă și doi membri ai propriului său grup, întrucât avea suspiciunea că aceștia ar fi oferit informații despre el Securității. Bineînțeles, nu putem decât să ne întrebăm care dintre cele două imagini este cea reală: Șușman-eroul sau Șușman-criminalul? Răspunsul la întrebare va mai întârzia, probabil, multă vreme: cei mai mulți dintre actorii principali ai acestei drame sunt morți de aproape șase decenii, documentele oficiale (dacă mai există) sunt lipsite de credibilitate, iar mărturiile pe care se bazează
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
un fel de mașină, ceva mai complicată; creierul are alte legi, mai ales creierul creatorului; creierul creatorului este un creier special. Marian Ilea: Cum l-ați putea defini... prezenta, de fapt? Nicolae Breban: Vă spuneam mai înainte... nemulțumit de lumea reală, de structurile lumii reale, el propune o altă structurare, alte simboluri, alte idei, și pentru asta creează alte personaje. Romancierul este un nemulțumit, e un anarhist al lumii reale, și el propune o altă ordine a lumii, și această ordine
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
ceva mai complicată; creierul are alte legi, mai ales creierul creatorului; creierul creatorului este un creier special. Marian Ilea: Cum l-ați putea defini... prezenta, de fapt? Nicolae Breban: Vă spuneam mai înainte... nemulțumit de lumea reală, de structurile lumii reale, el propune o altă structurare, alte simboluri, alte idei, și pentru asta creează alte personaje. Romancierul este un nemulțumit, e un anarhist al lumii reale, și el propune o altă ordine a lumii, și această ordine se cheamă: Ion de
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
de fapt? Nicolae Breban: Vă spuneam mai înainte... nemulțumit de lumea reală, de structurile lumii reale, el propune o altă structurare, alte simboluri, alte idei, și pentru asta creează alte personaje. Romancierul este un nemulțumit, e un anarhist al lumii reale, și el propune o altă ordine a lumii, și această ordine se cheamă: Ion de Rebreanu, Moromeții lui Preda, Muntele vrăjit al lui Thomas Mann, Ulise de Joyce, propune o lume, nu ideală, o lume posibilă încărcată, însă, de mari
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
Joyce, propune o lume, nu ideală, o lume posibilă încărcată, însă, de mari simboluri; propune o schematizare a existenței, o reorganizare a existenței în forme schematice, însă cu o mare capacitate de a încălca această schemă de elemente de natură reală, psihologică, încât cititorul inteligent și atent constată sub ochii săi, în cartea respectivă, o altă lume, care seamănă ciudat, fantastic cu lumea sa, însă încărcată de simboluri și de sinteză. Augustin Buzura: Sentimentul meu după ce terminam o carte era de
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
chimică n-o cunosc, dar foarte eficient, judecînd după mirosul acru pe care-l răspîndea și pe care și astăzi aș putea să-l recunosc fără să mă înșel, Ťmadlenăť fără farmec a unui socialism cum nu se poate mai real." (p. 135). Remarcăm și unele intrări de poetică - genuri, ficțiuni - alese intenționat la plural pentru o mai mare relativizare și diversitate, metalepsă pentru a semnala unul din efectele ei perverse și a completa astfel monografia dedicată acestei figuri. în peneluri
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
valiză, reconfirmă gustul particular al autorului pentru ludicitate. Două-trei exemple merită reținute: "Alambiguu - răsucit pînă la echivoc", "Anarhitect - constructor dezordonat, considerat postmodern", "Artrist - estet melancolic". Ceea ce surprinde și dă o ciudată impresie de inextricabil univers propriu este amestecul de personaje reale - culese din amintiri - și personaje literare, autori, convocați într-un regim de egalitate, fără nicio discriminare. Sunt citați astfel, în pagini succesive Valéry, Swann, Proust însuși și personaje din legendarul familial. Bourgogne și Mésésglise par să se bucure de același
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
imbold lăuntric nu le îndeamnă să facă un asemenea gest. Exhibiționismul lor literar este un act pur de voință, cu tentă masochistă. Sound-ul adesea declamator, biruitor, viril din lirica acestor amazoane ale postmodernismului nu face decât să le camufleze sensibilitatea reală. Paradoxal, deși se dezgolesc - nu doar de haine, dar chiar și de piele - multe dintre poetele generației 2000 nu dezvăluiesc nimic în ce le privește. Dimpotrivă, ascund. Își ascund sufletul în spatele unei expuneri excesive a cărnii. Livia Roșca își asumă
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
importante experiențe le-am făcut în America poate și fiindcă în cercurile intelectuale din Europa se vorbește în termeni preponderent negativi despre această țară, se creează adevărate nevroze! De aceea mi s-a părut foarte important să fac o experiență reală, uneori pe o durată mai lungă, nu neapărat în marile orașe, ci în campusurile unor mici universități sau "colleges", în Ohio, Pennsylvania... ceea ce este deja cu totul altceva. Am văzut cum funcționează "această lume americană". Popasurile mele în America au
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
-și uite identitatea civilă pentru a se muta cu totul în realitatea și în ficțiunea creației. În nici un alt domeniu artistic percepția tactilă, materială, a creativității, înțelegerea lumii artei ca univers determinat și posibilitatea efectivă a refugiului nu sunt mai reale și mai preganante decît în cazul artelor plastice și, în particular, în acela al atelierului de pictură, prin natura lui mai ordonat fizic și mai coerent simbolic. Discuțiile sunt conduse în așa fel încît fiecare dintre parteneri este pus în
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
conferă pasajelor o autentică forță epică, după cum considerațiile despre artă, despre actul creației, despre limbaj și despre tehnici, ridică discursul la cota înaltă a unor adevărate cursuri academice. Puterea de admirație și limpezimea judecăților, rigoarea travaliului și trăirea utopică, modestia reală și profundă, alături de inflamarea ingenuă a unui ego încă nemîntuit de vanități, toate conviețuiesc într-un firesc desăvîrșit și fără cel mai palid semnal că s-ar putea crea o stare conflictuală. Cum provocarea lansată de Sârbulescu privește constant problema
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
cultură autentică era un gest de frondă, căci, în concepția PCR, cultura era doar trompetă propagandistică, iar școala, un instrument de depersonalizare. Să revenim însă la subiectul propus. Domnul Baumgarten are perfectă dreptate atunci când consideră că, pentru realizarea unei performanțe reale în cultură, nu este suficient efortul singular, ci este nevoie "de un sistem instituțional care să garanteze standardul formării noastre". Or, autoritatea publică a făcut mult prea puțin, asta spre a mă exprima eufemistic, pentru atingerea unui standard european în
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
cu subiectele pentru examenul de bacalaureat. în acest caz s-au luat măsurile care se impuneau pentru ca examenul să se desfășoare normal. Dar un asemenea fapt nu avea voie să se producă! Dacă nu se trece repede la o reformă reală, crize serioase se vor produce cu regularitate. Oare ce catastrofă trebuie să se întâmple pentru a schimba programul și stilul de predare în învățământul preuniversitar? Când se va decide ministerul să așeze masteratul pe principii sănătoase astfel încât și discipline de
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
existența lui: ignoranța noastră. În această privință, medicina are parte de paradoxul nefericit al științelor ezoterice: cu cît se încearcă mai mult popularizarea ei cu atît neînțelegerea oamenilor sporește mai drastic. Cauza nu stă atît în incultura noastră - de altminteri reală și cît se poate de explicabilă pe fondul progresului uluitor al științelor medicale -, ci în puzderia de superstiții aiuritoare în a căror plasă ne lăsăm cel mai adesea prinși. Cu alte cuvinte, nu atît neștiința ne dăunează, cît încercarea de
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
dacă chiar te interesează ca CNSAS să-și facă treaba și să fie luat drept o instanță? După părerea mea, în numele unei idei la care subscriu, lista din "Ziua" produce o ceață primejdioasă din care e posibil ca foștii colabolatori reali și primejdioși ai Securității să apară ca niște informatori printre alții, prin scoaterea în față a unor false ținte sau, după cum am aflat, a unor informatori cărora li se forțează dosarul în numele acestui scenariu.
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
în cea din pivnița casei, sunt însoțite de prezentări ditirambice. O secțiune consistentă este aceea a referințelor, adunate gospodărește, încă de la primul țipăt liric; iar un CV alcătuit până în infinitul mic completează harta egolatriei și autopropulsiei. În loc să caute confruntarea cu reale autorități critice și să-și lase poemele singure să suporte verdictul acestora, folosește tot felul de cârje, dând telefoane, făcând invitații, asigurând reciprocități avantajoase. Dacă poetul autentic trece pe lângă tine fără să te vadă, absorbit fiind de ceea ce scrie el
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
din Irak e doar o mică încleștare "cinică" dintr-o bătălie "tactică" mai largă. Originea ei poate fi găsită în momentul intens emoțional de la Constanța, unde președintele a vărsat lacrimi la sicriul soldatului român mort în Irak. Emoția a fost reală, iar impactul asupra populației considerabil. Sfătuitorii premierului și-au imaginat, probabil, că dau o lovitură de imagine înaintând o propunere-șoc, menită să arate populației dimensiunile îngrijorării față de soarta soldaților români. Dublă greșală. N-a fost vorba de o poziție a
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
adânc viorile de Reghin, negre, purtând în creștet însemnul morții și deasupra noastră, a tuturor, strălucește încă steaua roșie a unei ideologii cu adepți pe mapamond și portretul în balans al lui Troțki, și Lenin în creion cu vocea lui reală, și masa cu mâini și picioare, ca "masă de manevră": mulțime mutilată continuu în istoria trecută și prezentă a oricărei țări. Și tinerii care intonează psalmi religioși, dansând cazacioc sau French-cancan, în haine lungi și negre de piele, cu cutii
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
să piardă contactul cu actul interpretării și ethosul lui. Acest lucru declanșează marea criză a conștiinței creatoare de muzică. Desprinsă de actul redării și păstrată în mediul steril al unei mecanici abstracte, compoziția devine tehnologie: un fenomen elitist, lipsit de reală capacitate de a se înnoi. Contactul cu realitatea interpretativă, cu muzica în stadiul de formare, de izbucnire din suflet, în fapt singurul mijloc care poate asigura acel influx de supraomenesc, acea sclipire care ne face nebuni pentru o clipă - este
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
punct de vedere, caută diverse opțiuni de a-și satisface apetitul. În căutarea sa, interpretul descoperă că sursa creativității se află în el însuși. Compozitorul nu îi mai spune mare lucru: în mare parte compozitorul de azi e lipsit de real curaj muzical și, lucrul cel mai grav, și-a pierdut viziunea. De ce? Datorită lipsei contactului cu publicul și ruperii legăturii cu muzica. Or, interpretul are nevoie de acestea două ca de aer: fără recunoașterea publicului e lipsit de orice suport
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
care-și asumă rolul complex de interpret-compozitor. Astfel pot fi înțelese fenomene ca renașterea muzicii vechi (N. Harnoncourt), transcripțiile creatoare (Kronos Quartet), fuziunea între diferite muzici (fenomen previzibil al tehnicilor oulipiene generalizate), improvizația (happening, jam-sessions). Dar această migrare a creativității reale din zona producătorului de muzică către cea a intermediarului este sprijinită chiar la nivelul mentalității în mass-media. Se observă cum figura interpretului a devenit, treptat, baza de desfășurare a discursului muzical. În top-uri apar melodii care sunt anunțate conform
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
Rodica Zafiu E foarte greu să prevezi schimbările lingvistice: ipotezele despre evoluția viitoare a limbii sînt adesea infirmate și răsturnate spectaculos de desfășurarea reală a faptelor. Cu un an în urmă, discutam în această rubrică despre denominarea monedei naționale și despre desemnările oficiale și populare pe care le primea noua unitate monetară ("Leu greu", în România literară nr. 13, 2005). Comparam atunci sintagmele leu
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
de pagini, asupra râsului ca hybris ce atrage pedeapsa, în condițiile date. E, în fapt, un eseu asupra râsului, scris cu plăcerea de a cita teorii despre râs, cum e cea a lui Bergson și altele. Exact ca în viața reală a lui Gary, și Candid crede că își poate îmblânzi anchetatorii jucându-le în față spectacolul științei lui, lămurindu-i, ca un psiholog, că "râsul e un act de eliberare. Iluzorie, cu consecințe, totuși de eliberare". în dialog cu Sommer
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]