2,445 matches
-
grupat diferite studii de caz în câteva registre politice ample, cum ar fi comunismul, fascismul, naționalismul, democrația. În această istorie prescurtată a secolului XX intra și Uniunea Sovietică din timpul lui Stalin 110. Dintre cele petrecute ulterior, se menționa doar rebeliunea antisovietică din 1956, din Ungaria, pusă alături de alte mișcări de independență din India, Nigeria și insulele din Caraibe, la rubrica naționalismului. Pentru a explica cumva lupta ungurilor împotriva dominației sovietice, autorul nota că "în timpul anilor '40, partidele comuniste, cu sprijinul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
19-20. 263 Ibidem, p. 12. 264 Ioan Lupaș, Istoria unirii românilor, ediția a II-a, Fundația Culturală Regală "Principele Carol", București, 1938, p. 3 (Cuvânt despre urzirea acestei cărți). 265 Ibidem, p. 7. 266 Ibidem. 267 Autorul se referă la rebeliunea legionară, din ianuarie 1941. 268 Idem, Istoria românilor pentru cursul inferior al școalelor secundare, 1941, p. 4. 269 Ibidem, pp. 11-12. De altfel, prima lecție se intitula "România întregită". Abia după acest text de actualitate, manualul revenea la firul cronologic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Omul revoltat; Salinger, De veghe-n lanul de secară. Moare Gide 1952 Începe era Mc Carthy din SUA Beckett, Așteptându-l pe Godot; Faulkner, Requiem pentru o călugăriță 1953 Moare Stalin. Se sfârșește războiul din Coreea. William Burroughs, Junkie. 1954 Rebeliunea algeriană împotriva Franței Amis, Norocosul Jim. Compun Șostakovici și Messiaen 1955 Regim de independență în Tunisia Duras, Piața; Robbe Grillet, Voyerul 1956 Intervenția anglo-franceză în Suez Genet, Balconul; Camus, Căderea 1957 Devalorizarea francului francez Camus câștigă Premiul Nobel pentru Literatură
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dimensiuni, care îndreptățea luarea unor măsuri penale precise. Pentru legislația romană starea de agitație putea constitui un delict chiar și în mediul religios. Suetonius ne dă de înțeles că asupra creștinilor născuți din iudaism, plana acuzația răufăcători și înclinația spre rebeliuni; ideea este susținută și de Scrisoarea lui Clement, adresată comunității romane din Corint, în care controversa acestora este definită ca vrajbă. Definiția nu este străină deplinei conștiinciozități a acelor vremuri ce amenințau comunitatea datorită unor diviziunii interne dar și a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
tot atâtea cazărmi, iar credincioșii ca pe niște soldați supuși ascultării absolute față de superiorii lor ierarhici. Era convins că numai o organizare de fier, asemenea celei militare, putea menține disciplina puternică și fermă în Biserica timpurie, unde se infiltrau primele rebeliuni și sciziuni, care aveau să devină, mai apoi, note caracteristice ale creștinătății. Asemenea sfântului Petru (cf. 1Pt 2, 13-20), sfântul Paul este clar și explicit în respectarea legilor și supunerea față de autoritățile civile. Nu înaintează nici o restricție față de legile de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni (Fap 4, 19 și 5, 29). În discursurile despre situația politică a vremii, ne vorbește ca cetățean roman și nu ca iudeu, detașându-se complet de conaționalii săi care predicau insistent rebeliunea față de autoritățile romane. Pe când redacta Scrisoarea către romani, evreii luptau împotriva lui Nero pe diferite căi. Revoltele iudaice din timpul lui Isus împotriva autorităților romane au fost aspru pedepsite, provocând și mai mult indignarea iudeilor, care, scandalizându-se represiunea crudă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ne oferă scrierile unor apologeți renumiți, care, în timpul domniei lui Hadrian (117-138) și a lui Marcus Aurelius (161-180), au adus dovezi explicite despre evenimentele din Palestina. Cu această ocazie, creștinii, chemați de rebelul Bar Koechba să se înarmeze împotriva romanilor (rebeliunea din 132-135), au refuzat cu hotărâre preferând să fie masacrați după chinuri atroce, dar nu să trădeze Imperiul. În urma acestui eveniment, Hadrian a dispus printr-un edict imperial ca nici un iudeu să nu mai aibă permisiunea de a intra în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
inserat într-un tablou mult mai vast: cele mai periculoase atacuri împotriva autorității romane au provenit tocmai de pe pământul african care, la începutul și mai ales spre sfârșitul secolului III, a prezentat veleitățile autonomiei și independenței provocând diferite focare de rebeliune, sufocate grabnic de puterea centrală. Această atitudine naționalistă se va extinde mai apoi și în sectorul civil, iar de aici în cel eclezial, ducând la nașterea unor mișcări eretice de tipul celei donatiste ce vor tinde să vadă puritatea creștină
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sustragă vieții sociale pentru a nu pune în pericol stabilitatea Imperiului, spre deosebire de Ciprian pentru care motivul principal care sublinia disensiunea profundă a comportamentului dintre creștini și păgâni era dictată de confidența celor dintâi în Dumnezeul biblic. Persecuția nu a provocat rebeliune în sufletul discipolilor lui Cristos, care aveau conștiința că mai degrabă sau mai târziu Dumnezeu le va face dreptate. Așadar, nonviolența creștină care nu subînțelegea pasivitatea și nici nu delega lui Dumnezeu rezolvarea problemelor, nu pretindea nici măcar participarea activă în fața
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
răspundem răului cu rău?. Ar fi lipsit de profunzime și chiar neistoric să nu observăm că incendierea palatului lui Dioclețian (februarie 303), are loc în timpul unui climat încins, de la începutul secolului IV, care a marcat multe excese ale creștinilor fanatici: rebeliuni militare, sfâșieri în public ale edictelor imperiale, distrugeri de statui păgâne, revolte împotriva autorităților constituite și masacrări de soldați. Montaniștii, din timpul său, nu s-au mai mulțumit numai cu opoziția verbală față de religia statului roman; vrând să reactualizeze doctrina
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu puțin înaintea declanșării persecuției generale. Refuzurile lui Maximilianus și Marcellus de a presta serviciul militar și de a continua viața militară din motive de conștiință, nu constituie indiciul unor cazuri izolate, ci a două situații dintre atâtea episoade de rebeliune față de disciplina militară petrecute în teritoriile Africii și Spaniei încredințate dominației lui Maximian (286-305). Aceste cazuri de indisciplină s-au adeverit după ce Maximian Hercule (285-286), înfrângând insurecțiile bagauzilor din Gallia (285) și ale africanilor (pirații mauri și berberii, 296-298), a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
s-a izbit de refuzul categoric al soldaților creștini de a se supune vechilor uzanțe păgâne, provocând reacția violentă a împăratului care a făcut multe victime în legiunile sale. Motivele inițial religioase începeau să prindă conturul caracterului politic și tenta rebeliunii netăinuite față de poruncile imperiale; soldații creștini se puneau pe același plan cu maniheii din Alexandria și cu bagauzii. Deși era o diferență netă de limbaj: cei din urmă puneau mâna pe arme, ceilalți le depuneau, acțiunea lor împotriva statului era
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de anumite considerații morale, superioare motivațiilor potrivnice idolatriei, chiar dacă se poate vedea și prezența acestora din urmă. Evenimentul a avut loc pe 12 martie 295 în forumul din Tebessa, lângă Cartagina, în Africa Proconsulară, pe când provincia africană se confrunta cu rebeliunea mauritanilor împotriva Imperiului roman (287-297). Autoritatea romană nu putea să accepte nici cea mai mică nesupunere din partea provincialilor însetați de independență. Maximilianus, fiul temoniarius Fabius Victor, recrutat pentru serviciul militar este prezentat ca învinuit în fața proconsulului Dio pentru audiența judiciară
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
crucii, pe care a substituit-o cu cea a lui Jupiter, care apărea din cer oferind coroana și purpura, semne ale imperiului, în timp ce Marte și Mercur îl priveau în act de pioșenie. Nu au lipsit actele de bravură și de rebeliune ale soldaților creștini care au aruncat armele și au refuzat să șteargă însemnele creștine de pe steaguri. Cele mai elocvente împotriviri s-au petrecut chiar în palatul imperial unde destui militari și servitori contrari politicii iuliane, urându-l pentru mania sa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
organisme s-a reușit curmarea chiar din fașă a acțiunilor mișcărilor extremiste de stânga sau de dreapta. Fără aportul informativ care să fi dus la compromiterea acțiunilor și comportamentul Mișcării Legionare, Generalul Antonescu nu ar fi avut succes în reprimarea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941. După cotitura de la Stalingrad și realizând că germanii au pierdut războiul, Mareșalul Antonescu a fost nevoit să găsească o cale de ieșire a României pentru a evita pericolul bolșevic, devenit inevitabil. În tatonările sale, SSI
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în colaborare cu industria românească și în conformitate cu planul de 10 ani, va pune la dispoziție sprijinul său tehnic și financiar”. Acestea ar fi în rezumat orientarea externă a României până în ianuarie 1941. II. 3. d. Disensiuni între Antonescu și Mișcare. Rebeliunea legionară Încă din primele zile ale instaurării dictaturii legionaro-antonesciene, cele două grupări, grupul lui Antonescu și Legiunea, căutau să convingă opinia publică din țară și din străinătate de „unitatea punctelor de vedere” și „colaborarea perfectă”, în guvernarea ce abia începuse
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
foc împotriva militarilor veniți să-i evacueze. Atitudini asemănătoare au manifestat toți legionarii aflați în fruntea unor structuri de stat, precum prefectul Poliției Capitalei, Radu Mironovici, sau ceilalți prefecți din țară. Astfel s-a declanșat ceea ce istoriografia numește în general rebeliunea legionară, înfrântă de general e 23 ianuarie 1941. Au loc masive arestări, în timp ce majoritatea căpeteniilor legionare în frunte cu Horia Sima (după adevărate peripeții) se refugiază în Reich, cu ajutor german unde, pe viitor, Berlinul îi va folosi ca obiect
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la guvernare nu au ținut cont de sfaturile de „împăcare” venite de la Berlin. De acum înainte, până la 23 august 1944, puterea absolută în stat va fi deținută numai generalul Ion Antonescu. II. 3. e. Regimul militar Ion Antonescu După înăbușirea rebeliunii, putere politică a fost preluată integral de generalul Ion Antonescu, ce se sprijinea pe armată și pe ajutor german. România rămâne o monarhie în care regele avea un rol decorativ, deci nu participa la luarea deciziilor fundamentale ale țării. De
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
asupra tuturor problemelor în stat, ce priveau economicul, socialul sau politicul, și nu dădea socoteală nimănui pentru acțiunile interne sau externe. Echipat cu un mental solid, propriu comandantului militar, Antonescu plasa disciplina în fruntea tuturor priorităților din stat. Prin înfrângerea rebeliunii și pedepsirea legionarilor se punea capăt dezordinii interne și se stabiliza securitatea externă. După cum declara generalul Antonescu, în circumstanțele în care se găsea România atunci, „o țară mică, aflată sub amenințare, [...] nu face ceea ce dorește, ci face ceea ce poate”, doar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a speculei. Această legislație, emisă de Conducătorul statului, a fost întregită cu nenumărate ordonanțe, ordine, decizii și comunicate ale autorităților locale care, la rândul lor, au stabilit un noian de interdicții. Pentru a avea girul națiunii asupra măsurilor luate împotriva rebeliunii legionare, ca și pentru decizia angajării Armatei române în războiul antisovietic, guvernul a organizat referendumurile de la 2-5 martie și de la 9 octombrie 1941. Pe de altă parte, prin cele două plebiscite, generalul Ion Antonescu încerca să escamoteze caracterul totalitar al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acest Serviciu de Informații au fost: generalul Aurel Aldea (situația internă a armatei), Vintilă Davidescu (voluntari), Gheorghe Gârleanu (aviație), Radu Gherghe (tehnica militară), viceamiralul Alexandru Gheorghiu (marină). III. 4. b. Serviciul de Informații al Mișcării Legionare A funcționat până după rebeliunea legionară, așa cum reiese din studiul documentelor de arhivă. Conducătorii lui au fost Ion Belgea și Constantin Stoicănescu. III. 4 .c. Serviciul de Informații al Partidului Național Țărănesc În perioada interbelică, partidele politice istorice dispuneau de structuri informative, pentru a fi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Serviciilor ce au acționat pe teritoriul României, pe perioada anului 1941, cele germane dețineau întâietate, mai corect spus, făceau un spionaj total, economic, social, politic etc. Ascensiunea Gărzii de Fier, cu actele sale ieșite din sfera normalului și încheiate cu rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941, în bună parte, reprezintă și efectul acțiunilor Serviciilor informative germane în țara noastră. Conciliatorismul Angliei și Franței practicat în politica externă, ca și promisiunea făcută de Neville Chamberlain în Camera Comunelor, prin care Reichul avea mână
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conflict sau sub presiunea Gestapo-ului. Mai existau două grupuri de informații conduse, una de Tester, alta de Marcel Popescu. Aceștia colaborau și cu Secția a II-a din Marele Stat Major. Serviciul de Poliție al Legației Germane, condus până la rebeliune (21 ianuarie) de Standartenfuhrer-ul și Kriminalratul S.S. colonel Peter Kurt Geissler, colabora foarte puțin cu Siguranța Generală (serviciul informativ al Poliției) și cu Prefectura Poliției Capitalei, având foarte puține legături, doar „trei contacte cu S.S.I.”. După rebeliunea legionară din ianuarie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Germane, condus până la rebeliune (21 ianuarie) de Standartenfuhrer-ul și Kriminalratul S.S. colonel Peter Kurt Geissler, colabora foarte puțin cu Siguranța Generală (serviciul informativ al Poliției) și cu Prefectura Poliției Capitalei, având foarte puține legături, doar „trei contacte cu S.S.I.”. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, ca urmare a implicării sale prea evidentă în această mișcare și care ar fi periclitat la acel moment calculele lui Hitler în România, Geissler a fost schimbat cu Richter. Al treilea serviciu de informații, cu statut
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de poliție al Legației Germane la București. Baza informativă a Gestapo-ului erau membrii Mișcării Legionare. Cu metodele lui brutale și totalitariste, a sprijinit logistic Mișcarea Legionară și a dirijat-o ideologic și politic, susținând-o și incitând-o la rebeliune. Generalul Ion Antonescu, în baza datelor furnizate de E. Cristescu, a intervenit direct la Hitler și la Himmler, pentru ca Geissler și „alți 9 inși” să fie „expulzați din țară” și trimiși imediat cu un avion în Germania. Gestapo-ul și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]