847 matches
-
în matematică, sociologie, fizică sau filosofie, prin grija unor domni - cei mai amuzanți citați sunt Ștefan și Hoisescu. Din păcate, o cărămidă solidă la soclul nefiresc este adăugată de Constantin Noica într-o carte pe care, în epocă, Manolescu o recenzează și îi dă calificative mai curând reținute. Despărțirea ideologică între cele două grupuri, estetizant și autohtonist, este atât de clară, încât fiecare gest literar sau filosofic își află îndată calificarea ideologică mai mult sau mai puțin exprimată public. Cazul Lovinescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
localizabil fără greutate prin cartierul Podu Roș. Întâmplarea face să cunosc câte ceva despre această anti-Arcadie pe care Mariana Codruț o descrie în paginile cărții, lucru care îmi permite să „verific“, într-o anumită măsură, sursele de inspirație ale autoarei. Autoarea recenzează cu ironie, sarcasm și (rareori) tandrețe umanitatea din blocul ieșean, scăpat din naufragiul ceaușist în haosul semiinterlop al tranziției. Probabil acum toți locuitorii cartierului vor da buzna să citească volumul, căutând să se recunoască unii pe alții în copiile executate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
fost? M.I.: Mai întâi, cartea a apărut în engleză. În ebraică a apărut câțiva ani mai târziu, în ’92. De la început, în America recepția a fost foarte bună. Eu zic că asta a fost o problemă. Când cartea a fost recenzată în New York Times, am știut că va urma ceva neplăcut. S.A.: O invidie provincială! M.I.: Cel puțin. Nu pot să spun că asta e totul, poate nu e decât un aspect secundar, dar ceva este aici. La început nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
primul război mondial. Cât privește lecturile lui Fundoianu XE "Fondane, Benjamin" , ele erau năucitoare: citindu-i articolele, am realizat ce formidabil orizont cultural avea, în deplin sincronism cu mediile culturale europene, în primul rând pariziene. Fundoianu XE "Fondane, Benjamin" îl recenza pe Proust, de pildă, la scurt timp după apariția la Paris a câte unui nou roman din faimosul să ciclu. Uneori, prima recenzie a unei cărți franceze era semnată de el. S.A.: Sigur că da! Este momentul crizei europene - Husserl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
65, el se duce în fiecare an acolo, scrie cărți, iar Scholem XE "Scholem, Gershom" nu există pentru el? Asta e o întrebare mult mai mare. Și, în fine, descoperă citind cartea lui Scholem XE "Scholem, Gershom" pentru a o recenza ceea ce trebuia să fi știut cu mulți ani înainte! S.A.: Are o revelație! M.I.: Da. Recenzează cărticica asta, cu traducerile textelor în germană publicate în Eranos XE "Eranos" Jahrbuch, și descoperă America. Dar ce anume descoperă? Un fel de iudaism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
există pentru el? Asta e o întrebare mult mai mare. Și, în fine, descoperă citind cartea lui Scholem XE "Scholem, Gershom" pentru a o recenza ceea ce trebuia să fi știut cu mulți ani înainte! S.A.: Are o revelație! M.I.: Da. Recenzează cărticica asta, cu traducerile textelor în germană publicate în Eranos XE "Eranos" Jahrbuch, și descoperă America. Dar ce anume descoperă? Un fel de iudaism în care Cabala este pozitivă, mitologică, cosmică, iar Biblia și rabinismul nu sunt. Așa că, într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
am auzit de ele? S.A.: Te cred, Moshe, am încredere în absolut tot ce spui. Dar se poate susține că o imagine a lui Eliade XE "Eliade, Mircea" ca aceea transmisă de Jurnalul lui Sebastian XE "Sebastian, Mihail" , tradus și recenzat în America în locuri proeminente, a avut un impact. Și nu vorbesc de paginile amare ale lui Sebastian XE "Sebastian, Mihail" despre prietenul său de care s-a simțit trădat, ci de comentariile editorilor, prefațatorilor, recenzenților. M.I.: Da, ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
2007, iar unul dintre ei îl desemnează drept "Cartea anului'. Motivația unuia dintre propunători este printre altele, aceea că "cel disprețuit pe la colțuri ca fiind slab de minte dă clase unora care se cred breji". De altfel, toți cei care recenzează cartea au această surpriză: Nicolae Ceaușescu "iese bine" din stenograme, zice Dan C. Mihăilescu, în Evenimentul zilei din patru ianuarie și în emisiunea sa de la Pro TV. Mult mai bine decât scriitorii "veniți acolo pe post de țuțeri sau bufoni
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
notiță pentru principalele opere cu tematică sexuală (nu neapărat pornografice) scrise în limba franceză. ALEXANDRIAN S., Histoire de la littérature érotique, Seghers, Paris, 1989. O istorie a literaturii erotice (în sens larg) occidentale de la Antichitatea greacă și latină până în prezent. Cartea recenzează principalele opere. Cea mai mare parte este consacrată producției europene din secolul al XVI-lea până în a doua jumătate a secolului XX. BAUDRY P., La pornographie et ses images, Armand Colin, Paris, 1997. Studiu sociologic despre pornografia contemporană care abordează
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
1820 și 1832 nu înregistrează satul Baranca, nici Harta Rusă din 1835. Catagrafiile din 1838 și 1845 trec probabil satul Baranca la Hudești; la fel și statistica populației din 1846. Lipsește și în Dicționarul lui Frunzescu. La 1890 nu este recenzat separat, nici în 1912. în cadrul comunei, satul a fost trecut în documentele oficiale începând din 1925. în anul 1930 satul Baranca din comuna Hudești avea o populație de 320 persoane, 152 de sex masculin și 177 de sex feminin. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1912. în cadrul comunei, satul a fost trecut în documentele oficiale începând din 1925. în anul 1930 satul Baranca din comuna Hudești avea o populație de 320 persoane, 152 de sex masculin și 177 de sex feminin. în anul 1941 este recenzat separat: Baranca-Hudești cu 76 familii și 438 locuitori (215 bărbați și 223 femei). în 1948 este înregistrat cu 111 familii și 468 locuitori. Pe la 1950 satul Baranca făcea parte din comuna Oroftiana. Din anul 1956 satul a trecut la comuna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
primar, director, dr. Petre Topa, au loc în fiecare Sâmbătă la orele 10 dimineața ședințe de referate” [45]. Dr. Topa, precizează că această activitate era un „cerc de referate unde se punea la punct materialul științific din serviciu și se recenzau lucrările noi din străinătate în specialitatea de ortopedie, chirurgie infantilă și traumatologie”. În legătură cu contribuția la asistența chirurgicală de urgență în Capitală a acestui al doilea Spital al Asigurărilor Sociale, vom aduce mai multe mărturii. Prima se referă chiar la aprecierea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
conform Legii învățământului superior din aprilie 1932. Publică un număr important de articole în presa medicală din țară și prezintă comunicări la reuniuni științifice prestigioase din străinătate (Congrese internaționale de chirurgie, de ortopedie, de accidente de muncă). Lucrările sale sunt recenzate elogios în publicații de specialitate din Franța, Belgia, Italia. Era un reprezentant al medicinei românești cunoscut și apreciat de foruri europene de specialitate. Autoritatea sa profesională îl face să fie ales în suprema funcție de demnitate profesională - Președinte al Societății române
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Fracturile coloanei vertebrale (1936) și Fracturile colului femural (1938). La Spitalul Floreasca a înființat un cerc de referate - veritabilă formă de informare și dezbatere științifică profesională - unde se discutau problemele teoretice și practice reieșite din cazuistica serviciului său și se recenzau lucrările noi din străinătate în specialitatea ortopedie, chirurgie pediatrică și traumatologie. La invitația profesorului Nicolae Minovici a ținut cursuri studenților cu subiecte din chirurgia ortopedică în legătură cu medicina legală: Fracturile din punct de vedere medico-legal. A inspirat teze de doctorat în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
o notorietate care le poate face atractive dincolo de zona normală de influență, dar ele nu-și asumă "funcții de antrenare și conducere la nivel mondial"304. Pe măsura tipurilor de specializare economică a ariilor urbane observabile în 1999, Fabien Paulus recenzează, în Franța, 114 orașe din clasa "metropolelor", sau "orașelor diversificate"305. Ele se caracterizează prin supra-reprezentarea activităților privind administrația publică, activitatea financiară, a poștei și telecomunicațiilor, a asociațiilor, consilierii și asistenței. Nici o activitate nu este subreprezentată. Această clasă regrupează toate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
métropole Aquitaine, Ed. Confluences, p. 232. 302 Claude Lacour, "Méthodologie de recherche et théorisation des villes", în C. Lacour, S. Puissant, op. cit., 1999, p. 75. 303 Este vorba de "orașele europene": Milano, München, Madrid, Frankfurt, Roma, Bruxelles, Barcelona, Amsterdam etc., recenzate de geograful R. Brunet pentru DATAR în 1989. 304 C. Lacour, op. cit., 1999, p. 75. 305 Celelalte tipuri sunt: orașele metalurgiei (20), orașele industriale (101), târgurile locale și regionale (109), localitățile specializate în turism (10). Vezi F. Paulus, "La structure
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor, Capețienii nu i-au lăsat niciodată pe parizieni să formeze o comună. Activitatea este intensă și, în 1268, prevotul regal Etienne Boileau recenzează o sută una corporații în a sa Carte a meseriilor (Livre des métiers). Populația depășește deja cu mult incinta construită în 1190 de Filip August. Tîrgurile din Champagne. Aceste activități pariziene se explică mai ales prin prezența unui foarte mare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
chiar secesioniste foarte puternice apar în Flandra, în Bretagne și, desigur, în Guyenne, aflate încă în mîinile regilor Angliei. Pentru prima dată în istoria Franței, apare în 1328 un document fiscal care permite o măsurare a populației regatului: "starea fumurilor" recenzează, parohie după parohie, numărul *fumurilor din cea mai mare parte a domeniului regal, aproximativ 3.364.000 de fumuri în 23.700 de parohii. Efectuînd operațiile necesare, se obține pe ansamblul regatului o valoarea aproximată între 13 și 17 milioane
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Politehnic Iași din 4-6 februarie 1960, lucrarea 2 - la Sesiunea științifică a Institutului Politehnic Iași din 5-7 februarie 1965 iar lucrarea 3 - la Sesiunea științifică jubiliara a Institutului Politehnic Iași din 9-11 noiembrie 1962. Lucrările 1 și 5 au fost recenzate în Zentralblatt für Mathematik, Mathematical Reviews. S-a stins la 30 mai 2002. Recenzii 1. D. Mangeron & A. Oprea, la volumul de C. Agostinelli, Instituzioni di fisica matematică, Vol. 2, Bologna, Zanichelli Editore 1962, 606 pag., în Buletinul I.P. Iași
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Internațional al Matematicienilor din Austria, la Linz, cu o comunicare asupra spațiilor Weyl generalizate, al cărei rezumat a fost publicat în Actele Congresului (Espaces de Weyl généralisés, Nach. der Ősterr. Gesellschaft, Linz - Austria, septembrie 1968). Lucrările sale publicate au fost recenzate favorabil (fără observații) în revistele de recenzii Mathematical Reviews (New York), Zentralblatt für Mathematik (Berlin), Bulletin Signalitique, Referativnyj Žurnal. A publicat circa 120 de recenzii asupra unor lucrări și cărți de matematică în revistele de recenzii Mathematical Reviews (14), Zentralblatt für
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
teoria analitică a multifuncțiilor” în anul 1983, la Universitatea din București. Activitatea sa de cercetare s-a încadrat în domeniul Teoriei analitice a multifuncțiilor și Topologiei generale. Dintre cele 21 de lucrări publicate (din lista ce urmeaza), 12 au fost recenzate în MATHEMATICAL REVIEWS. S-a stins prematur la 9 mai 2003 (la numai 59 de ani) și odihnește în cimitirul Mănăstirii Galata din Iași. Lucrări științifice publicate 1. À propos d’un theorème de point fixe pour des applications multivoques
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
articole în reviste străine (dintre care 8 - reviste recunoscute ÎȘI), 3 lucrări în volumele unor conferințe internaționale, 51 în reviste românești recunoscute de CNCSIS iar 6 în volumele unor conferințe naționale. Mai mult de 75 de lucrări publicate au fost recenzate favorabil de specialiști, în Mathematical Reviews și Zentralblatt für Mathematik. Rezultatele sale publicate au fost citate și utilizate în articole ale mai mult de 120 matematicieni străini, în 7 monografii publicate în străinătate și în cel puțini 15 teze de
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
să se ridice la înălțimea gândirii metodologice a lui Hașdeu" (Gr. Brâncuș, în Hașdeu 1988, ÎI, p. 527). 4.4. Este drept să amintim și câteva dintre criticile formulate la adresa scrierii lui Hașdeu despre laletică. Studiul lingvistului român a fost recenzat la puțină vreme de la apariție de către W. Meyer într-un număr din 1884 al prestigioasei publicații "Zeitschrift für Romanische Philologie". Autorul recenziei aprecia, bunăoară, clasificarea ingenioasă pe care Hașdeu o făcuse sunetelor și atenția pe care acesta o acordă fonografului
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
O inteligență critică plină de simțul nuanțelor, dirijată de un gust sigur, de o puternică personalitate și de o solidă cultură, mai ales în direcția culturii franceze și exprimată cu mult talent literar." Tânărul Nicolae Manolescu (în " avea " de aniă recenzează în "Contemporanul" cartea insolită și atât de utilă a lui Vladimir Streinu, Versificația modernă care tocmai apăruse: "observațiile criticului cu privire la tipurile de vers, la natura versului românesc, analizele și comparațiile lui sunt magistrale." În ", Ion Biberi publica un volum compozit
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
agreabil, nu se resimte de efortul pentru expresia compusă uneori cu ajutorul cuvintelor care fac evidentă dorința sa de a îmbogăți limbajul prin introducerea plină de sonorități a termenului francez." Încheierea sună călinescian: "Critica lui Vladimir Streinu are modalități debussyste." În ", recenzând Clasicii noștri , C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde permanent spre "scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune." Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]