5,656 matches
-
astăzi, cel mai reprezentativ volum al poetului, dacă nu cumva al generației șaizeci în ansamblu. (Sunt critici, încă tineri, care își întemeiază și acum admirația pe lectura oraculară a acestei cărți). Aura glorioasă a Elegiilor a dăunat însă, cred eu, receptării poeziei lui Nichita Stănescu, redus la această formulă abstractizantă, din care imaginația comentatorilor a stors tot ce se putea stoarce. Citite într-o grilă metafizică astăzi repugnantă, aceste poeme au infuzat, o dată pentru totdeauna, în imaginarul colectiv mitul poetului (cu
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
devalorizare. La fel de nemeritată pe cât fusese supraevaluarea lui anterioară (să nu uităm că unii contemporani, Caragiale, bunăoară, îl puneau pe George Coșbuc alături și chiar deasupra lui Mihai Eminescu). O ediție cum este aceasta, interesând mai ales specialiștii, ar putea înviora receptarea lui Coșbuc, oferind alte căi de acces și chiar alte interpretări ale operei. Afirmațiile de mai sus sunt susținute și de cel de-al treilea volum al seriei (din cinci, câte va număra la final), care conține ediția critică a
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
însuși ca selectiv la extrem în captare, departe de ceea ce, nu cu mulți ani în urmă, se considera ca avînd o destinație sans rivages. Limitîndu- ne doar la palierul literaturii și revenind, deci, la constatările lui N. Manolescu, chiar teoria receptării, prin Wolfgang Iser, dincolo de ceea ce este încercare de penetrare oarecum tehnicizată a actului lecturii, nu poate ocoli un moment care trece mai departe de jocul semnelor și al semnificațiilor aferente ori de mecanica atitudinilor psihologice. Liminar, el vede „emoția originară
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
ar putea fi tradus titlul original, a fost sărbătorit începînd cu 20 decembrie 2012, dar a avut parte, cum era de așteptat, de prelungiri și de ecouri, care arată vitalitatea lor. Este cazul proiectului numit, ludic și inspirat, GRRIM (Grimm: Receptare, Rescrieri și Inter Medialitate) inițiat de centrul de cercetare CELIS de la Universitatea Blaise Pascal din Clermont-Ferrand (director Pascale Auraix-Jonchière) în colaborare cu mai multe universități din Europa, care a organizat în decembrie 2013 un interesant colocviu pe această temă. Tot
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
tranformări generice și forme de inter-medialitate cu privire la unele povești. Elvira Luengo Gascon și Catherine d’Humières, pe de o parte, Dominique Peyrache-Leborgne și François Fièvre (cu un doctorat `n ilustrațiile victoriene pentru poveștile fraților Grimm) au analizat diverse reconfigurări și receptări iconografice, luînd ca obiect „iconotextul”. Discuțiile au fost animate și de prezența lui Frederic Calas și, mai ales, a Natachei Rimasson-Fertin (cu un doctorat despre Grimm și Afanasiev), ultima traducătoare în franceză a corpusului integral grimmian, într-o foarte apreciată
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
este textul de referință pentru volumul semnat de Connan- Pintado și Tauveron (Fortune des Contes des Grimm en France, Formes et enjeux des rééditions, reformulations, réécritures dans la littérature de jeunesse, Presses Universitaires Blaise Pascal, 2013) care se apleacă asupra receptării și difuzării poveștilor celor doi frați în Franța, prin intermediul diverselor traduceri și culegeri, pentru a se opri apoi la numeroasele tipuri de rescrieri pentru copii, care au ca punct de plecare texte din acest corpus. Cu o mare finețe, cercetătoarele
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că tocmai datorită dimensiunii ei teologice ortodoxe vasta
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
estetică; Vol. II Ipostazele artei), cât și în trilogia pe care am intitulat-o Teologia ortodoxă și arta cuvântului. Introducere în teoria literaturii (Vol. I Aspecte generale. Personajul în literatură; Vol. II Genul epic. Genul liric; Vol. III Genul dramatic. Receptarea operei literare). În aceste volume, Hegel este des invocat, citat, comentat. La acestea, trebuie să mai adaug faptul că în adolescență și în anii de studenție, dar și mai târziu, până azi, eu am citit cu cea mai mare atenție
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
artei are trei elemente de susținere. Acestea sunt autorul, opera și publicul. Fără autor și fără publicul care o receptează, opera nu poate exista. În cazul că o creație, fie ea genială, a fost realizată, dar nu a beneficiat de receptare, valoarea ei este potențială, dar nu reală. Publicul afirmă și susține valoarea unei opere. Cu cât publicul este mai rafinat, mai exigent, dar și mai larg, cu atât valoarea operei apare mai clar... Chiar cele mai exclusiviste și mai restrânse
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
omului prin istorie. Ceea ce înseamnă că raportarea la transcendență este una de asumare, cu inconfortul politic al protestului ce îl incumbă față de statu-quo-ul înlănțuitor, oricare ar fi el. Pentru lumea a treia, îndeosebi pentru ea, aceasta este calea autentică a receptării mesajului christic. În ultimă analiză, conceptul transcendenței propus de teologiile eliberării induce acel suflu universalist propriu ecumenismului veritabil. Deschis la diversitatea și bogăția ireductibilă a civilizațiilor și culturilor lumii, el îngemănează constantele universale ale spiritului omenesc luminat de valorile eterne
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
această atmosferă? Csilla Kató: În concepția noastră, un festival de film nu înseamnă doar cît mai multe proiecții de filme, trebuie să se nască o atmosferă care să ajute schimbul de idei, de emoții, de reacții care se nasc în jurul receptării filmelor. Există festivaluri, la care focus-ul principal a fost în jurul sesiunilor de pitching, iar profesioniștii sînt atrași ca să obțină bani pentru viitoarele lor proiecte. Aproape numai asta conta, iar sălile de proiecție erau goale. Noi am vrut să facem un
Un festival care să dureze o viață [Corola-blog/BlogPost/99815_a_101107]
-
foarte cool, frate)... Zoltan s-a străduit să redea anumite finețuri folclorice, dar publicul ne-a pus direct alături de Gogol Bordello și nu’ș’ce trupă din Țara Bascilor, de care nici n-am auzit... Cocktail de stiluri - cocktail de receptări... Clipul e cu niște lăutari țigani care intră pe scenă peste trupă, cu care fraternizează într-o mare veselie! Am fi vrut să facem un featuring cu un cîntăreț basa, dar nu s-a legat nimic. Acum nu regret: ar
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
există chiar și în imaginea vizionară un implicit rațional, raționalizabil, adică, prin lectură.mai întâi ne emoționăm și numai după aceea înțelegem, dacă e cu putință.Însă, înclin să cred că emoția nu trebuie considerate ca două momente separate în receptarea poeziei.Preeminența poate fi recunoscută în cadrul unei simultaneități.. Emoția se poate dispensa de înțelegere, dar înțelegerea nu se poate dispensa de emoție. Fără emoție, înțelegerea poeziei este pierdută. În imaginea vizionară emoția este anterioară înțelegerii, deci, implicit în înțelegere. Schimbarea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
simbolismului, semnificația irațională ar defini cu precădere poezia de factură suprarealistă. Poezia nu este pur și simplu expresie individualizată, ci expresie universal aprobabilă, altfel spus, comunicabilă. Prin acest eseu am căutat să sondez psihologia creației, dedusă dintr-o psihologie a receptării.Cu altă ocazie am să extind aceste considerații despre teroria Poeziei. Importanța majoră a acestei sinteze constă nu atât în descoperirea legii asentimentului, cât a conexiunii stabile între asentiment și substituire, în lumina aruncată înlăuntrul poeziei din afara ei. În continuare
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
și violențelor din zilele noastre, triada război-terorism-criminalitate, globalizarea și implicațiile sale, forțele speciale în Armată României, operațiile postconlict (Convorbire cu domnul col.r. prof. univ. dr. Lucian Stăncilă); • problematică timpului sub aspect filosofic și fizic, divinitatea și nedumeririle despre această, receptarea operei lui Cioran, etc (Convorbire cu domnul colonel. R. Anghel Hoțu); • vechimea și perenitatea neamului românesc pe aceste meleaguri, studiul limbii și civilizației autohtone (Convorbire cu cercetătorul Liviu Teleoacă). Ultimul capitol al lucrării este dedicat cărților publicate că autor și
SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380123_a_381452]
-
unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că tocmai datorită dimensiunii ei teologice ortodoxe vasta
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
mai puțin, căci și acolo, ca și oriunde în lume, fiecare e pe cheltuiala lui și pe afacerea lui. Invidia e mare în domeniul artistic și nici acolo, bănuiesc, nu stau lucrurile altfel. Ceea ce diferențiază este calitatea „produsului”, mesajul și receptarea lui în condițiile în care piata de artă este foarte diversă și multicoloră. și mai diferențiază, indubitabil, puterea banului și a interesului pentru artă. Pentru mine e foarte clar, ne despart foarte multe, nu doar geografic, ci și din alte
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
operei lui Fănuș Neagu. El ne pune în gardă că, în întregul său demers critic, va respecta îndemnul lui Albert Thibaudet: ,,Atenție la unic!’’ (Fiziologia criticii, 1966), adică va avea mereu deschis ,,simțul individualităților și al diferențierilor’’. După ce constată că receptarea operei lui Fănuș Neagu nu seamănă cu a colegilor săi de generație și nici cu a scriitorilor din generația anterioară -, criticul literar Viorel Coman o delimitează în raport cu anumite creații ale lui Eugen Barbu (care a publicat volume conjuncturale, pentru a
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
sau Petru Dumitriu (romane proletcultiste, care să-i asigure intrarea rapidă în arenă, pentru ca apoi să poată publica opere durabile). ,, Multe s-au scris, dar destule teme au rămas neabordate sau cu abordări minate de prejudecăți’’ - conchide Viorel Coman asupra receptării operei lui Fănuș Neagu, reliefând că mai ales operele publicate în ultimul sfert de secol au fost apreciate de unii drept capodopere, iar de alții fiind negate. Operă dificilă, ,,cu ușile abia întredeschise’’, creația acestui scriitor reprezentativ de la cumpăna mileniilor
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
finalul călătoriei prin tărâmul cuvintelor magice, volumul său, Fănuș Neagu. Povestirile magice, fiind operă de vădit alexandrinism critic, încântător, de un rafinament delectabil, dar și de o rigoare demnă de toate aprecierile. Criza, în general... Semnalând existența unei crize a receptării - nu numai a operei lui Fănuș Neagu, ci a literaturii întregii sale generații, ba chiar și a literaturii române postbelice -, analistul reține glisarea masivă a gustului cititorilor pentru ,,diaristică’’, afirmăm noi, după Eugen Simion (jurnal, confesiune, epistolar), pentru literatura exilului
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
române postbelice -, analistul reține glisarea masivă a gustului cititorilor pentru ,,diaristică’’, afirmăm noi, după Eugen Simion (jurnal, confesiune, epistolar), pentru literatura exilului și a experiențelor-limită: Ficțiunea sau cititorul - cel puțin unul dintre ei a obosit. Criza nu este numai a receptării literaturii contemporane, ci a literaturii, în general’’. Parcurgând vastul continent al creației prozastice a lui Fănuș Neagu, reevaluând temele și motivele literare specifice, identificând miturile personale și, mai ales, devenirile, metamorfozele temelor - ,,am avut - se confesează autorul acestui studiu de
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Ningea în Bărăgan până la Vară buimacă -, în condițiile în care volumele din anii ’80: Pierdut în Balcania și Povestiri din drumul Brăilei, nici nu contează în caligrafierea imaginii de ansamblu. După ce evidențiază că, deși considerat scriitor reprezentativ al generației ’60, receptarea operei lui Fănuș Neagu traversează un evident con de umbră, asemenea tuturor colegilor săi de generație -, Viorel Coman face o incursiune în istoria literară: Dacă ar fi să luăm în seamă ceea ce s-a scris despre Eminescu, Creangă, Caragiale în
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
fenomen de dospire. Cu cât înaintează în vârstă, aceleași adevăruri se auresc, capătă dimensiune mitologică, devin vârstă de aur, seamănă mai mult cu o poveste decât cu o ,,amintire din copilărie’’. Fănuș Neagu izbutește ,,să mute centrul de greutate al receptării sale de pe spiritul boem și vesel, ,,dat în Paști’’ de talentat, cum spunea marele său prieten Nichita Stănescu, și care își scrie povestirile ,,cu labă de zeu’’, în imaginea unui scriitor care elaborează greu, sub semnul chinurilor flaubertiene ale stilului
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
nu justifică cu nimic definiția de poet național, și nici chiar pe cea de poet universal (în măsura în care universalul trebuie să decurgă dintr-o excelență a individului, în speță a specificului național).” (p. 5.) În primă abordare se pune tranșant problema receptării poetului subliniind că filosofia lui „...a fost considerată în funcție de fondul cultural, desigur temeinic, acumulat de poet în Occident”. Dintr-o asemenea perspectivă, ni se atrage atenția, discursul exegetic plasează un accent depreciativ, prin greșită orientare, mizând nu pe „originalitatea românească
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
al creștinismului timpuriu, eseist, autor de poeme vizuale, dar recursul la enumerație resimte nevoia virgulei permanente, așa cum clasicistul anunță inevitabil traducătorul Sfintei Scripturi și patrologul, iar biblistul pe istoricul creștinismului timpuriu. De ce artistul plastic, o vocație destul de recentă la nivelul receptării publice a lui Bădiliță, nu l-ar anunța pe muzician ?! Punând această întrebare nu vreau să pretind să-l vădem curând compozitor sau solist, dar, cel puțin, un meloman avizat. Celui care parcurge informațiile cuprinse în site-ul lui Cristian
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]