3,662 matches
-
pâine fără muncă, motiv pentru care era gata, la o adică, să exprime aceste opinii corecte ale sale chiar și lăsând urme pe fălcile unei doamne. Lăcrămau doamnele. Lăcrămau și-și dădeau ghionturi: "Vai, ce bărbat!..." Când a început să recite " Când te iveai într-un târziu / Prin târgul ce dormea pustiu, / Părea că pomii toți sunt plini / De flori, de cântec și lumini" gata, era clar, nu mai eram eu vedeta serii. Unchiul, ca orice mare actor, își priponise ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fiecare zi. Nu prea mai avea timp să se gândească la zilele frumoase petrecute în România alături de Matei, dar totuși cu voia sau fără voia ei impresiile acelea îi năvăleau în minte. Unchiul ei de câte ori o vedea în asemenea stare recita din “Călin (file de poveste)” făcând aluzie la asemănarea Ceciliei cu fata din poemul lui M. Eminescu, care îndrăgostită la rândul ei de tânărul care îi dăruise inelul îl chema fără încetare: —“Zburător cu negre plete, vin la noapte de
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tei de-asupra noastră Or să cadă rânduri, rânduri.” —Romanticul meu, îmi ești atât de drag! — Precum Eminescu Veronicăi Micle? -și mai mult fiindcă... N-o mai lasă să continue pecetluindu-i gura cu un sărut îndelungat după care îi recită versuri, adaptându-le la situația lor: ”Frumoasa mea cu ochi albaștri/ Ca două mistice safire!” Se întrec în a recita versuri din Eminescu, Topârceanu, Nichita Stănescu, Ion Minulescu. 235 —“Îmi învățam cuvintele să iubească,/ Le arătam inima mea,/ Și nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-și mai mult fiindcă... N-o mai lasă să continue pecetluindu-i gura cu un sărut îndelungat după care îi recită versuri, adaptându-le la situația lor: ”Frumoasa mea cu ochi albaștri/ Ca două mistice safire!” Se întrec în a recita versuri din Eminescu, Topârceanu, Nichita Stănescu, Ion Minulescu. 235 —“Îmi învățam cuvintele să iubească,/ Le arătam inima mea,/ Și nu mă lăsam până când silabele lor/ Nu începeau să bată (...)”, recită Cecilia grozăvindu se. —Din “Ars poetica”, completează Matei. Volumul? —“Sensul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ochi albaștri/ Ca două mistice safire!” Se întrec în a recita versuri din Eminescu, Topârceanu, Nichita Stănescu, Ion Minulescu. 235 —“Îmi învățam cuvintele să iubească,/ Le arătam inima mea,/ Și nu mă lăsam până când silabele lor/ Nu începeau să bată (...)”, recită Cecilia grozăvindu se. —Din “Ars poetica”, completează Matei. Volumul? —“Sensul iubirii”. —Sâc! Te-am prins. Volumul este “Dreptul la timp”. —Ai dreptate. Mă gândeam la sensul versurilor recitate de tine și la faptul că și volumul “Sensul iubirii” anunța o
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mea,/ Și nu mă lăsam până când silabele lor/ Nu începeau să bată (...)”, recită Cecilia grozăvindu se. —Din “Ars poetica”, completează Matei. Volumul? —“Sensul iubirii”. —Sâc! Te-am prins. Volumul este “Dreptul la timp”. —Ai dreptate. Mă gândeam la sensul versurilor recitate de tine și la faptul că și volumul “Sensul iubirii” anunța o sensibilitate și o încercare de înnoire a limbajului poetic, efortul pe care-l mărturisește N. Stănescu și în “Ars poetica”. Se înserase de-a binelea. Cecilia se ridică
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și în “Ars poetica”. Se înserase de-a binelea. Cecilia se ridică de pe bancă, îl prinde de mâini pe Matei ca să plece, deși el nu s-ar mai fi urnit, atât de fericit era și nerenunțând la umorul ei, îi recită din Minulescu, mergând pe cărare ținându-se de mână. —“În orașul-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân și o bătrână .................................. Merg ținându-se de mână” —Ha! Ha! Ha! nebunatico. Nu plouă cu stropi de apă. Plouă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cele mai multe puncte de vedere, ei se aseamănă: amândoi sunt tineri, amândoi sunt doctoranzi, amândoi sunt culți și sensibili, volubili și cosmopoliți. Diferența specifică rezidă doar în raportul pe care îl au cu istoria. Dacă Sven, imbujorat de rușine, ezită să recite vechiul imn al Germaniei (conținând celebrul refren preluat de naziști, Deutschland, Deutschland über alles), prefăcându-se că a uitat versurile, Chikako se miră candid când îi povestesc despre atrocitățile comise de niponi în Asia de Sud-Est, spunând că nimeni nu se mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
răpită și pasivă, la uitarea de sine și, în fine, la veghea perfectă lipsită de conținut și la experiența iluminării. Dar și un occidental poate, stând așezat în tăcere, respirând ușor cu ritm regulat și fără să gândească, sau să recite în schimb silaba sacră Om, mantra (în sanscrită "instrument pentru a gândi"), cea mai importantă pentru indieni, pentru calmarea spiritului și eliberarea sufletului. O formă mai elevată de rugăciune? Meditația există și în creștinism, se numește de cele mai multe ori contemplație
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dacă acest lucru nu are loc în mod mecanic și formal, rugăciunea vine din inimă: un "serviciu divin" autentic, emoționant. În liturghie există o forță imensă, iar dacă este bine celebrată și persoanele reunite în comunitate participă activ și nu recită mecanic texte și rugăciuni de precept, cu condiția ca, indiferent de formele prealese cele noi și cele tradiționale în spate să se afle omul în totalitatea lui. Eu m-am abținut mereu de la o formă sau un cadru de bază
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să facă astfel (având o anume toleranță pentru cântecele tradiționale). Criteriul meu nu este arbitrar: textele trebuie în primul rând să coincidă cu mesajul creștin și să fie pe înțelesul oamenilor de azi. Așadar, ca și alți preoți, la liturghie recit în mod liber anumite rugăciuni după obiceiul creștinismului primar. Dar când se vorbește despre serviciul divin se naște o întrebare care pentru mine este centrală: despre care Dumnezeu vorbim? Unicul Dumnezeu și multitudinea divinităților Pentru mine Biblia nu este doar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
căpitan În nopțile când rănile de la Fleurus Îl chinuiau mai abitir: Încă n-a venit mojicul care lat o să rămână, ca pe-o cinste primind moartea din senioriala-mi mână... Faptul că martirizatul căpitan râdea când și când printre dinți recitând acele versuri, poate și pentru a suporta mai ușor durerea, nu le răpea În ochii mei o anumită măreție. Mi se păreau nobile, ca și celelalte pe care mă străduiam să le scriu În dimineața aceea, reținute de mine tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
a putea murmura anumite lucruri cu glas cam țâfnos. Don Francisco se uită la preot, potrivindu-și ochelarii. — Eu să murmur?... Greșiți, Dómine. Eu nu murmur, ci afirm răspicat. Și, ridicându-se În picioare, Întors către restul asistenței din local, recită cu vocea-i educată, sonoră și limpede: Nu, n-o să tac, deși c-un deget ce impune, dus când la gură, când la frunte, tu mă Îmbii a amuți, a mă supune. Nu s-o găsi măcar un om deplin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu gravitate din cap. Căpitanul Alatriste Îl privea pe don Francisco, zâmbindu-i larg și melancolic; poetul Îi Întoarse zâmbetul, pe când Dómine Pérez, lăsându-se păgubaș, se concentră asupra tămâiosului său Îndoit cu multă apă. Dar acum poetul se dezlănțuise, recitând un sonet pe care Îl relua din când În când: Privit-am zidurile țării mele, cândva semețe, acum năruite... Apăru Caridad Lebrijana adunând stacanele goale de pe mese și cerându-le tuturor să fie mai calmi, Înainte de a se Îndepărta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ascunsă În carâmbul uneia din cizmele lui vechi, cu tălpi comode și uzate care Îi Îngăduiau să simtă bine pământul sub picioare când avea să Înceapă tărășenia. Să-l ia naiba pe nebunul care spada și-o descinge... Începu să recite printre dinți, ca să-i treacă timpul mai ușor. Murmură și alte fragmente din Fuenteovejuna a lui Lope de Vega, care era una din dramele lui preferate, Înainte de a amuți din nou, cu fața ascunsă de borul amplu al pălăriei trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
că au trăit în perioade istorice diferite, poeții-actori abordează lirismul din perspective dintre cele mai variate. Unii dintre ei rămân primordial actori și atunci când scriu poezie. Versurile lui Mircea Belu au un caracter declamator, sunt scrise parcă pentru a fi recitate pe o scenă. Nici nu este de mirare, actorul timișorean fiind celebru în anii '80 pentru recitalurile sale pe versuri de Mihail Sabin. Ca și la mentorul său, în centrul universului poetic al lui Mircea Belu se situează identitatea vag
Între Calliope, Erato și Thalia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8050_a_9375]
-
familie deținute de Ana Macedonski - " n-a putut vedea volumul, scriind, cu regret, aceste cuvinte în Viața lui Alexandru Macedonski: Poetul ar fi scris și versuri pentru copii ( Din viața copilărească), negăsite de noi, și desigur că Ana Macedonski le recita și dintr-acestea" (op. cit., p. 257). Iată însă că recent, o doctorandă de-a mea, Olga Morar, mi-a semnalat faptul că revista pentru copii "Universul copiilor" din 1931, ar conține mai multe versuri macedonskiene, dedicate copiilor. Consultînd anul respectiv
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
D - 16" (Elena-Daniela Sgondea); "Iarna aleargă cu ochii goi./ Eu aud venind din urmă/ frigul,/ cu picioarele bandajate/ în melancolie."; În timp ce dimineața/ și-a pus pe cap/ basma de rouă,/ soarele a făcut ochi/ și a alunecat/ pe emisfera sufletelor."; "Recit uneori, cărților, versuri./ Îmi place curiozitatea lor/ Ieșită din comun,/ În momentul când fac ochii/ Cât cepele!" (Beatrice-Silvia Sorescu). IMITAREA UNOR SCRIITORI CONSACRAȚI. Ar fi productivă numai dacă imitația s-ar dovedi superioară originalului. Aceasta nu s-a întâmplat însă
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
plănuiesc să-l ucidă pe soț și unde fotografia joacă un rol determinant. În short-metrajurile fără sunet înregistrate obsesional de către tânărul tulburat la vârsta marilor dileme sexuale, declarațiile personajelor sunt citite de pe buze și transcrise de către o secretară care le recită mecanic, fără nici cea mai mică intonație. Cuvintele care nu se aud, aceleași, într-un sincron perfect sunt spuse cu voce tare de către protagonistă, Lena, apărută în spatele audienței înmărmurite. Asistăm la montaje discrete sau mai puțin discret ale (melo)dramei
Cinema, mon amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6892_a_8217]
-
le-am spus/ cu jumătate de gură, asta pentru că acolo, în jurul mesei,/ cei mai mulți sufereau din greu pentru că/ nu mai puteau scrie// «mare lucru», spunea încet, pe deasupra, un chip intens,/ zbârcit și negru și ne lovea peste mâini/ sistematic.// s-au recitat câteva/ poeme cu gândul la moarte./ s-a băut cu gândul la moarte./ ne-am jignit cu gândul la moarte./ într-un târziu am plecat, poate a fost ultima seară/ petrecută cu frații mei bolnavi și răutăcioși.// un film mut
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
poezia care începea să fie difuzată cu un anume program, chiar dacă orele dimineții nu erau cele mai potrivite și un semnal „miorlăit" anunța intrarea în altfel de lume. Operatorii din cabină urmăreau atent fiecare cuvîht. Actori, actrițe, voiau să-ți recite poeziile, dar alegerea cea mai potrivită a fost lectura autoarei. Ursul devenise un punct de reper pentru mine. să fii redactor Uterar, la Televiziune. Care a fost prețul plătit? Și eu îmi amintesc înregistrările de la Radio, pe care ți le
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
Arghezi, Blaga, din Miorița și Meșterul Manole... După fiecare lectură care î consuma la maxim, marele actor șipoet se întreba dacă totul a fost bine... Ceputeairăspunde celui care însemnasepe iele de carte toate pauzele, toate accentele, toate silabele? Cînd își recita versurile proprii „ Vino, nu veni, iubito, între toate aleasă,/ Vino, nu veni, dulcea mea înserare/ Pe malul apei să amugm/icremenițL Ca statui funerare"... aveai impresia că nu va mai putea respira. În acel prim an al meu de radio
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
lucrare de licență - rămasă încă nepublicată - m-a făcut să mă simt în al noulea cer, și să percep ca pe o cădere din el scandalul provocat la susținerea ei. Prin anii 1969-1970 l-am înregistrat și eu, mai întîi recitînd din Eminescu și din Bacovia, apoi cu versurile sale, pentru serialul Poeți români contemporani. Iți spun, în premieră, și faptul că am refuzat propunerea sa de a-l înregistra cu Balada soțului înșelat și cu nu mai știu ce poem
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
orele de limba română nu debutau cu obișnuitul salut de bună dimineața, ci cu Doina lui Mihai Eminescu, o poezie interzisă pe vremea lui Ceaușescu. Așa că atunci când ușa se deschidea și intra dascălul, fiecare elev se ridica în picioare și recita câte un vers din Doina interzisă. Când un elev se așeza, altul se ridica, până la ultimul, și până la ultima silabă din Doina lui Eminescu. Cei care au trăit înainte de 89 știu foarte bine ce însemna doar să vorbești despre ceva
Un dascăl care a înfrânt sistemul comunist () [Corola-journal/Journalistic/67803_a_69128]
-
unde vor avea ocazia să descopere poveștile din Casa lui Moș Crăciun. Aceasta este amplasată lângă bradul de Crăciun, chiar în dreptul intrării principale. Zâne, spiriduși și alte personaje dragi lor vor crea o atmosferă magică, în care cei mici vor recita Moșului poezii, vor desena și colora. În cadrul Târgului de Crăciun, meșterii populari vor îmbia trecătorii din căsuțe frumos împodobite de sărbătoare. Vizitatorii vor putea admira sau cumpăra obiecte tradiționale: ceramică pictată, lemn cioplit, icoane și pânzeturi brodate, costume și măști
Concerte și spectacole de sărbători, în Cișmigiu. Vezi cine cântă () [Corola-journal/Journalistic/67823_a_69148]