32,428 matches
-
către Senat, îndepărtându-se nepermis de mult de la scopul legii, respectiv existența unui cadru legal prin care drepturile și libertățile puteau fi restrânse, în prezent această putere fiind acordată Guvernului și altor autorități, în contra dispozițiilor constituționale. În opinia reclamantului, nu a fost solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic și Social, încălcându-se art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 141 din Constituția României. Astfel, a arătat că prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 221 din 2
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nr. 221 din 2 iunie 2020 s-a reținut că lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social este un motiv de neconstituționalitate extrinsecă a actului normativ. Cu privire la motivele intrinseci referitoare la neconstituționalitea art. 5 alin. (2) lit. d), reclamantul a arătat că au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și (5), art. 53, art. 115 alin. (6), art. 147 alin. (4) din Constituție. A arătat că din expunerea de motive a proiectului de lege care a devenit Legea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
libertăților fundamentale prin hotărâre de Guvern, care nu are putere de lege, ca act formal al Parlamentului. Reclamantul a făcut trimitere la dispozițiile deciziilor Curții Constituționale a României nr. 498/2018, nr. 457/2020, nr. 157/2020, nr. 51/2016, nr. 152/2020. A subliniat reclamantul că legea prin care se restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale trebuie să prevadă, în chiar conținutul său, norme care să permită analiza respectării tuturor principiilor prevăzute de art. 53 alin. (2) din Constituție, respectiv principiul necesității, proporționalității, nediscriminării
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
a drepturilor și libertăților ce vor comporta o restrângere, având un caracter atât de general încât autoritățile pot să își extindă competența de legiferare fără vreo limită, cu încălcarea flagrantă a art. 53 din Constituția României. La data de 7.05.2021 reclamantul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise asupra excepției lipsei de interes actual, invocată de instanță din oficiu, solicitând respingerea acesteia. În esență, a arătat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 33 din Codul de procedură civilă
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și nelegală. ... I. Soluția primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 44 din 7.05.2021 Curtea de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de interes; a respins ca lipsită de interes acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății și a respins ca lipsită de interes cererea de suspendare. ... II. Calea de atac exercitată Împotriva Sentinței nr. 44 din 7.05.2021 a formulat recurs reclamantul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății și a respins ca lipsită de interes cererea de suspendare. ... II. Calea de atac exercitată Împotriva Sentinței nr. 44 din 7.05.2021 a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate în ceea ce privește dezlegarea dată acțiunii în anulare și, în rejudecare, respingerea excepției lipsei de interes cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată. Sub un prim set de critici, circumscrise cazurilor de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
încheierea de ședință: au fost admise excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății; instanța a constatat că nu mai este învestită cu soluționarea excepțiilor invocate de acești pârâți și nici a excepțiilor invocate de reclamant privind nulitatea întâmpinării formulate în cauză de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și lipsa dovezii calității de reprezentat al acestui pârât; a fost respinsă excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
invocată de pârâtul Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile, excepție invocată de pârâtul Guvernul României; a fost calificată excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/2021 ca apărare de fond; sa luat act de poziția procesuală a reclamantului care a înțeles să renunțe la cererea de sesizare a Curții Constituționale. ... Analiza Curții Analizând cererea de chemare în judecată, Curtea reține următoarele: Reclamantul a învestit instanța cu acțiune având ca obiect anularea în parte a H.G. nr. 1.065/2020, respectiv
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de alertă sunt prevăzute în: a) anexa nr. 1 «Măsuri pentru creșterea capacității de răspuns»; ... b) anexa nr. 2 «Măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților»; ... c) anexa nr. 3 «Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc». ... În drept, articolele vizate de reclamant au următorul conținut normativ: Anexa nr. 2 - art. 1: În condițiile art. 5 alin. (2) lit. d) și ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
din Constituția României și art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare. În ceea ce privește art. 1 al anexei nr. 2, criticat de reclamant sub aspectul sintagmei „în spațiile publice“, Curtea constată că, astfel cum rezultă din conținutul său normativ, acest articol a fost emis în temeiul dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. d) și ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nr. 3 la H.G. nr. 1.065/2020, Curtea constată că prin O.U.G. nr. 192/2020 declarată neconstituțională nu au fost aduse modificări, astfel că analiza legalității se va efectua prin raportare la criticile pe fond, în privința acestor critici nefiind întemeiată susținerea reclamantului în sensul că prin H.G. nr. 1.065/2020 Guvernul a instituit măsuri care nu au fost avute în vedere de puterea legiuitoare, Parlamentul României, neregăsindu-se în Legea nr. 55/2020, și au fost astfel încălcate dispozițiile art. 53 din Constituție, art.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc, respectiv condițiile concrete de aplicare a acestora și destinatarii acestor măsuri, în vederea atingerii scopului pentru care respectivele măsuri sunt recunoscute. Procedând la analiza punctuală a criticilor formulate de reclamant, se constată că într-o amplă expunere acesta a susținut motive de nelegalitate care pot fi structurate astfel: Inexistența Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 58/2020 Curtea reține că potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
binelui public, fiind și o modalitate de salvgardare a unor drepturi în situațiile în care exercițiul lor are un caracter antisocial. Analiza de proporționalitate urmărește să stabilească dacă se păstrează un just echilibru între interesele generale ale societății și interesul reclamantului, respectiv dacă ingerința răspunde unei nevoi sociale imperioase. Curtea va observa din înscrisul intitulat „Analiza factorilor de risc“ (f. 143 și urm. din dosarul Curții de Apel București) și din nota de fundamentare (f. 109 și urm. din dosarul Curții
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
că propunerea ministrului afacerilor interne ar trebui să îmbrace forma unui document separat, scopul legii fiind acela de a stabili că inițiativa elaborării actului normativ trebuie să aparțină ministrului afacerilor interne, condiție care este îndeplinită în speță. Astfel, contrar susținerilor reclamantului, din analiza documentației atașate la întâmpinarea formulată în cauză de Guvernul României rezultă că propunerea ministrului afacerilor interne a existat, întrucât, pe de o parte, hotărârea de Guvern este contrasemnată de ministrul de interne, iar, pe de altă parte, propunerea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
ca urmare a noii avizări de către aceste autorități, este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul respectiv este negativ, proiectul de act normativ va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului.“ Analizând susținerile reclamantului sub acest aspect al criticilor de nelegalitate a actului normativ, se constată că reclamantul se mărginește să susțină existența unei astfel de încălcări, însă nu identifică și nu argumentează în concret care sunt modificările de fond care, în aprecierea sa
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de fond ori avizul respectiv este negativ, proiectul de act normativ va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului.“ Analizând susținerile reclamantului sub acest aspect al criticilor de nelegalitate a actului normativ, se constată că reclamantul se mărginește să susțină existența unei astfel de încălcări, însă nu identifică și nu argumentează în concret care sunt modificările de fond care, în aprecierea sa, ar fi impus reavizarea, astfel că, în lipsa acestor elemente, Curtea nu identifică existența
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
la prevederea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 analizată anterior, care stabilește că actul administrativ cu caracter normativ în discuție este adoptat de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne, Curtea concluzionează că în speță nu se certifică susținerea reclamantului cu privire la obligativitatea solicitării avizului Consiliului Economic și Social. Nota de fundamentare refăcută nu a fost semnată de inițiator și nici de prim-ministrul României. Curtea constată că această critică este nefondată, din actele dosarului constatându-se că nota
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
că această critică este nefondată, din actele dosarului constatându-se că nota de fundamentare poartă semnăturile emitenților. Nu s-a efectuat o evaluare preliminară de impact a hotărârii de Guvern, fiind încălcat art. 7 din Legea nr. 24/2000. Contrar susținerilor reclamantului, Curtea constată că actul normativ este rezultatul evaluării realizate în baza factorilor de risc, în acord cu dispozițiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 55/2020 și art. 7 din Legea nr. 24/2000. Astfel cum rezultă din preambulul actului normativ
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și Coordonare a Intervenției. Concluzionând, nu se poate reține inexistența evaluării preliminare și, în consecință, nici încălcarea art. 7 din Legea nr. 24/2000. Cu privire la nemotivarea actului normativ Din cuprinsul expunerii motivării acțiunii sub acest aspect instanța reține că reclamantul este nemulțumit de faptul că nota de fundamentare cuprinde doar aspecte legate de contextul epidemiologic pe plan intern și internațional și nu conține aspecte care să țină concret de justificarea măsurilor vizate. Contrar susținerilor reclamantului, instanța apreciază că fundamentarea pe
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
acest aspect instanța reține că reclamantul este nemulțumit de faptul că nota de fundamentare cuprinde doar aspecte legate de contextul epidemiologic pe plan intern și internațional și nu conține aspecte care să țină concret de justificarea măsurilor vizate. Contrar susținerilor reclamantului, instanța apreciază că fundamentarea pe baza aspectelor legate de contextul epidemiologic pe plan intern și internațional satisface exigența motivării în condițiile art. 31 din Legea nr. 24/2000. Cu privire la încălcarea principiului transparenței decizionale, respectiv art. 8 din O.U.G. nr.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
internațional satisface exigența motivării în condițiile art. 31 din Legea nr. 24/2000. Cu privire la încălcarea principiului transparenței decizionale, respectiv art. 8 din O.U.G. nr. 57/2019 și art. 7 din Legea nr. 52/2003 Curtea constată că prevederile legale invocate de reclamant au fost respectate, având în vedere că, deși art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind Codul administrativ prevede obligația autorității administrației publice ca în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative să publice un anunț referitor la această
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
supun adoptării și anterior expirării termenului prevăzut de respectivul alineat. “ Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, va anula în parte art. 1 din anexa nr. 2 a H.G. nr. 1.065/2020, în sensul eliminării sintagmei „în spațiile publice“, și va respinge în rest acțiunea. PENTRU ACESTE MOTIVE, În
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
parte art. 1 din anexa nr. 2 a H.G. nr. 1.065/2020, în sensul eliminării sintagmei „în spațiile publice“, și va respinge în rest acțiunea. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Secu Cristian Adrian, cu domiciliul procesual ales în XXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în Palatul Victoria, Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1, București. Anulează în parte art. 1 din anexa nr. 2 a H.G. nr. 1.065/2020
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nr. 1, sectorul 1, București. Anulează în parte art. 1 din anexa nr. 2 a H.G. nr. 1.065/2020, în sensul eliminării sintagmei „în spațiile publice“. Respinge în rest acțiunea. Obligă pârâtul Guvernul României la plata cheltuielilor parțiale de judecată către reclamantul Secu Cristian Adrian în sumă de 84,90 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Brașov. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
cu legile naționale, ea trebuie să fie și necesară în circumstanțele date“, iar în cuprinsul Hotărârii din 31 martie 2009, pronunțată în Cauza Mihuță împotriva României, aceeași instanță a menționat că, „nemotivând suficient respingerile cererilor de punere în libertate ale reclamantului și neluând în considerare posibilitatea luării unor măsuri alternative, autoritățile nu au oferit motive «pertinente și suficiente» pentru a justifica necesitatea de a-l menține în arest preventiv pe perioada în discuție. “ Se arată, totodată, că, în mod constant, Curtea
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]