1,454 matches
-
Încă de la început, Benjamin sintetizează problematica eseului: „als Pionier wurde Fuchs zum Sammler. Nämlich als Pionier der materialistischen Kunstbetrachtung.“ Materialismul istoric, inițial formulat de Benjamin pe urmele clasicilor marxis mului, dislocă opera de artă din autonomia ei, pentru a o reconsidera din punctul de vedere al condițiilor istorice care o fac posibilă. Aceasta implică însă, în același timp, depășirea privirii (Beschaulichkeit) contemplative a istorismului. Istoria este dialectică, iar aceasta înseamnă că opera de artă „integrează“ într-o manieră tensionată atât pre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care refuză sau nu pot să-și reînnoiască formula, precum pictorul Kimon Loghi deși există și la acesta o tendință spre reformulare a temelor, dacă nu a "limbajului" artistic au parte de o respingere aproape unanimă din partea criticii. Modernismul interbelic reconsideră relevanța materiei plastice, și evacuează literatura din artele plastice. Simbolismul și decadentismul reprezintă indubitabil fețe4 ale modernității, deși Matei Călinescu, cel care a pus în circulație termenul, prezent și în titlul cărții sale, Cinci fețe ale modernității, nu include simbolismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
considerație este și cel al unui idilism sămănătorist, de care simbolismul se detașează păstrând însă ca reper folclorul ca mitologie populară de care uzează G.D. Mirea, Kimon Loghi, Ștefan Popescu etc. Simbolismul european, dar și cel al Central și Est-european reconsideră elementul mitologic și cel al folclorului național pe filiera sensibilității romantice, însă basmul, spre exemplu, servește unei ilustrări cu o puternică amprentă decorativă, iar în cazul lui Kimon Loghi dar și al lui Ștefan Popescu avem chiar un mixaj de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilitate simbolistă care lasă loc unor spații interstițiale și în același timp include și alți artiști, precum Van Gogh, în cercul simbolist. Istoricul de artă român, Paul Constantin, în Arta 1900 în România, așază simbolismul sub semnul unui eclectism stilistic, reconsiderând o serie întreagă de formule simboliste, ceea ce asigură diseminarea sa în arta europeană finiseculară. De la precizarea unui model la John Reed, este drept, pentru ceea ce el numește "stilul decadent" -, la imprecizia diversității de simbolisme pe care o propune Paul Constantin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imaginii în text și invers, ekphrasis-ul, se întemeiază o hermeneutică particulară, cu atât mai mult cu cât există o afinitate constitutivă care prezidează colocviile subtile, elevate, dintre simbolism în artele plastice și literatură. Raportul dintre text și imagine se cere reconsiderat din pespectiva unei realocări a imaginii într-o sintaxă specifică. Propunerea teoretică lui John Reed, ilustrată cu pictori și graficieni ca Gustave Moreau, Aubrey Beardsley, Fernand Khnopff, Bresdin, Charles Ricketts, Gustave Klimt, Félicien Rops, Jan Toroop etc. relevă însă absența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
concede criticul. Visul și extazul indică aici nu doar o tradiție religioasă, un pietism monastic ortodoxist, ci mai degrabă un misticism estetizat în laboratoarele și cu alchimia simbolismului, de fapt, o nouă sensibilitate modernă asociată unui revival al artei bizantine, reconsiderate în contextul modernității. Peisajele românești și arta populară oferă o sursă de inspirație inepuizabilă, iar printre primii cu sentimentul configurării unui complex identitar se află menționați Nicolae Grigorescu, cu peisajele românești și Theodor Aman, cu scenele istorice. Pentru arhitectura care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfera utilului 112: "(...) arta este deopotrivă prea democratică și prea aristocratică, urmând să înfățișăm umilința artei cu privire la țeluri atât de mici sau rafinamentul gustului care-i trebuie pentru a ridica obiectul cel mai uzual la rangul frumuseții"113. Leon Bachelin reconsideră "Artele minore" prin exemple prestigioase precum Burne-Jones angajat la școala lui William Morris, pentru a face de la plăci funerare, cartoane de tapiserie și vitralii, la obiecte decorative, Walter Crane, continuator al lui William Morris în Anglia, Eugène Grasset în Franța
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amprenta unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane, spontaneitatea gesturilor și caracterul lor genuin. Artista pare atrasă de o Ur-Form transpusă la nivelul acestei gestualități pe care o reconsideră decorativ, făcând nenumărate crochiuri după ceea ce va constitui subiectul multora dintre tablourile ei, grupuri de persoane ale căror gesturi compun atitudini hieratice, după o coregrafie misterioasă. "Descoperisem la stânga urcând la etaj, o sală plină cu vitrine, în care stăteau înșirate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o cultură tânără, rolul pionierilor este să realizeze o misiune de propagare a gustului pentru opera de artă, pentru literatură, să creeze emulație. Mihai Eminescu făcea elogiul pionierilor literaturii române, Paris Mumuleanu, Scavinschi etc., pe care George Călinescu îi reconsideră, nu fără o doză de malițiozitate, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, unde sunt plasați sub semnul atât al anecdoticului care suplinește absența unei opere, cât și al caracterului fondator de climat cultural, în ciuda șovăielilor începuturilor. Există însă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este o experiență culinară menită "să ne facă plăcere, să ne simțim bine, să ne distrăm" și nu să adoptăm o altă identitate. Paradoxal însă, chiar aceste locuri ne determină să construim "un imaginar multicultural", în care diferențele cultural-geografice sunt reconsiderate pentru un timp în iluzia că experimentăm o altă identitate. Deoarece numărul celor care iau masa în oraș a crescut cercetătorii în domeniul alimentației au stabilit o distincție între cei care merg la restaurantul clasic, obișnuit și cei care preferă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lucru s-a întâmplat. Știm astăzi, mai ales din cercetarea făcută de Garabet Ibrăileanu, că în zona est-carpatică, moldavă, a existat un spirit critic aparte și înaintea Junimii, curent căruia i se cunoaște deci o fază pre-junimistă. Ar trebui să reconsiderăm acest trend cu mai multă rigoare și să recunoaștem că ceea ce a produs Junimea în ultima parte a secolului XIX venea dintr-o tradiție, dintr-o fază anterioară, în care Moldova dăduse destule semne consonante. Acestei atitudini îi aparțin marii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
să se reflecte asupra unuia sau altuia. Grupul însuși nu era deloc unitar. Știm de exemplu că raportarea la istorie era diferită la Maiorescu și la unii apropiați ai săi (Xenopol, Panu ș.a.). Eminescu făcea parte din grupul dispus să reconsidere istoria, la modul serios, critic, dar cu respect pentru tot ce însemna tradiție activă, decantări ale timpului. Maiorescu însuși nu poate fi atât de simplu pus în formulă. Un anumit schematism ideologic l-a ajutat, se pare, a-și impune
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
scris acest pasaj după multă ezitare. Autorul este convins că, în discuțiile epistemologice, este util să abandonăm utopia conform căreia nivelul inteligenței umane are o singură poziție pe o scară ierarhică absolută. În unele cazuri ar fi chiar util să reconsiderăm realizarea care este posibilă la nivelul de inteligență al unor alte specii. Totuși, autorul își dă seama și că gândirea sa pe parcursul liniilor indicate în text a fost prea concisă și nu suficient evaluată critic pentru a fi de încredere
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
bază a unei noi secvențe, la rândul ei aleasă ca temă-titlu, și din nou observată prin diferitele sale aspecte: eventuale proprietăți și sub-părți. Printr-o nouă tematizare (dacă luăm în considerare ancorarea ca tematizare de bază), o sub-parte poate fi reconsiderată în funcție de proprietățile și părțile ei și, teoretic, în acest mod se poate continua la infinit. Această operație se aplică cu prioritate, prin aspectualizare, la părți și, prin punerea în relație, la punerea în situație metonimică (obiecte alăturate). Tematizarea prin asimilare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de la dialog se revendică și monologul, conferința, discursul public și disputa. Categoriile pe care le propun Marmontel și Vapereau arată că dialogurile sunt supuse unor reguli generale. Totuși, din cauza eterogenității criteriilor acestea sunt mult prea inexacte și ar putea fi reconsiderate mai degrabă prin prisma schemelor de interacțiune didactică, dialectică și polemică construite de S. Durrer (1990) cu privire la arta romanească din secolul al XIX-lea sau cea a "tipologiei dialogurilor" și modelelor de conversație pe care le-a prevăzut G. Dispaux
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
continuă să fie definită în plan politic, social, cultural, preponderent prin negare (neagă statul, neagă culturile, neagă individul etc.), spune multe în legătură cu efectele ei care nu se potrivesc paternurilor politice, economice sau culturale existente. Globalizarea redefinește întregul spațiu uman pentru că reconsideră limitele de spațiu și timp și raportul lor cu societatea și individul. Ea face în mod necesar să evolueze condițiile în care se formează identitatea. Analiza anterioară a arătat că una dintre principalele caracteristici ale piețelor mondiale este valorizarea competențelor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în activitatea școlară a copilului introduce un intermediar în raporturile dintre școală și copil, iar atitudinea acestuia față de cultura școlară și contribuția la un anume tip de climat școlar depind în mare măsură de această mediere. În acest sens, părinții reconsideră problema școlarității prin prisma propriei experiențe școlare. Părinții muncitori în special, au memoria plictiselii, fricii și tiraniei, sau, în cel mai bun caz a condescendenței profesorilor. De aceea pentru ei este extrem de dificil să înțeleagă ce este "noua" educație și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să integreze serviciile educative și sociale, să faciliteze modernizarea structurilor organizaționale școlare, să modifice standardele curriculare precum și mecanismele de stocare și transmitere a datelor pentru a stimula responsabilitatea în luarea deciziilor. Profesorii, personalul auxiliar și conducerea școlilor trebuie să-și reconsidere sarcinile, relațiile și rolurile și implicit competențele. O politică educațională nouă ar trebui să se fundamenteze pe ideea că educația este responsabilitatea tuturor, durează toată viața și toată lumea trebuie să aibă acces la ea. Așa cum am argumentat adesea, programele masive
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
these challenges without a public policy which integrates education and social services, school organizational structures to facilitate upgrading, to modify curricular standards and mechanisms for storing and transmitting data to foster responsible decision making . Teachers, staff and management schools should reconsider the tasks, relationships and roles and its competences . * The level of government should initiate and induce change through the implementation and funding of demonstration projects (pilot) aimed at specifique problems concerning location , globalization and increasing quality of education. * Actors at
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dat cu părerea despre jurnalism, dar mai ales despre cultura generală! Dorin Popa: Nu, nu, CT Popescu, în primul rând, dar și Robert Turcescu, absolvent el însuși al Facultății de Jurnalism. CTP, față de acum câțiva ani, pare a-și fi reconsiderat binișor părerile despre învățământul universitar jurnalistic. Apoi, la emisiunea lui Tatulici, CTP venise de la Iași, unde se întâlnise cu studenții noștri de la Jurnalistica Universității "Al.I.Cuza". Mai ales studenții din anii I și II au fost, în număr mare
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și încearcă », prin care creatorul propune cel puțin o soluție problemei în studiu și trece la verificarea ei, și astfel se reiterează propunerile până la obținerea rezultatului bun. b. Inversia, este acea abordare de renunțare la situația inițială și de a reconsidera de un mod cu totul nou obiectivul urmărit. Aceasta presupune flexibilitatea gândirii și o capacitatea ridicată de a imagina situații cu alte forme de manifestare decât cele obișnuite. c. Analogia, înseamnă tehnica de studiere a asemănărilor între două sau mai
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
a transformat într-o viziune complementară a realității ce poate fi descrisă la nivel microscopic de legi invariante, la inversiunea timpului la nivel macroscopic, unde structurile disipative sunt guvernate de legi ireversibile. Problemele legate de săgeata timpului ne forțează să reconsiderăm comportamentul structurilor complexe chimice și biologice, care au capacitate de autoorganizare și evoluează în timp ireversibil, ca un răspuns la modificarea condițiilor de mediu. Sensibile la mici fluctuații, sistemele vii dezvoltă un mecanism de selecție și de transmitere a programului
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
superioare (progres de 10-15 puncte) la testele pe care le dăduseră la începutul procesului. În anumite cazuri, așteptările prezic comportamentele educative. Ele sfîrșesc prin a produce o conduită care nu exista obiectiv la început. Acest fenomen nu a fost fundamental reconsiderat după aceste cercetări (cf. capitolul lui Michel Gilly in Moscovici, 1984), chiar dacă s-au ivit anumite discuții metodologice despre efectele pe care așteptările experimentatorilor le au asupra subiecților "ma-nipulați", inclusiv din partea autorilor înșiși (R. Rosenthal, "L'influence de l'expérimentateur
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și recurgerea la exemplu pentru a vorbi de un concept. Fiecare poate astfel interveni pe lîngă diferiți interlocutori, adaptîndu-se temei de conversație sau emițînd un comportament conform așteptărilor grupului în care se găsește la un moment dat, fără să-și reconsidere credințele proprii fundamentale. SSP sau substructurările sistemului periferic, descrise de Flament (in Guimelli, 1994, pp. 101-106), pot chiar funcționa temporar și în funcție de constrîngerile practicii, independent de NC. În al doilea rînd, acest sistem este mai "poros" decît nucleul central. Din
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe care-l conducem prin sistemele sociale și fiscale trebuie să ia în considerare necesitatea de a încuraja munca, iar acțiunea în favoarea cetățenilor slab calificați trebuie să se refere prioritar la susținerea activității salariale". În fine, a cerut să se reconsidere utilizarea parametrului "productivitate". Astfel, s-a exprimat clar pentru "dezvoltarea serviciilor și crearea de locuri de muncă în sectoarele bogate în mînă de lucru, acționînd simultan asupra cererii (măsuri fiscale cu țintă), ofertei (înlăturarea obstacolelor administrative și regulamentare) și conținutului
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]