1,120 matches
-
răspundă nevoilor de „autenticitate” ale turiștilor dornici de excursii în ținuturi îndepărtate, de ambianță și de exotisme folclorice. În anumite parcuri tematice sunt reconstituite virtual sau material orașe antice, rezervații pentru pieile roșii, animale dispărute, momente din istoria națională. Altele recreează indoor climate, păduri tropicale, viscol, medii maritime; altele, în sfârșit, simulează erupții vulcanice sau cutremure. Am basculat într-o industrie a experienței caracterizată printr-o orgie de simulări, de artificii hiperspectaculoase, de stimulări senzoriale destinate să le procure oamenilor senzații
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rămâi, în anumite planuri, un „copil mare”. Nu a avut loc nicio mutație în interiorul speciei umane: lăsând la o parte sindromul Peter Pan, aici nu e vorba decât de a regăsi temporar senzații de fericire încercate în copilărie, de a recrea un univers de tandrețe și de plăcere, de a nu renunța la nimic prin juxtapunerea consumurilor adulte și infantile. Hiperconsumatorul nu cumpără doar produse high-tech pentru a comunica în timp real, ci și produse afective, ce fac să călătorească în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
însăși. Controlul sferei nevoilor, condiționarea consumatorului, răpirea puterii sale de decizie pentru a o transfera întreprinderii, acestea sunt funcțiile publicității. Înăbușind consumatorul sub un potop de imagini ale fericirii, promițându-i sănătate și frumusețe, publicitatea este cea care creează și recreează nevoile pe care aparatul productiv caută să le satisfacă. Manipulat prin tehnicile de persuasiune, consumatorul este deposedat de orice autonomie reală: puterea suverană aparține acum ofertei și comunicării mercantile 11. Acest model teoretic a avut momentul său de glorie în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
opera socotită de autor ca definitiv încheiată în momentul scrierii ultimului cuvânt și devenită, în consecință, imuabilă, nu trăiește ca atare și nu supraviețuiește în timp decât dacă e scoasă din încremenirea ei și „topită într-o mișcare vitală”, adică recreată la fiecare nouă întâlnire cu ea. Or, crede Pirandello, nici o altă artă în afara teatrului nu ilustrează mai bine acest paradox, căci teatrul este spațiul prin excelență al realizării visului oricărui sculptor: acela de a crea o statuie vie, una care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
petrece pentru a doua oară ceea ce se petrecuse cândva, demult. Teatrul lui Kantor este teatrul unei „reluări” - din perspectiva derizoriului și a blasfemiei, e drept, dar care, în ciuda imanentului ei eșec, nu exclude o așteptare, a ceva ce va fi recreat după distrugere. Când ecourile exploziei finale încep să se stingă, în tăcerea care se lasă după ce personajele cad răpuse, o femeie se ridică și vorbește: „Lumea se clădește din nou”. Toți cei ce au murit, toți cei ce s-au
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe care le consideră „o triplă fabricare a eșecului”. Ele privesc: - curriculumul - conținutul pe care trebuie să-l parcurgă elevii. În condițiile în care aceștia nu pleacă nici din același punct și nici nu au aceleași resurse, inegalitatea este constant recreată pe parcursul traseului școlar; - tratamentul pedagogic nediferențiat - faptul că elevii sunt tratați la fel, situație exprimată în sintagma „indiferență la diferențe”; - evaluarea - contribuie la minimizarea sau, din contră, la dramatizarea inegalităților reale de învățare. Să notăm faptul că estimarea și evaluarea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
s-ar putea depăși această imposibilitate fie neglijând-o, fie încărcând-o cu un conținut rațional pe care nu îl are. Deci și dacă simplificăm prin abstractizare și abstragere și dacă falsificăm printr-o presupunere absurdă, tot nu ajungem să recreăm o construcție conceptuală care să se supună pe viziunea performantă de obișnuințele cunoașterii. Comunicarea practic ar putea să fie tratată ca funcție absentă din structura interrelaționării subiective mânată de victorie pe calea războiului raționalizat. Transferul de cunoaștere, dacă se produce
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și experiențiale Auto-evaluările negative și imageria sexuală negativă pot crea și perpetua simptomele, ceea ce se întâmplă mai ales după ce a fost experiențiat un eșec sexual. Aceasta este o reîntărire deschisă care acționează ca un înterupător. Hipnoza este folosită pentru a recrea dispoziția negativă și a repeta afirmațiile negative, dramatizând efectul advers în cursul acestui proces. Apoi este folosită pentru a obține afirmații și imagerie pozitivă. În final pacientul este învățat auto-hipnoza pentru a reîntări restructurarea cognitivă (Burte și Aaroz, 1994Ă. Studiul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și întemnițarea; - pedeapsa și sancțiunea, în imaginea spânzurătorii. În inconștient, este asociat cu legătura originară și dătătoare de hrană: cordonul ombilical, care beneficiază de o semnificație afectivă și spirituală. Ea apare, din această perspectivă interpretativă, ca o tentativă de a recrea legătura primordială, de a repara ruptura originală, traumatismul nașterii. Utilizarea metaforică referitoare la căsătorie - «a-și băga capul în lață - se explică prin proiecția fantasmatică a alianței dintre două persoane, generată de frânghie. Corp Corpul întreține cu sufletul o relație
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
mari; mă liniștesc; mereu; merit; mîinele; mîna; mormînt; motor; munte; muri; natură; necesar; neodihnit; nevoie; niciodată; nou; nu prea; o nouă zi; oase; omenesc; oprire; osul; paie; pădure; păsări; plajă; ploaie; poposi; poticni; preț; prînz; profesorii; randament; ready; realizare; recompensă; recrea; recreat; relax; relaxant; revigorare; sănătate; sărac; sărbători; scaun; se reface; seară; senzație; sicriu; simplitate; somn dulce; sport; stau; stîncă; suspin; tabără; televizor; tînăr; umbră; vesel; viața; vis; vitalitate; zbîrcit; ziua; zîmbet (1); 797/182/64/118/0 om: ființă (162
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
săturat. Că de aia stăm cu ochii zgîiți în toate părțile. Să nu ne vadă ăla așa... să nu ne audă celălalt, să nu zic aia, să nu fac ailaltă... Mina: Ilie, potolește-te, ce naiba, spuneai că vrei să te recreezi! Ilie: Tocmai de aia sînt în pădure și vreau să mă simt liber. Să fug, să cînt, să vorbesc tare, să urlu, să urlu ca leul, ca tigrul, să ciripesc dacă vreau. (imită cîteva animale) Mina: (intervine dar fără convingere
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce țin de universul clasic, setea de echilibru și dezvăluirea livrescă a unei întregi Helade mitice: Venus, Achile, Apollo, Orfeu, Demetrios, Pan, precum și întâmplări intrate în mitologie. Într-un poem, "Eu și vechii greci, cheamă modele și întâmplări exemplare; o recreează pe Venus, întrece broasca ce-l ținea pe Achile în lanțuri, îl învinge pe Chiron, îl întrece și pe Orfeu, dar nu realizează certitudinea depășirii de sine. În unele poeme, elementele universului terestru sunt pretexte de meditație, construcția este clasică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
repausuri au loc noaptea, frigul nu are umbră, umbra e sentimentul formei, frigul nu are sentimente. Poemele se încarcă de reflexivitate și sunt pline de imagini rare, generatoare de atmosferă, suplă, firească, asemenea muzicii lumii pe care Nina Cassian o recreează, dându-i dimensiunea minții și inimii ei. Volumul " Destinele paralele" mustește de emoție prin amintirea primei nopți de dragoste ce a fost atât de puternică, încât parcă n-ar fi existat, în opoziție cu viitoare culegere, "Destine paralele" în care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aș îndrăzni să le numesc, inițiatice: Moldova, Basarabia, Grecia, în căutarea tiparului architectonic ideal pentru "zidirea" Meșterului Manole, sau, mai bine spus, pentru a vedea fizic diverse monumente, nu neapărat biserici, ca apoi, printr-un efort de sinteză sa putem recrea o construcție emblematică, o clădire-simbol a jertfeiși a sacrificiului. Din păcate, "vremurile" au devenit destul de rapid potrivnice realizării unor proiecte culturale autentice, în consecință, de la o zi la alta suportul financiar promis s-a evaporat, iar scenariul Ziditorului, ca să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cinematograf înseamnă a istorisi, înseamnă a povesti, încă mai credem că a vedea imaginile pe care le sugerează un roman înseamnă și valorificarea romanului într-o operă cinematografică, încă nu știm că lucrul cel mai important pentru cinematograf este să recreeze viața care are reverberație, o viață cu deschidere spre esențial, spre general. Foarte bine se leagă această declarație cu o alta, făcută verbal la unul din colocviile de regie de la Bîrlad (citez din memorie): Un text valoros are, dincolo de vorbe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a istorisi, înseamnă a povesti, însă mai credem că "a vedea" imaginile pe care le sugerează un roman înseamnă și valorificarea romanului într-o operă cinematografică. încă nu știm că cel mai important lucru pentru cinematograf este ca el să recreeze viața care are reverberație, o viață cu deschidere spre esențial, spre general. Arta înseamnă contactul sensibil al imaginației cu realitatea. Vedeți, noi avem filme normale, filme care circulă, la care vin milioane de spectatori și, totuși, ce mari idei poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vieții pe calculator în speranța de a înțelege mai bine evoluția sistemelor complexe non lineare. În primul număr din jurnalul Artificial Life55, creat în 1994, redactorul șef, Christopher Langton, arată că scopul vieții artificiale nu e doar acela de a recrea viața, ci și "de a explora natura așa cum ar putea fi ea". Scopul e, deci, de a genera comportamente asemănătoare vieții în sisteme artificiale. "Una dintre metode este de a vedea ce se întîmplă dacă reunim lucruri foarte simple, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
alta. În urma acestei călătorii, Jacques Attali a luat legătura cu el pentru a pregăti note despre Japonia. În cursul întîlnirii, i-a destăinuit lui Jacques Robin că, dacă François Mitterrand era ales, el va încerca, în ceea ce-l privește, să recreeze "un Grup al celor Zece aflat aproape de putere". Jacques Attali simțea nevoia de a regăsi spiritul Grupului celor Zece) și dorea să creeze o celulă în care intelectuali, savanți, cercetători și politicieni să poată să gîndească împreună în permanență 80
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
probleme privind domeniile social, economic, politic, științific și tehnic și îi oferă lui Jacques Attali elemente ce permit orientarea alegerilor sau deciziilor. Cel din urmă, cucerit de întîlnirile la care a participat în sînul Grupului celor Zece, se gîndește să recreeze o structură, apropiată puterii, care să reia principiul apropierii dintre știință și politică. El ia în calcul crearea unui centru care va vedea efectiv lumina zilei, sub numele de CESTA, în 1982. Modul de funcționare a acestui centru este relevator
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acestei Europe înseamnă să muncești din greu pentru progresul acestei civilizații; înseamnă a-i dărui ce-i mai bun prin multiple schimburi intelectuale; înseamnă a spori patrimoniul intelectului și al spiritului; înseamnă a aduce mugurii capitalului cunoașterii umane; înseamnă a recrea, fără iluzii, dar din greu această republică a gândirii și a meditației, a cărei creștere necesită asupra oamenilor și împotriva guvernelor acestor oameni ideea clară și hrănitoare de umanitate"250. Cu excepția unor spirite afine cu Febvre, intelectualii Europei postbelice nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
demistificării, a contrapunctului livresc și aluziv face din Marin Sorescu cel mai important anticipator și interpret al unei lumi ce "s-a transformat într-o formă de pantextualism, iar textele sale nu mai pot fi decât mimotexte". Cel ce a recreat prin deconstructivism (indus de insatisfacția cunoașterii intime a mecanismelor textului) nu numai alte texte, ci și coduri, va fi asimilat până la negare de optzeciști. Subversiunea poetului și dramaturgului față de "ordinea lingvistică a lumii" clatină însăși autoritatea auctorială, nemaivorbind de logocentrismul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
obiectivarea vocii narative. Totul fusese întreprins pentru a putea proclama "autonomia" epică, în sensul arătat mai sus. A face "concurență stării civile", a se înfățișa ca "proces-verbal", dar mai ales ca Istorie, tipar integrator al vieții pe care opera o recreează estetic, devin, pentru genul romanului, tot atîtea desiderate, respectiv particularități ce compun profilul "databil", ca vîrstă, al realismului: Fără îndoială, dimensiunea sensului istoric scrie un analist al curentului se definește în primul rînd prin prezența efectivă și prin manifestarea istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
gândirii"), expresii populare ("de-ai fi cu stea în frunte"), stil clasic, armonios, clar, de o mare simplitate. Glossă are zece strofe, fiecare strofă are opt versuri scurte de opt silabe (măsura populară), rima încrucișată, ritm trohaic. Scrisoarea III Eminescu recreează istoria sub semnul vizionarismului, căutând sensurile istoriei universale și naționale. În Scrisoarea III, "omul politic, patriotul dispare într-o lume meschină", mediocră. Prin antiteză, poetul aduce față-n față trecutul reprezentat de Mircea cel Bătrân și prezentul judecat de "istoria
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
reducere la unitate" și își află concretizarea în procedeul "figurilor", în tendința spre sinteză. Dar fondul ultim al operei literare este imposibil de identificat: "esențele nu se pot izola". Eugen Lovinescu se apropie de esențe și frumos, prin intuiție și recreează frumosul prin propria-i subiectivitate. După două decenii de activitate critică, acesta consideră actul critic, creație. În viziunea lui Lovinescu, critica literară este "o creație suprapusă creației artistice", care vizează autonomia esteticului (izolarea frumosului de alte elemente); critica literară are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și tăcerile tale, și sânul tău"), metaforele abstracte ("dincolo de mare"), personificarea ("genunchiul pietrelor" etc.). Poveste sentimentală Poezia Poveste sentimentală face parte din volumul O viziune a sentimentelor. Titlul sugerează dezvăluirea unei revelații prin eros, când cuvintele capătă corporalitate și pot recrea lumea. Tema este erotică, dar vizează și raportul creator-creație. În prima secvență lirică, doi îndrăgostiți percep în felul lor realitatea, iar în secvența a doua este prezentată relația propriu-zisă. În prima secvență are loc un proces de abstractizare a concretului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]