765 matches
-
cea a presei engleze, germane sau americane, atinsese deja un punct de saturație. Din 1918 pînă în zilele noastre progresele audienței ziarelor au fost practic nule dacă ținem cont de creșterea populației; progresul difuzării în sate era compensat prin ușorul recul înregistrat în marile orașe. La începutul primului Război Mondial, tirajele celor patru mari ai presei pariziene nu aveau echivalent nici măcar în Anglia. Totuși, ziarele franceze apăreau inferioare celor ale confraților prin paginația săracă și mediocritatea rețelei de informații în străinătate
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
tirajelor sale între 1920 și 1930 au fost minime. Cel al cotidienelor a trecut de la 10 la 20 de milioane, din care 20% erau, în ajunul războiului, asigurate de cotidienele de provincie. Chiar succesul lui Paris-Soir masca un foarte sensibil recul al ansamblului celorlalte titluri pariziene. Se pare că încă din această perioadă piața cotidienelor era practic saturată, în timp ce în Anglia sau în Statele Unite era în plină expansiune. Totul se petrecea ca și cînd publicul francez refuza să accepte excesele presei
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
o lectură individuală, se străduiește constant să aducă în scenă un al treilea complice: personaje, narator, cititor, toate se presupune că aparțin aceleiași comunități, întemeiată pe valorile hedoniste asumate la modul ostentativ atât în povestirea propriu-zisă, cât și în narațiune. Reculul poveștilor deocheate tradiționale și difuzarea masivă a pornografiei sunt incontestabil legate. De altfel, literatura pornografică este ea însăși derivată din universul vorbelor deocheate. Într-adevăr, grației tiparului, textul pornografic a putut să se elibereze de constrângerile interacțiunii orale și ale
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pe culmi până atunci nebănuite. Dacă, la început, casetele și DVD-urile marginalizează literatura pornografică, aceasta abia putând să rivalizeze cu ele, dezvoltarea Internetului face mult mai mult: conduce la o adevărată explozie a acesteia. Noile suporturi conduc la un recul al cărții pornografice, cu atât mai mult cu cât permit, de asemenea, o apropriere solitară, în multe privințe comparabilă cu cea pe care cartea o permite. În regimul de tranziție, cinematografia X reprezenta, oarecum, un complement al cărții. Într-adevăr
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
răspunsul la prima întrebare. În cazul meu, această întâlnire a fost până la urmă o... indispensabilă gură de aer proaspăt! Zic până la urmă, deoarece am pornit oarecum de pe o poziție refractară, neavând întrutotul plăcerea și interesul subiectului abordat. Acum, cu puțin recul și o detașare obiectivă, cred/simt, sunt sigură că această experiență mi-a deschis alte perspective umane și artistice, m-a făcut să mă surprind altfel în situații teatrale date, mi-a lărgit universul de așteptări, m-a impulsionat/obligat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
definiție. În sfîrșit, sporește dificultatea politicului în luarea unor măsuri impopulare: Nu se poate lua o măsură impopulară, chiar considerată a fi necesară, decît sub rezerva echilibrării impopularității electorale prin înregistrarea unor rezultate pozitive, produse de aplicarea ei. Însă accelerarea reculului informației prin sistemul mediatic face ca impopularitatea să fie la început mai amplă, apoi mai directă, iar dispariția rezultatului scontat înlătură orice speranță de realizare a unui efect benefic prin măsura adoptată. Întrucît nu există, poate, sinucigași în munca politică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
reprezintă o medie zilnică de 2,8 milioane de indivizi. Desigur, putem invoca și delăsarea telespectatorilor sau lipsa reluării emisiunilor. Însă, dacă ne îndreptăm atenția spre nivelele de audiență înregistrate la alegerile legislative cu 10 ani în urmă, vom remarca reculul televiziunii electorale. Suma audiențelor (TF1, A2, FR3) urca, la orele 2035, pînă la o medie de 38%. Cifra din 1978 era deja în scădere, raportat la audiențele din campaniile anterioare pentru legislativele din 1973, cu o medie de 51%, iar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
era suscitată doar în contextul preocupărilor funcționale de guvernare a unei societăți devenite prea complexă pentru a răspunde doar la comanda centrală, fără a considera cetățenia o miză reală (Partea a doua: "Planificarea urbană, o viziune funcțională a democrației"). Acest recul istoric ne permite să subliniem caracterul nou, nevralgic și necesar al voinței democratice care se exprimă astăzi în concepția guvernării orașului. Începând cu anii 1980, orașele sunt angajate într-o cursă a reușitei. În cadrul procesului de "metropolizare", ele nu se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunelor a fost de 12,5 %. Acțiunea municipală era dirijată, în primul rând, către învățământ, către rețeaua de drumuri și poduri, către poliție, în timp ce politicile de redistribuire și de asistență socială păreau a fi neglijate 1. Anul 1871 a marcat reculul reprezentării democratice la nivel local: în comunele cu mai puțin de 20 000 de locuitori, primarul era ales de către consiliul municipal; consiliul general alegea comisia departamentală. A trebuit să apară legea organizării libertăților municipale din 1884 pentru ca aceste comune să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tehnicității, tehnocrației, impuneau contrariul, adică un minim de tehnică..."209 Enumerarea "erorilor capitale" comise de tehnocrații urbanului pun adesea în evidență efectele economiei prost înțelese (o izolare fonică mai eficientă a apartamentelor construite nu presupunea cheltuieli suplimentare semnificative). Odată cu posibilitatea reculului în timp, pare ușoară compilarea greșelilor de previziune efectuate atunci, în beția entuziastă a creșterii econo-mice. Astfel, geograful Pierre George remarca slăbiciunile studiilor urbane operaționale efectuate asupra unor probleme fundamentale privind amenajarea urbană și dezvoltarea demografică. ""Cărțile albe" relevă acesta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
duse de către stat. Descentralizarea responsabilităților și punerea în act a contraputerilor vor deveni în anii 1970 firul conducător al reflecției privind reorganizarea relațiilor dintre stat și colectivitățile locale, dintre stat și societate (a se vedea raportul Guichard din 1976). Dar reculul puterii publice perceptibil la sfârșitul anilor 1970 nu putea fi luat drept liberalizare. Autonomizarea societății franceze în raport cu statul va rezulta în principal din subordonarea sa crescândă față de piața internațională, care se substituia statului ca forță directoare. Cât privește descentralizarea din
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sănătate mai bună decât cel de acum cinci decenii, el va cheltui probabil mai mult cu sănătatea: retragerea orizontului de boală și incapacitate nu induce o diminuare proporțională a cheltuielilor de sănătate, chiar și numai pentru că o parte a acestui recul se datorează sporirii cheltuielilor de sănătate la fiecare vârstă. De asemenea, putem accepta o lungire a perioadei în care suferințele sau dizabilitățile sunt accentuate, lucru datorat intervențiilor medicale care amână sfârșitul, dar nu pot elimina toată suferința. De aici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
terapeuților. În foarte multe cazuri, la nivelul pacienților aflați în tratament, în locul maturizării își fac simțită prezența fenomenele de regresie, explicate prin puterea forțelor repetitive care acționează la nivelul psihicului uman, și care impun continuarea tratamentului. Pare a fi un recul, un moment de negare, de neacceptare a schimbării la acest nivel. Acesta este și motivul pentru care terapeuții consideră schimbarea un moment de dereglare a unei dezordini stabile, dar care pentru pacienți a reprezentat unica ordine pe care au cunoscut
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
domeniu în care m-am format și activat și eu, cred că îmi dă dreptate cu privire la rezultatele obținute. Dacă societatea a evoluat, totuși, prin temerare realizări științifico-tehnice datorită unor minți de excepție, nivelul educațional actual al maselor este într-un recul periculos. Remediul (?) ... mi se pare a fi de o simplitate ce ne întoarce la dictonul antic "Ceea ce este evident nu mai trebuie justificat". În cazul de față, ar fi revenirea la complementaritatea familie-școală ... desigur, nu pe criterii empirice, subiective, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de lemn se impune în toate domeniile de comunicare, așezând sub semnul prohibiției celelalte manifestări discursive. O analiză extinsă a trăsăturilor limbii de lemn realizează Françoise Thom, în La langue de bois. La nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Aici se observă reguli compozite în care se amestecă influențe venite din Irlanda (regula Sfîntului Colomban) și din Italia (regula sfîntului Benedict). Rolul creștinismului în fuziunea grupurilor etnice este primordial, ca și în conservarea culturii antice. Aceasta din urmă, cu reculul latinei și al scrierii, închiderea școlilor, abandonarea marilor lucrări și a sculpturii monumentale părea sortită dispariției. În ce îi privește, barbarii, artiști în arta metalelor, au adus procedee noi atît în fabricarea armelor, cît și în confecționarea bijuteriilor. Ei se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la zece ani reveniri care vor împiedica timp de un secol orice redresare economică. Calculele făcute pentru cîteva provincii arată că, de la un indice 100 al populației către 1315, se trece la indici situați între 30 și 50 către 1450. Reculul este considerabil. Prăbușirea economică. Al treilea cavaler al Apocalipsei foametea se prezintă într-o manieră particulară în secolele al XIV-lea și al XV-lea. A existat în 1315-1317 o veritabilă foamete legată de condițiile de climă catastrofale. Dar este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu se explică nici prin progrese terapeutice aproape inexistente înainte de răspîndirea vaccinării în primii ani ai secolului al XIX-lea, nici prin ameliorările agricole încă limitate. Rărirea și atenuarea marilor crize de mortalitate sînt la originea acestui prim și timid recul al morții. Marile perioade de foamete rezultînd din crize de subzistență fac loc unor perioade de lipsuri mai rare și mai puțin grave, datorită unei mai bune repartizări și unei mai bune conservări a cerealelor disponibile. Ultima epidemie de ciumă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se restrînge sub dublul efect al unor crize interne, dintre care cea a concurenței unor țări noi și cea a viei, datorată filoxerei, care este cea mai gravă. Comerțul exterior, în sfîrșit, suferă un grav declin: anii 1876-1879 cunosc debutul reculului precipitat al Franței pe toate piețele internaționale. Liberul schimb instaurat în 1860 sancționase deja anumite regiuni industriale ca Rouen și Lille, dar protecționismul instaurat de Jules Méline în 1892 și mai ales în 1897 ("legea lacătului")nu-i folosește mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ca fiind una din cauzele, dar și una din consecințele acestei transformări. Industriile tradiționale decad odată cu plecarea meșteșugarilor. Sentimentul de precaritate și de teamă scade odată cu exodul celor mai săraci. Cazarma și școala par a fi două elemente decisive în reculul particularităților locale. Acestea se estompează totodată în ceea ce privește regimurile alimentare, în dialecte, în utilizarea greutăților și măsurilor din Vechiul Regim și chiar în portul specific regional după 1870; modelul urban unificator este răspîndit prin intermediul școlii și al serviciului militar; ziarele ieftine
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Brejnev la Varșovia, la 19 mai 1980, cîteva luni după intervenția sovietică în Afganistan. Alternanța de stînga Stînga cîștigă. Alegerile prezidențiale opun, în afară de "micii candidați" pe reprezentanții fiecăreia dintre marile formațiuni politice. Primul tur, la 26 aprilie, este marcat de reculul important al Partidului Comunist: cu 15,34% din sufragiile exprimate, Georges Marchais termină pe locul patru după Jacques Chirac (17,99%), François Mitterrand (25,84%) și Valéry Giscard d'Estaing (28,31%). Distanța dintre președintele căruia i-a expirat mandatul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la 14,13%. François Mitterrand cîștigă, la 10 mai, cu 52,22% din sufragiile exprimate, în timp ce Valéry Giscard d'Estaing numără 47,77%. Președintele al cărui mandat expiră este incontestabil victimă a uzurii puterii. Mai ales că adversarul său, din cauza reculului Partidului Comunist, pare mai puțin dependent de acesta decît în urmă cu șapte ani. Franța îl alege pe primul președinte socialist prin sufragiu universal. Alternanța politică se face pe calea alegerilor prezidențiale. Instituțiile celei de-a V-a Republici suportă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la comuniști, alegere care liniștește opinia publică. Adunarea este dizolvată și alegerile legislative din 14 și 21 iunie, dominate de un puternic absenteism (mai mult de 29%), venit esențialmente din partea dreptei, arată că francezii vor să confirme succesul președintelui Republicii. Reculul comunist se afirmă (16,12% din voturile exprimate) ca și creșterea Partidului Socialist (37,77%), căruia i se alătură numeroși alegători care preferă să pună în frunte candidatul socialist față de candidatul comunist. În seara celui de-al doilea tur, Partidul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
proporționale, nu dau opoziției RPF și UDF, care obține 44,7% din sufragiile exprimate în metropolă, decît o majoritate la limită în mandate. Consultarea confirmă în același timp o creștere a Frontului Național (9,8%), cu teme xenofobe, și continuarea reculului Partidului Comunist (9,60%), victimă a imaginii proaste a URSS în rîndurile populației, a campaniilor sale contra Partidului Socialist, a îmbătrînirii sale. Regimul cunoaște o nouă alternanță politică și o încercare de coabitare între președintele Republicii și majoritatea parlamentară. François
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
când rata nupțialității a scăzut de aproape 3 ori, de la 11,6‰ (in 1992) la cca. 4‰ (în 2002),indicele de nupțialitate înregistrând o scădere tot mai mare (in 1996- 6,6‰ ; in 1999- 4,9‰; in 2002-4,1‰). Acest recul se datorează reducerii resurselor materiale necesare întemeierii tinerelor familii. Divorțialitatea este un factor important ce influențează natalitatea și, respectiv,sporul natural. În societatea tradițională românească era mai puțin prezent,dar în ultimii ani a început să înregistreze valori tot mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]