1,648 matches
-
lingvistică și istorie literară” (este membru în colegiul redacțional), „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Revista română”, „Collegium”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (face parte din colegiul de redacție), „Limba română” (Chișinău, este membru în colegiul redacțional), „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Beiträge zur deutschen Kultur” ș.a. Debutează editorial în 1966, când îngrijește secțiunea ce cuprinde scrisorile lui Paul Zarifopol din primul volum al ediției Scrisori către G. Ibrăileanu. La început M. a fost atras
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
la școlile normale din Oradea și Blaj, apoi urmează la Cluj câteva clase de liceu și Facultatea de Litere și Filosofie (1946-1950). În 1949 a debutat în ziarul „Lupta Ardealului”, continuând să publice în „Almanahul literar”, din al cărui colegiu redacțional a și făcut parte în 1950-1951. Este trimis la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1951-1952), devenind apoi redactor la revistele „Viața militară” (1952-1954), „Tânărul scriitor” (1954-1957), „Luceafărul” (1960-1962). Între 1952 și 1954 a funcționat și ca preparator la
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
edituri și în reviste din țară și din străinătate, fiind distinși cu premii acordate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Internațională a Criticilor de Teatru sau de importante publicații de specialitate. Unii cercetători sunt redactori-șefi, redactori-șefi adjuncți sau membri în colectivele redacționale ale unor publicații academice, universitare ori profesionale, atât din țară, cât și de peste hotare. După ce au alcătuit unul dintre cele mai bogate fonduri de documente etnofolclorice din țară, cercetătorii folcloriști au trecut la realizarea unor monografii tematice, unele vizând zone
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
în sine, de la publicistica politică și culturală până la întemeierea, organizarea și conducerea unor gazete. Ucenicia și-a făcut-o ca secretar de redacție la „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu (1939), o diagramă a acestei activități constituind-o amănunțitele relatări redacționale din scrisorile către director publicate în volumul al doilea din Confruntări literare. Între 1955 și 1971 a condus revista „Contemporanul”, iar din 1971 până la moarte - „România literară”, unde a susținut și o rubrică de actualități politice. A mai fost redactor
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
revistei, în care își propune să facă „o descriere exactă a moravurilor, a sentimentelor, a întâmplărilor” românilor. Scriitorul, afirmă Arghiropol, trebuie „să îmbrățișeze ce este național” și să contribuie la culturalizarea poporului. Literatura din J. pentru ț. corespunde acestui program redacțional, în sensul că se adresează unor cercuri largi de cititori. Em. Arghiropol da române, nuvele, drame și poezii, iar I. Holban, M. Cerchez, G. Lazăr, Gh. Tăutu, Em. Cobălcescu, N. Roiu, I. Gheorghiu-Budu, Emil Simon, D. Gulea, Gh. Stați colaborează
JURNAL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287690_a_289019]
-
JURNALUL LITERAR, publicație apărută la Onești, anual, din iunie 1972 până în iunie 1979, cu ocazia „Zilelor culturii călinesciene”, având subtitlul „Foaie a Societății culturale «G. Călinescu»”. Colegiul redacțional e format din Constantin Th. Ciobanu, Gheorghe Izbășescu, Ioan Micu, Candiano Priceputu, Mihai Paulic. Numărului inaugural Victor Eftimiu îi trimite poezia În orașul tânăr, la cronica literară Gh. Izbășescu comentează volumul Cetatea de inimă de Constantin Th. Ciobanu, iar Marcel
JURNALUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287692_a_289021]
-
, periodic de cultură apărut la Bacău, lunar, între 1969 și 1973, cu subtitlul „Revista Asociației Studenților din Institutul Pedagogic Bacău”. Colectivul redacțional e format din Valerian Ciubotaru, Octav Eduard Lungu (redactor-șef), Valentin Tudose (redactor-șef adjunct), Ghiță Procopie (secretar de redacție) și George Dumitrescu (redactor). Rubrici: „Cercetări studențești”, „Cărți și autori”, „Proză”, „Cercetări”, „România pitorească”, „Interviuri”, „Magazin”, „Verba magistri”, „Poesis” ș.a.
GAUDEAMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287175_a_288504]
-
G. de I. iese la câteva zile după întâiul număr al „Convorbirilor literare”, ca o complinire jurnalistică, mai activă politic și mai mobilă, a revistei junimiste. Deși nu se dau informații legate de componența redacției, se poate presupune că munca redacțională și administrativă îi revine, ca și la „Convorbiri literare”, lui Iacob Negruzzi, de vreme ce el rezolva corespondența gazetei și încurcăturile cu abonații. De altfel, G. de I. nu este prima publicație cu caracter mixt, politic și literar, scoasă de junimiști între
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
I. Crângureanu ș.a. Cu timpul, revista își câștigă noi colaboratori, precum Ilie Dăianu, Ovidiu Caledoniu, N. Crevedia, Coca Farago, V. Copilu-Cheatră, Ionel Pop, Letiția Papu, Petre Paulescu, Ionel Teodoreanu, Horia Nițulescu, Petre Bucșa. La numărul 6 din 1942, prima echipă redacțională își încheie misiunea odată cu bacalaureatul, iar directorul gazetei, Vasile Iluțiu, semnează editorialul Prima despărțire, în care caracterizează virtuțile echipei care a inițiat revista. De reținut opinia despre Victor Felea: „Victor Felea (Paul Lucian), liniștit ca o apă adâncă, așa cum îi
GAZETA DE LA TURDA PENTRU TINERET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287190_a_288519]
-
Condiescu, Liviu Rebreanu, Emanoil Bucuța. Din februarie 1926 Nichifor Crainic devine redactor alături de Cezar Petrescu. În ultimul număr din același an figurează și un al treilea redactor, Tudor Vianu. În 1928 Nichifor Crainic preia, de la primul număr, întreaga conducere. Comitetul redacțional își schimbase între timp și avea să-și mai schimbe în repetate rânduri componența, prin retragerea unora și integrarea altora. Denumit, începând cu numărul 1/1927, Gruparea revistei, el va include - pentru perioade mai lungi sau mai scurte - pe Lucian
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
, periodic social și literar apărut la Timișoara, săptămânal, între 22 decembrie 1885 și 13 decembrie 1892. G.p. continuă, fără deosebiri de program, de conținut sau de componență redacțională, gazeta „Timișana”, condusă tot de Teodor V. Păcățian, editor, director și redactor responsabil. Este o publicație care se adresează în primul rând intelectualilor de la sate, învățători și preoți, evitând o angajare fermă în luptele politice, fapt care i-a atras
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
publicată în 1895, devenea conferențiar de estetică și literatură comparată la universitatea în care se formase (suplinitor, 1895-1906, profesor titular, 1906-1938). Susținut de Titu Maiorescu, fostul său profesor, este cooptat în redacția „Convorbirilor literare” (1895-1906). Cum din 1906 în comitetul redacțional intra N. Iorga, iar conducerea revistei era încredințată în 1907 geografului și etnologului Simion Mehedinți - ambii favorizând pătrunderea ideologiei sămănătoriste -, D. lansa la 1 ianuarie 1907 o publicație proprie, „Convorbiri”, devenită după un an „Convorbiri critice”. Tot sub direcția sa
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
a făcut parte din Biroul Asociației Internaționale de Literatură Comparată (din 1979), a fost secretar al Comitetului Național de Literatură Comparată (din 1974), membru în Comitetul Național al Istoricilor Români (din 1980) etc. A făcut parte, de asemenea, din conducerea redacțională a publicațiilor „Revue des études sud-est européennes”, „Synthesis”, „Studii de literatură universală” și „South-East Europe” (Arizona, SUA). A colaborat la „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. A fost distins cu
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
și din străinătate consemnează rezultatele celor mai recente cercetări privitoare la lumea veche. Mai colaborează I. Valaori, Constantin Balmuș, T. Chețeanu, Al. Popescu-Telega, Felicia Brătianu. F. și revista „Orpheus” își încetează simultan apariția pentru a permite, prin conjugarea eforturilor echipelor redacționale, impunerea unei noi publicații de specialitate, „Revista clasică”, apărută la începutul anului 1929. A.C.
FAVONIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
1944-1988) (8 ș.u./1988). Sunt incluse numeroase interviuri și dialoguri și nu sunt neglijate traducerile, mai cu seamă cele de poezie. După ianuarie 1990 seria a cincea a revistei continuă să apară lunar la Oradea, sub coordonarea unui colectiv redacțional format inițial din Ioan Moldovan (redactor-șef), Crăciun Bejan, Dumitru Chirilă, Virgil Podoabă, Ion Simuț, Traian Ștef, cărora din ianuarie 1991 li se alătură Florin Ardelean și Tiberiu Ciorba. Constatând că „este vremea priorității imediatului politic [...], nu încă timpul răbdător
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
, revista care apare la Baia Mare, trimestrial, din decembrie 2001. Colegiul redacțional este alcătuit din Dumitru Iuga (coordonator), Ștefan Mariș, Nicolae Păuna Scheianu și Anamaria Iuga. Într-o Întâmpinare, se precizează că această publicație „de patrimoniu etnologic și memorie culturală” este „o încercare de a relua o tradiție și, în același timp
MEMORIA ETHNOLOGICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288087_a_289416]
-
apărută la Chișinău, neregulat, în 1990 și 1991, editată de Ministerul Culturii și Cultelor din Moldova, Uniunea Scriitorilor din Moldova și Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Directori sunt Victor Crăciun (București), Mihai Cimpoi (Chișinău), Vasile Levițchi (Cernăuți). Colegiul redacțional inițial este alcătuit din Vladimir Beșleagă, Grigore Bostan, Constantin Ciopraga, Emil Cioran, Eugeniu Coșeriu, Petru Creția, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Rosa del Conte, Ioan Flora, Adrian Marino, Marin Sorescu ș.a. În Cuvânt de început se afirmă că revista este o continuare a
MIHAI EMINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288117_a_289446]
-
, publicație care apare la București din noiembrie 1990. Este editată de Uniunea Scriitorilor din România și are subtitlul „Revista gândirii arestate”. Din colegiul redacțional inițial fac parte Banu Rădulescu (redactor-șef), Ernest Bernea, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Adrian Marino, Ion Negoițescu, Alexandru Paleologu, Dumitru Stăniloae, Petre Țuțea, Ion Vianu, Romulus Vulcănescu, Mircea Dinescu, Eugen Ionescu, Nicolae Balotă, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu. Din 2003
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
ianuarie 1927 și 2 mai 1937, având subtitlul „Foaie săptămânală pentru popor”. Până la numărul 12/1930 nu se precizează componența redacției, apoi redactor este Octavian Buzea, iar de la numărul 3 din 1930 periodicul apare sub conducerea unui comitet. În caseta redacțională din numărul 5/1936 se menționează că G.A. este „ediția pentru popor a ziarului «Națiunea română»”. De la numărul 51/1933 subtitlul devine „Organ al Partidului Național Liberal”. Revista se adresează unui public larg, îndeosebi celui de la sate. Se publică
GLASUL ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287290_a_288619]
-
pentru a-și asigura existența (averea familiei fusese confiscată) ca salahor pe un șantier, ca desenator, slujbaș modest la un institut de cercetări în domeniul construcțiilor. Între 1955 și 1959, demisionând de la institut, își asigură existența prin colaborări regulate (activități redacționale, traduceri) cu o asociație a inginerilor și tehnicienilor. Lucrează, între 1959 și 1972, la Biblioteca Academiei Române. Debutează în presa literară în 1969, la „Luceafărul” (atunci sub conducerea lui Ștefan Bănulescu), cu povestirea Nocturnă. Editorial, va fi prezent din 1970, când
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
celui străin. Cei care nu au făcut-o au pierdut pur și simplu banii, finanțând din profiturile anterioare pierderile perioadei următoare. Căci, începând din 1994 tirajele publicațiilor încep să scadă dramatic (unele de zece ori), în timp ce costurile de tipografie și redacționale încep să crească din ce în ce mai mult. Către sfârșitul primului deceniu al tranziției, în România aproape că nu mai exista cotidian care să fie profitabil, iar veniturile publicațiilor scrise depindeau în proporție de peste două treimi de veniturile din publicitate, aflate sub controlul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și Tinerețe... (1941). Inițiator, în 1926, al Societății „Prietenii istoriei literare”, publică frecvent în revista cu același nume (1931-1934), al cărei director este, și în „Preocupări literare”, pe care o conduce nu numai în intervalul 1936-1938, când figurează în caseta redacțională ca director. Mai colaborează la „Dreptatea”, „Țărănismul”, „Deșteptarea”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața”, „Jurnalul” (la acesta și între anii 1944 și 1947). Ulterior, i se publică foarte rar articole și studii în „Limbă și literatură”, „Glasul Bisericii” și „Biserica
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
Mihai Eminescu” din București, unde audiază cursuri ținute de Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu. Urmează clasa a XI-a la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, la fără frecvență, și tot aici susține examenul de absolvire. Face parte din echipa redacțională a revistei „Ani de ucenicie”, scoasă de elevii Școlii de Literatură. După absolvire se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o abandonează încă din primul an. Este redactor la „Contemporanul” și la „Gazeta literară”. În
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. Până la începutul anului 1897 L. r. are format de ziar, apoi de revistă. Un comitet de redacție, din care fac parte toți membrii comitetului executiv al Ligii (politicieni, universitari, scriitori), își asumă răspunderea redacțională. Printre gazetarii profesioniști care au redactat de fapt L. r., se numără G. Bogdan-Duică și Nerva Hodoș. Revista urmărea, așa cum reiese din articolele-program, realizarea unității culturale a românilor, socotită un prim pas spre înfăptuirea unității naționale. Interesele naționale, se afirmă
LIGA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287807_a_289136]
-
pe cealaltă”. În cuprinsul ediției românești se reproduc, prin urmare, alături de contribuții ale autorilor români, texte reprezentative din variantele europene, menite să „stârnească satisfacția lecturii” și să provoace dialogul între intelectuali aparținând unei elite „oarecum dispersate” (Către cititorii noștri). Consiliul redacțional inițial era alcătuit din Marin Sorescu, George Bălăiță, Carmen Firan, redactori-șefi fiind B. Elvin și Antonin J. Liehm, iar Roger Câmpeanu, secretar general de redacție și Irina Horea, redactor. Se publică poezie de Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu
LETTRE INTERNATIONALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287790_a_289119]