1,056 matches
-
un anumit punct de echilibru. Modificarea cronică a aportului de apă nu duce la modificarea curbei de diureză presională, ci la schimbarea punctului de echilibru. Modificări ale funcției renale se reflectă pe diagrama excreției renale de apă, astfel că se redefinește valoarea presiunii arteriale la care nu există câștig sau pierdere netă de apă. Din această analiză rezultă faptul esențial că modificările rezistenței periferice nu afectează presiunea arterială pe termen lung, decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mod exemplar, de către Hegel. Sub semnul acestei relații, conștiința transcen dentală se constituie după modelul celei empirice, iar kantianismul este condamnat să funcționeze doar prin bine-cunoscuta excludere sau, mai exact, amânare indefinită a oricărei metafizici. Soluția este aceea de a redefini cunoașterea, în accepțiunea ei transcendentală, în afara conceptelor reziduale de subiect și obiect. Odată cu această definiție nouă, și conceptul de experiență capătă noi valențe: „So läßt sich also die Aufgabe der kommenden Philosophie fassen als die Auffindung oder Schaffung desjenigen Erkenntnisbegriffes
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
baza sistemelor de dominație socială și este eliminată doar odată cu modificarea formelor de producție. Pentru Benjamin, marfa păstrează caracterul „mistic“ pe care îl avea la Marx. Lucrurile secolului al XIX-lea au un caracter fan tasmagoric, în măsura în care ele ascund, traduc, redefinesc continuu relația dintre vechi și nou, dintre diverse subiectivități istorice aflate în conflict. Astfel sunt fantasmagoria pieței, supusă privirii flaneurului și recreată în fizionomiile sale; fantasmagoric este și interiorul, camera locuită ca expresie a iluziilor unei creații cosmologice proprii; la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aceea a pragurilor. Din punct de vedere arhitectonic, des amintită este „casa scărilor“ (Treppenhaus). Ele creează un pasaj ritualic care face legătura dintre exterior și interior, păzește și conjură forțele mitice ale intrării. Pragul, după cum am mai încercat să arăt, redefinește spațiul dincolo de caracterul său de simplă limită; îi conferă valențe calitative, îl ritualizează, îl multiplică. Casa scărilor străjuiește intrarea și delimitează interiorul. Parcurgerea labirintului înseamnă, din acest punct de vedere, o neîncetată părăsire a interiorului, depășirea pragurilor succesive, ca și cum strada
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și să imite zgomotul motorului. Dar m-am învârtit prin bucătărie și mi-a fost suficient. Mi-am amintit. Nu știu dacă ideea de a-l concepe ca spațiu interactiv este un procedeu de marketing, ori o încercare de a redefini spațiul muzeal ca spațiu al experienței mai complexe decât aceea a privirii. Ori dacă este necesar, pentru unul care se simte printre exponate ca un extraterestru aterizat într-o comună din estul Moldovei, să se convingă de realitatea lor. Cert
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
jurnalism se mută de la jurnaliști și de la gatekeeperi la public, la ceea ce publicul își dorește. Raportul amintit arată că audiența glisează de la canalele de comunicare tradiționale, presa, televiziunea, către noile media, media on-line. În această situație, jurnaliștii trebuie să-și redefinească rolul și să identifice care sunt valorile profesionale tradiționale pentru care trebuie să lupte pentru a le păstra în continuare. La acest declin a contribuit masiv publicul american, a cărui încredere în media și jurnaliști a început să scadă constant
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
absolvirea școlii, să poată face față cerințelor societății. Ca urmare a reformei învățământului, procesul de comunicare capătă un rol important, iar actul predării este dirijat de al profesor înspre elev; relația profesor-elev se schimbă și ea. În felul acesta se redefinește rolul celor implicați în procesul educațional. Monopolul pe dialog, pe comunicare nu mai trebui să fie deținut de către profesor. Elevii trebuie ajutați să se implice în dialogul școlar, pentru a se dezvolta liber, mai ales că au la dispoziție o
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
rezultatul fiind că Turcia rămîne sub presiunea a două forțe-cheie: o formă de modernism militar și autoritar, însoțit de o secularizare forțată instituționalizată de Mustafa Kemal; și o alta promovată de activiști musulmani dornici de a dezvolta și de a redefini societatea civilă ca societate civilă post-seculară, structurată de noi coduri etice și estetice, menținute împreună și protejate de instituții prin politici noi de după secularizare în domeniile legal, educațional, al administrării municipale, bancar și al relațiilor externe 24. Reflecțiile științifice deschizătoare
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
o epocă dominată de calculele raționale de piață. Hannah Arendt, în cartea Vita Activa (1960), deplîngea dispariția vieții publice în societatea modernă, viață înțeleasă drept capacitatea cetățenilor de a vorbi și de a interacționa cu scopul de a defini și redefini modul în care ei doresc să trăiască împreună, în comun; după Arendt, interacțiunile de acest fel au fost treptat anihilate în timpurile moderne de acidul consumismului, ce se strecoară într-o societate de muncitori ce nu cunosc bucuriile și libertățile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cum. Studiul lui John Fiske a scos în evidență importanța locațiilor "de jos în sus", pe scară mică, în care cetățenii își formează identitățile, adesea în opoziție cu puterile dominante "de sus în jos", care au tendința de a reglementa, redefini sau nimici (sau de a face să "staționeze") viața publică la nivel local 13. Deși Fiske (urmîndu-l pe Foucault) insistă în mod corect asupra faptului că aceste microsfere profită de faptul că toate instituțiile pe scară mare se bazează, în
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
inechitățile materiale suferite de femei, ci, în același timp, contestă codurile masculine dominante, prin semnalarea către restul societății civile a importanței de a recunoaște simbolic diferențele. Deși aceste mișcări au tendințe milenariste, preocuparea lor de a defini și de a redefini diferențe simbolice ne asigură că ele nu sînt dominate de viziuni mărețe privind o orînduire viitoare utopică. Adepții, simpatizanții și activiștii din cadrul mișcărilor sînt "nomazi ai prezentului". Ei se preocupă de prezent, în cadrul căruia exersează schimbările sociale viitoare pe care
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acțiune ca fiind de natură privată (așa cum constată în prezent, cu durere, diverse personalități ale puterii). În mod paradoxal, același proces de politizare este însoțit de o nouă categorie de dispute publice privind necesitatea de a defini sau de a redefini anumite zone ale vieții sociale și politice ca fiind "private" și deci neinteresînd pe nimeni. Autoritățile judiciare fac publică problema violului în timp ce insistă asupra necesității de a nu face publice identitățile celor care sînt victimele acestor crime; homosexualii și lesbienele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
fi" sau "a nu fi om" se zbate cu o forță vitală ieșită din comun cârciumarul de la Moara cu noroc. Între aceste două exigențe de semn contrar se produce macularea și apoi prăbușirea sa. După judecata de la Ineu, bărbatul își redefinește cu claritate reperul ființial într-o analiză retrospectivă marcată de suferința unei pierderi irecuperabile. Cinstit nu e decât omul care a astupat gurile rele, pre care nimeni nu-l poate grăi de rău fără de a se da de rușine; cinstea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
școlii, care este pusă în situația de a cultiva efortul în dauna plăcerii, ceea ce se cuvine în raport cu excitement-ul câștigător promovat în spațiul public, cumințenia în raport cu obrăznicia, substimularea în raport cu excitement-ul promovat la scară socială clipă de clipă. Spațiul public s-a redefinit pe sine pe coordonatele lui fun ethics, arătându-se mai preocupat de expunerea publică a unor probleme particulare, probleme care, dincolo de mediatizarea lor publică, rămân în continuare particulare: "Ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar o renegociere a granițelor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în picioare sau la reținerea la școală după ore, pentru a pedepsi. Demersul nostru constată, cum am amintit deja, criza poziției profesorului de autoritate incontestabilă și legitimantă pentru copii, motiv pentru care propunem introducerea conceptului de autoritate slabă, care să redefinească statutul și rolul acestuia; să nu uităm, relevanța educațională a recompenselor sau a pedepselor, ca și autoritatea profesorului, depind de modul în care copiii se raportează la acesta. 7.8. Marginalizarea profesorului Puterea reprezintă un abuz în sala de clasă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ci mai degrabă "forma" globală a unui discurs. Această formă este definită, precum în sintaxă, în termeni de categorii schematice" (1981a: 26). În acest fel, problematica tipologiilor a sfârșit prin a fi introdusă în analiza suprastructurilor textuale pe care le redefinim aici ca scheme prototipice de mai mică întindere, făcându-se astfel distincția dintre dimensiune textuală și dimensiune secvențială. Din punct de vedere cognitiv, se admite astăzi că nu numai schemele prototipice țin cont de toate aspectele privind înțelegerea și producția
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
stabilește o tipologie a acesteia. Astfel, Castells distinge între identitatea ca formă de legitimare, identitatea ca formă de rezistență și identitatea ca formă de schimbare, aceasta din urmă fiind reprezentată de construirea unei noi identități pe baza căreia individul își redefinește poziția în cadrul grupului și caută, în același timp, să schimbe structurile sociale. (Ibidem, p. 8). 348 Ibidem, p. 7. 349 George J. McCall, J. L. Simmons, Identities and interactions, New York, Free Press, 1978, p. 52. 350 George H. Mead, Mind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în universurile subiacente reprezentărilor discursive); a3 o coerență-pertinență locală (între actele de limbaj și planurile enunțării). b) LA NIVEL MACRO-TEXTUAL: b1 o conexiune globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe: planuri de texte și suprastructuri ce articulează macropropozițiile); b2 o coeziune globală (cea a izotopiei [eventual a poli-izotopiei] și a macrostructurii semantice a secvenței sau a textului în ansamblul său2); b3 o coerență-pertinență globală (cea a orientării argumentative
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un risc. Faptul că globalizarea continuă să fie definită în plan politic, social, cultural, preponderent prin negare (neagă statul, neagă culturile, neagă individul etc.), spune multe în legătură cu efectele ei care nu se potrivesc paternurilor politice, economice sau culturale existente. Globalizarea redefinește întregul spațiu uman pentru că reconsideră limitele de spațiu și timp și raportul lor cu societatea și individul. Ea face în mod necesar să evolueze condițiile în care se formează identitatea. Analiza anterioară a arătat că una dintre principalele caracteristici ale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
iar riscul este mare în cazul culturilor fragile. Reacțiile de rezistență împotriva limbii engleze și a culturii asociată ei reprezintă o dovadă în acest sens. Semnificativ este, spre exemplu, faptul că un număr tot mai mare de pedagogi caută să redefinească conținutul învățării limbii engleze în Asia, astfel încât să facă o diferențiere de normele culturale și lingvistice ale lumii anglosaxone. Aceasta presupune însă și o altfel de formare a profesorilor de engleză (apreciați de obicei în funcție de cât de aproape sunt de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
formare, culturale și de tineret.” Un an mai târziu, miniștrii europeni ai educației au adoptat Hotărârea de la Cracovia și Proiectul de recomandări comune pentru educația pentru cetățenie democratică ăCracow Resolution and the Draft Common Guidelines for Democratic Citizenship Education). Documentul redefinește cetățenia democratică adăugând un nou set de dimensiuni conceptului de cetățenie acceptat anterior și reinterpretează modalitățile prin care aceasta ar trebui învățată și predată. Cetățenia democratică a fost înțeleasă, în special, ca având mai multe dimensiuni - inclusiv politică, juridică, socială
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
importante în plan spiritual; - pentru pigmentarea și dinamizarea suplimentară a ședințelor se cooptează o persoană cu o cultură de tip enciclopedic. Etape: I. PAG (problem as given): animatorul prezintă tema așa cum este, cu detalii; II. PAU (problem as understood): grupul redefinește problema așa cum a înțeles-o, ceea ce înseamnă transpunerea straniului în familiar; III. transformarea familiarului în straniu, îndepărtarea de problemă pentru a o regândi din acest punct de vedere; IV. revenirea la problemă, ceea ce a fost straniu este reconvertit în familiar
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cât și pentru artă (M. Bejat, 1981): 1. sensibilitatea față de probleme și față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența sau asociativitatea gândirii; 3. flexibilitatea, definită ca abilitatea de adaptare rapidă la situații noi; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a schimba funcția unui obiect și de a-l face util într-o nouă prezentare; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de abstractizare; 7. capacitatea de sintetizare; 8. organizarea coerentă a unui proiect, idee. Sensibilitatea față de probleme, atitudinea deschisă față de experiențe
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Dumnezeu a aruncat lumea în obscuritate (Ce să facem? Ce să credem? Încotro să mergem?). Întreaga istorie a umanității este astfel bulversată: pentru că reacția omului să fie pe măsura evenimentului, el va trebui să se depășească pe sine, să se redefinească, să se reinventeze”. Optzeci de ani mai tărziu, în 1961, Heidegger dă la lumină lucrarea sa despre Nietzsche. În paginile acesteia proclamarea “morții lui Dumnezeu” este recunoscută drept o constatare profetică, cea a unui eveniment care se întămplase și care
Nietzsche – critic al creştinismului. Semnificaţia sintagmei „Dumnezeu a murit”. Supraomul (Der Ubermensch). In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
scopul de a îmbunătăți statutul femeii, găzduită de China comunistă, la care au asistat Prima Doamnă Hillary Clinton și ambasadoarea Madeleine Albright. În săptămânile care au precedat această adunare, comentatorii și gazdele talk-show-urilor susțineau că delegația americană este hotărâtă să redefinească maternitatea, paternitatea, familia și sexul, că se urmărea egalitatea statistică dintre bărbați și femei în fiecare birou și la fiecare palier de muncă și că această conferință va cere bărbaților și femeilor să își petreacă un număr egal de ore
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]