KorAP: Find »[drukola/base=redox & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 25 >

619 matches

Corola-publishinghouse/Science/314_a_634

10; e)11. Lucrarea 8 REACȚII DE OXIDO-REDUCERE (REDOX) NOȚIUNI TEORETICE 1. Scopul lucrării Lucrarea urmărește studierea reacțiilor cu transfer de electroni sau de oxidoreducere (însușirea noțiunilor de oxidare, reducere, oxidant, reducător, număr sau stare de oxidare, stabilirea coeficienților reacțiilor redox prin metoda iono-electronică). De asemenea, se vor efectua practic o serie de reacții care să ilustreze capacitatea oxidantă sau reducătoare a unor elemente sau compuși chimici, scoțând în evidență transformările care au loc în sistemele de reacție. 2. Considerații teoretice

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
asemenea, se vor efectua practic o serie de reacții care să ilustreze capacitatea oxidantă sau reducătoare a unor elemente sau compuși chimici, scoțând în evidență transformările care au loc în sistemele de reacție. 2. Considerații teoretice Reacțiile de oxidoreducere sau redox, din punctul de vedere al teoriei electronice, se definesc ca fiind toate procesele chimice care decurg cu transfer de electroni între atomi, ioni sau molecule. Sau, reacțiile chimice care au loc cu modificarea numerelor de oxidare al unuia sau mai

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
transfer de electroni între atomi, ioni sau molecule. Sau, reacțiile chimice care au loc cu modificarea numerelor de oxidare al unuia sau mai multor elemente din componența reactanților sunt reacții de oxidare-reducere. După sursele principale care pot furniza electroni, procesele redox se împart în: electronice, radiochimice, electrochimice, chimice, fotochimice, termice. În practica de laborator predomină reacțiile redox chimice și electrochimice În orice reacție chimică care decurge cu transfer de electroni se disting două procese bine definite: oxidarea și reducerea. Oxidarea este

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
numerelor de oxidare al unuia sau mai multor elemente din componența reactanților sunt reacții de oxidare-reducere. După sursele principale care pot furniza electroni, procesele redox se împart în: electronice, radiochimice, electrochimice, chimice, fotochimice, termice. În practica de laborator predomină reacțiile redox chimice și electrochimice În orice reacție chimică care decurge cu transfer de electroni se disting două procese bine definite: oxidarea și reducerea. Oxidarea este un proces ce decurge cu pierdere de electroni. În reacțiile de oxidare un element (ca atare

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
de oxo-anioni: NO3-, SO42-, ClO3-, MnO4-, Cr2O72 ș.a. Din categoria oxidanților puternici fac parte: hipocloritul de sodiu NaClO și apa oxigenată (H2O2). Substanțele care se comportă ca reducători față de oxidanți puternici, sau ca oxidanți față de reducători puternici, se numesc amfoliți redox. Ele conțin elementele care se oxidează, respectiv care se reduc, la un număr de oxidare intermediar față de valoarea minimă, respectiv valoarea maximă posibilă pentru numerele de oxidare ale acelui element. Exemple: M2IS4+O3 ; H2O2 ; MIN3+O2 ; CrX3 ; M2IHP3+O3 etc.

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
se oxidează, respectiv care se reduc, la un număr de oxidare intermediar față de valoarea minimă, respectiv valoarea maximă posibilă pentru numerele de oxidare ale acelui element. Exemple: M2IS4+O3 ; H2O2 ; MIN3+O2 ; CrX3 ; M2IHP3+O3 etc. 2 STABILIREA COEFICIENȚILOR REACȚIILOR REDOX Pentru stabilirea coeficienților în reacțiile redox este necesar să se parcurgă următoarele etape: scrierea formulelor chimice ale reactanților și produșilor de reacție, în funcție de natura mediului de reacție, în ordinea : oxidant, mediu de reacție, reducător. calcularea numerelor de oxidare ale atomilor

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
la un număr de oxidare intermediar față de valoarea minimă, respectiv valoarea maximă posibilă pentru numerele de oxidare ale acelui element. Exemple: M2IS4+O3 ; H2O2 ; MIN3+O2 ; CrX3 ; M2IHP3+O3 etc. 2 STABILIREA COEFICIENȚILOR REACȚIILOR REDOX Pentru stabilirea coeficienților în reacțiile redox este necesar să se parcurgă următoarele etape: scrierea formulelor chimice ale reactanților și produșilor de reacție, în funcție de natura mediului de reacție, în ordinea : oxidant, mediu de reacție, reducător. calcularea numerelor de oxidare ale atomilor sau ionilor care participă la schimbul

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
reacție, reducător. calcularea numerelor de oxidare ale atomilor sau ionilor care participă la schimbul electronic. scrierea ecuațiilor proceselor de oxidare sau reducere, respectiv pierderea și acceptarea de electroni sub forma unor procese de electrod. stabilirea și scrierea coeficienților în reacțiile redox, ținând seama de faptul că numărul de electroni cedați de reducător trebuie să fie egal cu cel al electronilor acceptați de oxidant. De exemplu se dau reactanții . În acest sistem, KMnO4 este oxidantul, prin mangan care are N.O. = +7

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
reacție, iar FeSO4 este reducătorul, prin ionul de fer cu N.O.= +2. Ionul Mn7+ se reduce trecând în Mn2+, iar ionul Fe2+ se oxidează la Fe3+ . Din reacție mai rezultă sulfat de potasiu și apă. Pentru stabilirea coeficienților reacțiilor redox se aplică două metode: metoda electronică și metoda iono-electronică A. Metoda electronică În metoda electronică se ține seama de stările de oxidare formale ale ionilor oxidanți și reducători din sistemul redox. Pentru reacția redox menționată coeficienții se stabilesc astfel. Ținând

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
sulfat de potasiu și apă. Pentru stabilirea coeficienților reacțiilor redox se aplică două metode: metoda electronică și metoda iono-electronică A. Metoda electronică În metoda electronică se ține seama de stările de oxidare formale ale ionilor oxidanți și reducători din sistemul redox. Pentru reacția redox menționată coeficienții se stabilesc astfel. Ținând seama că numărul de electroni acceptați de oxidant trebuie să fie egal cu numărul de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
și apă. Pentru stabilirea coeficienților reacțiilor redox se aplică două metode: metoda electronică și metoda iono-electronică A. Metoda electronică În metoda electronică se ține seama de stările de oxidare formale ale ionilor oxidanți și reducători din sistemul redox. Pentru reacția redox menționată coeficienții se stabilesc astfel. Ținând seama că numărul de electroni acceptați de oxidant trebuie să fie egal cu numărul de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2 și 5 sunt coeficienții celor două reacții (reducere

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
de reacție în așa fel încât numărul electronilor cedați de reducător să fie egal cu numărul electronilor acceptați de oxidant, iar numărul ionilor și atomilor din sistem să rămână neschimbat. B. Metoda iono-electronică Se aplică în special în cazul reacțiilor redox ce au loc în soluție, unde intervine procesul de disociere electrolitică. În acest caz se ține seama de ionii reali din soluție. Schimbul electronic se redă prin două procese: unul pe care îl suferă ionul oxidantului, iar celălalt ionul reducătorului

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
potasiu. Din schemele care redau schimbul de electroni, în cele trei cazuri, și în care se ține seama de natura mediului de reacție se observă o scădere a capacității oxidante a permanganatului de potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii de bază: natura particulelor care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
schemele care redau schimbul de electroni, în cele trei cazuri, și în care se ține seama de natura mediului de reacție se observă o scădere a capacității oxidante a permanganatului de potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii de bază: natura particulelor care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această categorie și

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
natura mediului de reacție se observă o scădere a capacității oxidante a permanganatului de potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii de bază: natura particulelor care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această categorie și au loc în soluție. În acest caz, schimbul de electroni are loc între ioni, atomi sau molecule

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii de bază: natura particulelor care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această categorie și au loc în soluție. În acest caz, schimbul de electroni are loc între ioni, atomi sau molecule, în diferite medii de reacție ( acid, bazic sau neutru ). II. Reacții de auto-oxido-reducere, reacții de disproporționare. sunt

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
încadrează în această categorie și au loc în soluție. În acest caz, schimbul de electroni are loc între ioni, atomi sau molecule, în diferite medii de reacție ( acid, bazic sau neutru ). II. Reacții de auto-oxido-reducere, reacții de disproporționare. sunt reacțiile redox în care un element dintr-o specie chimică, aflat la un număr de oxidare intermediar, participă concomitent la oxidare și la reducere, formând compuși în care are numere de oxidare diferite (este deci și oxidantul, și reducătorul în aceea reacție

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
în care un element dintr-o specie chimică, aflat la un număr de oxidare intermediar, participă concomitent la oxidare și la reducere, formând compuși în care are numere de oxidare diferite (este deci și oxidantul, și reducătorul în aceea reacție redox), sulf + hidroxid de sodiu: 3S0 + S0 + 6NaOH → Na2S2-S6+O3 + 2Na2S2+ 3H2O reacții schimbul electronic se face între atomii sau ionii identici ai aceleași substanțe: NaClO + NaClO → NaCl5+O3 + NaCl1 Reacții de sinproporționare - reacțiile redox în care un element, aflat în

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
oxidantul, și reducătorul în aceea reacție redox), sulf + hidroxid de sodiu: 3S0 + S0 + 6NaOH → Na2S2-S6+O3 + 2Na2S2+ 3H2O reacții schimbul electronic se face între atomii sau ionii identici ai aceleași substanțe: NaClO + NaClO → NaCl5+O3 + NaCl1 Reacții de sinproporționare - reacțiile redox în care un element, aflat în aceeași substanță sau în substanțe diferite, la diferite numere de oxidare, se oxidează și se reduce ajungând la aceeași stare de oxidare, într-un singur compus: clorură de potasiu + clorat de potasiu + acid sulfuric

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
teoretic cât și experimental aceste clase de reacții menționate, des întâlnite în chimia anorganică. Multe din aceste reacții prezintă importanță practică, găsindu-și aplicații în chimia analitică, chimia anorganică, în general, în domeniul chimiei aplicate. Lucrarea 9 REACȚII DE OXIDO-REDUCERE (REDOX) PARTE EXPERIMENTALĂ 1. Scopul lucrării Lucrarea urmărește studierea caracterului oxidant al unor clase de compuși anorganici: acizi, săruri anorganice ș.a., precum și caracterul reducător al unor compuși. Se urmărește capacitatea oxidantă, respectiv, variația acesteia în diverse condiții de reacție; cum ar

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
acizi și baze, ca mediu de reacție se verifică experimental caracterul oxidant al unor elemente și combinații anorganice: se vor scrie reacțiile chimice cât și sistemele oxido-reducătoare pentru fiecare caz în parte. se vor stabili coeficienții stoechiometrici ai fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
pentru fiecare caz în parte. se vor stabili coeficienții stoechiometrici ai fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea oxidantă a HNO3, depinde de concentrația acestuia și de temperatură. Astfel HNO3 se poate reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
joasă, sulful este puțin reactiv, dar în anumite condiții reacționează cu majoritatea elementelor în afară de N2, Au, Pt și Ir. În stare elementară, în molecula de S8 el se găsește în stare de oxidare 0. În consecință, va funcționa ca amfolit redox, adică oxidant și reducător (predomină caracterul reducător) disproporționând la cald în prezența apei, a bazelor alcaline sau a altor reactanți adecvați. Prin simpla mojarare, într-un mojar de porțelan a florii de sulf cu Hg metalic, la temperatură obișnuită, se

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
este folosit în medicină și în tehnica fotografică. Teste 1. Calculați compoziția în procente a H2SO3; ce stare de oxidare are sulful în acest compus? Determinați echivalentul acestui acid atunci când formează săruri neutre; determinați echivalentul Na2SO3 atunci când participă în reacții redox ca oxidant și ca reducător. 2. Să se determine volumul de SO2 care poate fi obținut din 200 mL soluție 16% de K2SO3 cu densitatea 1,14g/mL prin reacție la cald cu un acid. 3. Care este normalitatea unei

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228

cantitatea de permanganat de potasiu folosită: = 12,5 mEg și aplicând legea echivalenților chimici, se calculează cantitatea de sulfat feros existentă inițial în amestec: = 12,5 mEg Calculând masa molară a sulfatului feros: = 152 și ținând cont că în procesul redox anterior o moleculă de sulfat feros a cedat un singur electron, se va putea calcula echivalentul-gram al acestei substanțe: = 152 fapt care permite calcularea masei de sulfat feros din amestecul inițial: = 1,9 g Dacă amestecul este tratat cu zinc

Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian (2014) [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]