675 matches
-
incertitudine în transmiterea unui mesaj provenit de la o sursă modifică gradul de informație al unui astfel de mesaj. S-ar înregistra deci o entropie progresivă, care ar pîndi informațiile transmise, în cazul în care acestea nu ar fi frînate de redundanță. Cu cît există mai multe informații, cu atît crește entropia. Entropia măsoară, în teoria informației, cantitatea de informații emise, pornind de la o sursă. În schimb, într-un sistem în care în fiecare moment probabilitatea ca termenul seriei să fie egal
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în fiecare moment probabilitatea ca termenul seriei să fie egal cu 1, există certitudine, și în acest caz entropia este nulă. Aceste considerații duc la promovarea unei entropii relative care, între dezordinea totală a incertitudinii și a întîmplării, și repetiția (redundanța) fără informație, menține un grad de entropie suficient. Aici, utilitatea reglează practica. Acest model informațional, care privilegiază în același timp formalizarea, cuantificarea și programatica, a contribuit ca model simplu al analizei structurale, dar cu un grad de respectabilitate superior, la
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ceva esențial: semnificația 90. Nici un fenomen nu poate fi perceput independent de semnificația pe care el o are pentru un observator. Ce este un mesaj care nu ar conține decît unități calculabile și ale cărui proprietăți ar fi toate abstracte? Redundanță și noutate, cantități de informație etc.? Uităm că mesajul poartă un sens care nu este acela al multidirecției sau al direcției vectorizate a elementelor sale în vederea consistenței sale, ci o adevărată semnificație. Or, semnificația nu se poate găsi decît la
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în plus, pilotul dispune de un sistem de reglare manual, independent de cele patru precedente." În fond, analizele lui Landau sînt clasice și vechi. În 1969, el publică un articol intitulat "Redundancy, rationality and the problem of duplication and overlap" (Redundanță, raționalitate și problema repetării și a suprapunerii). Redundanța este adesea văzută ca un exces. Totuși, folosirea redundanței este foarte frecventă. Pentru că, ne spune Landau, chiar incertitudinea din propria mea gîndire, incertitudine pe care încerc să o traduc pentru alții, mă
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
reglare manual, independent de cele patru precedente." În fond, analizele lui Landau sînt clasice și vechi. În 1969, el publică un articol intitulat "Redundancy, rationality and the problem of duplication and overlap" (Redundanță, raționalitate și problema repetării și a suprapunerii). Redundanța este adesea văzută ca un exces. Totuși, folosirea redundanței este foarte frecventă. Pentru că, ne spune Landau, chiar incertitudinea din propria mea gîndire, incertitudine pe care încerc să o traduc pentru alții, mă împinge să repet, să folosesc mai multe cuvinte
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
analizele lui Landau sînt clasice și vechi. În 1969, el publică un articol intitulat "Redundancy, rationality and the problem of duplication and overlap" (Redundanță, raționalitate și problema repetării și a suprapunerii). Redundanța este adesea văzută ca un exces. Totuși, folosirea redundanței este foarte frecventă. Pentru că, ne spune Landau, chiar incertitudinea din propria mea gîndire, incertitudine pe care încerc să o traduc pentru alții, mă împinge să repet, să folosesc mai multe cuvinte decît trebuie, și aranjamente gramaticale mai numeroase decît ar
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
pe care încerc să o traduc pentru alții, mă împinge să repet, să folosesc mai multe cuvinte decît trebuie, și aranjamente gramaticale mai numeroase decît ar fi necesar. Căci, dacă o comunicare ar fi marcată în mod real de o redundanță nulă, nu aș putea vreodată descoperi vreo eroare. Putem să judecăm eforturile administrative masive de reducere a redundanțelor: ele nu reușesc niciodată. De îndată ce o instanță este suprimată sau numai lăsată deoparte, o altă instanță se naște: suprapunerile, imbricațiile și instituțiile
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
trebuie, și aranjamente gramaticale mai numeroase decît ar fi necesar. Căci, dacă o comunicare ar fi marcată în mod real de o redundanță nulă, nu aș putea vreodată descoperi vreo eroare. Putem să judecăm eforturile administrative masive de reducere a redundanțelor: ele nu reușesc niciodată. De îndată ce o instanță este suprimată sau numai lăsată deoparte, o altă instanță se naște: suprapunerile, imbricațiile și instituțiile încălecate proliferează 107. Și aceasta cu atît mai mult cu cît compromisurile sînt necesare între experți și oamenii
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cu atît mai mult cu cît compromisurile sînt necesare între experți și oamenii politici, între adevărul unora și cel al altora. Totul se înfășoară atunci interminabil într-o serie de lanțuri scopuri-mijloace, perfect redundante. Care sînt, deci, funcțiile latente ale redundanței? Ea tinde să suprime eroarea și să asigure cea mai înaltă fiabilitate. Transmiterea informațiilor este un bussiness foarte riscant, ne spune Landau. Un mijloc bun rezidă în controlul informației de către centru. Desigur, dar astfel se repune problema. Căci fiabilitatea unui
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Căci fiabilitatea unui sistem este fiabilitatea fiecărei părți a acestui sistem. Cum va controla centrul fiabilitatea fiecărei părți? Ținînd seama că o eroare minimă într-un subsistem poate, extinzîndu-se la altele, să antreneze pagube considerabile. Singurul mijloc, în sfîrșit, este redundanța, ne spune von Neumann 108. Într-o organizare, probabilitatea unui eșec scade geometric pe măsură ce redundanța crește aritmetic. Dar atenție, pentru ca o parte a sistemului să nu le antreneze pe celelalte în erorile sale, trebuie să separăm părțile. Redundante da, dar
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
fiabilitatea fiecărei părți? Ținînd seama că o eroare minimă într-un subsistem poate, extinzîndu-se la altele, să antreneze pagube considerabile. Singurul mijloc, în sfîrșit, este redundanța, ne spune von Neumann 108. Într-o organizare, probabilitatea unui eșec scade geometric pe măsură ce redundanța crește aritmetic. Dar atenție, pentru ca o parte a sistemului să nu le antreneze pe celelalte în erorile sale, trebuie să separăm părțile. Redundante da, dar nu interconectate. Fără de care ele devin periculoase: astfel 747 și cele cinci comenzi hidraulice ale
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
neuronale în supraimpresiune, notînd că fiecare serie nu este decît parțial redundantă, căci ea servește efectiv funcțiuni ușor diferite. Echipotențialitate. Un 747 nu poate oare funcționa normal cu trei motoare și să asigure încă un transport fără pericol cu două? Redundanțe instituționale Într-un cuvînt, toate instanțele redundante permit reajustări: astfel din constituția americană, care prevede multiple instanțe ale căror competențe vizează adesea aceleași lucruri, ceea ce Madison, în Federalistul, numea precauții auxiliare. Trebuie să asigure o mare suplețe de funcționare, ținînd
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
din constituția americană, care prevede multiple instanțe ale căror competențe vizează adesea aceleași lucruri, ceea ce Madison, în Federalistul, numea precauții auxiliare. Trebuie să asigure o mare suplețe de funcționare, ținînd cont de schimbările neîncetate, de scopuri și de context. Datorită redundanțelor de legi, de puteri, de sisteme de comandă, întregul este mai fiabil decît fiecare din părți, după modelul sistemelor vii auto-organizate. Și aceasta, prin două mijloace care se completează: o redundanță de prim ordin, care este cea a repetiției, și
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de schimbările neîncetate, de scopuri și de context. Datorită redundanțelor de legi, de puteri, de sisteme de comandă, întregul este mai fiabil decît fiecare din părți, după modelul sistemelor vii auto-organizate. Și aceasta, prin două mijloace care se completează: o redundanță de prim ordin, care este cea a repetiției, și o redundanță de ordinul al doilea, care este cea a părților "echipotențiale", capabile să facă una și alta în același timp. Landau insistă: este vorba aici de o strategie pe marginea
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
legi, de puteri, de sisteme de comandă, întregul este mai fiabil decît fiecare din părți, după modelul sistemelor vii auto-organizate. Și aceasta, prin două mijloace care se completează: o redundanță de prim ordin, care este cea a repetiției, și o redundanță de ordinul al doilea, care este cea a părților "echipotențiale", capabile să facă una și alta în același timp. Landau insistă: este vorba aici de o strategie pe marginea prăpastiei (brinkmanship). Cînd un circuit nu merge, un altul îl înlocuiește
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Landau insistă: este vorba aici de o strategie pe marginea prăpastiei (brinkmanship). Cînd un circuit nu merge, un altul îl înlocuiește, sau speră să poată acționa astfel dacă nu apar alte erori. Departe de a fi un semn de ineficacitate, redundanța permite atunci, dimpotrivă, să se reducă erorile și să se deschidă noi alternative. Astfel se explică balansările neîncetate de la centralizare la descentralizare și echilibrul mereu instabil al celor doi poli în sînul organizațiilor 109. Descentralizatorii recentralizează adesea, fără să o
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
viziune parțială, care intră în conflict cu autoritățile generaliste. Landau vorbește de "conflict între autorități de expertiză și autorități (juridic) competente". Autoritatea competenței este totdeauna un factor de dezordine. De unde circuite informale și echilibre instabile între cele două puteri 110. Redundanță necesară. Redundanță care atenuează nivelurile de conflict și chiar crește productivitatea. Oricare ar fi criticile care i se pot aduce lui Landau, trebuie să recunoaștem noutatea și interesul sistemului său de lectură. Chiar dacă se referă la autori deja vechi, temele
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
care intră în conflict cu autoritățile generaliste. Landau vorbește de "conflict între autorități de expertiză și autorități (juridic) competente". Autoritatea competenței este totdeauna un factor de dezordine. De unde circuite informale și echilibre instabile între cele două puteri 110. Redundanță necesară. Redundanță care atenuează nivelurile de conflict și chiar crește productivitatea. Oricare ar fi criticile care i se pot aduce lui Landau, trebuie să recunoaștem noutatea și interesul sistemului său de lectură. Chiar dacă se referă la autori deja vechi, temele auto-organizării apar
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
că nu se interesează de perfecționările instrumentelor, nici de oricare altă realitate, în afara ei înseși. Realismul stărilor reprezentaționale devine astfel un pur autism, o afirmație fără garanție. Totuși, dacă acest autism este marca științei cognitive care se închide astfel în redundanță, această atitudine față de o realitate socială se apropie prea mult de mișcarea care afectează celelalte științe și analizele mass-media în special, pentru a nu se conjuga într-o vastă totalizare a efectelor globale. Rezultatul tuturor acestor tautologii suprapuse conduce la
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
te ale realității. Câmpurile sunt înregistrări logice. O baza de date trebuie să asigure: • abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al rea lității) • integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de co lecții de date intercorelate, cu redundanță controlată), • integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate și manipulate astfel încât să se respecte restricțiile de integritate), • securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date), • partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulți uti lizatori, eventual în același
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
forma unei ierar hii; 3. schema de alocare - descrie modul de distribuire a seg mentelor pe calculatoarele (nodurile) din rețea. Fiecare seg ment va avea o alocare fizică pe unul sau mai multe calcula toare. Schema de alocare introduce o redundanță minimă și controlată: un anumit segment se poate regăsi fizic pe mai multe calculatoare. Utilizatorul unei asemenea baza de date o vede ca pe o bază de date unică, compactă (nivel logic), cu toate că în rea litate ea este distribuită pe
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
se referă la posibilitatea adăugării de noi tipuri de înregistrări de date sau extinderea structurii conceptuale, fără a determina rescrierea programelor de aplicație; independența fizică - modificarea tehnicilor fizice de me morare fără a determina rescrierea programelor de aplicație. 2. Asigurarea redundanței minime și controlate a datelor - stocarea informațiilor în bazele de date se face ast fel încât datele să nu fie multiplicate. Totuși, pentru a îmbu nătăți performanțele legate de timpul de răspuns, se acceptă o anumită redundanță a datelor, controlată
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
aplicație. 2. Asigurarea redundanței minime și controlate a datelor - stocarea informațiilor în bazele de date se face ast fel încât datele să nu fie multiplicate. Totuși, pentru a îmbu nătăți performanțele legate de timpul de răspuns, se acceptă o anumită redundanță a datelor, controlată, pentru a asigura coerența bazei de date și eficiența utilizării resurselor hard ware. 3. Asigurarea facilităților de utilizare a datelor - presupune ca SGBD-ul să aibă anumite componente speciali zate pentru: • folosirea datelor de către mai mulți utilizatori
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
și nu pe pre lucrarea mulțimilor (relațiilor) acest limbaj nu trebuie folosit, pentru a se evita restricțiile de integritate sau restricțiile in troduse prin utilizarea limbajelor relaționale de nivel înalt 3.3. Normalizarea datelor Este procesul prin care se elimină redundanța datelor în proiectul bazei de date și se construiește un model de bază de date care susține diverse cerințe funcționale și structuri alternative ale bazei de date. Sunt aplicate în normalizarea unei baze de date următoarele trei reguli. R1. Toate
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
precădere metafore alternative antropomorfe, zoomorfe sau reificatoare, în funcție de tipul de modalitate pe care autorul vrea să o instaureze în această relație locuit-locuitor (tematica "bestiei umane", a omului-plantă, a omului-mașină). Ph. Hamon, 1972, p. 484 b) conferirea unei caracteristici anaforice descrierilor (redundanță) sau cataforice (previzibilitate), făcînd din secvențele descriptive locuri așa-zis textuale în care sensul este reluat pentru a fi mai bine înregistrat de memoria cititorului. Astfel, în Bestia umană, după ce Flore i-a reproșat lui Jacques interesul prea mare arătat
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]