767 matches
-
funcțiunea de rezervă aptă să preia starea curentă și să îndeplinească aceleași funcțiuni. Echipamentul de rezervă preia controlul automat sau la o acțiune a operatorului, în funcție de regimul de lucru, de starea sistemului și de situație. Articolul 20 (1) Pentru asigurarea redundanței, Sistemul integrat de avertizare și alarmare trebuie să fie prevăzut cu următoarele componente: ... a) Centrul de comandă și control național: un punct de comandă mobil, 6 sirene mobile; ... b) centrele județene: un punct de comandă mobil, două sirene mobile; ... c
NORME TEHNICE din 30 septembrie 2005 privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137614_a_138943]
-
căii de comunicație (radio sau fir); ... d) încărcarea de la distanță cu date și programe în stațiile de comandă. ... Articolul 45 Pentru transmiterea mesajelor și semnalelor de înștiințare, avertizare și alarmare se vor proiecta proceduri standardizate, în vederea asigurării respectării cerințelor privind redundanța și interoperabilitatea subsistemelor. Capitolul VII Cerințe de interfațare Articolul 46 (1) Interfețele externe sunt interfețele dintre nucleele de control, pe de o parte, și alte echipamente și subsisteme, pe de altă parte. ... (2) Subsistemul de interfațare extern trebuie să asigure
NORME TEHNICE din 30 septembrie 2005 privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137614_a_138943]
-
starea funcțională a componentelor sale, la nivel individual, de grup și total. Articolul 17 Pentru sincronizarea tuturor componentelor mobile ale Sistemului integrat de avertizare și alarmare, acestea trebuie să fie echipate cu module GPS. Secțiunea a 2-a Rezerva și redundanța Articolul 18 Centrele de comandă și control de la orice nivel ierarhic sunt dublate funcțional și dispun de structuri de rezervă. Centrele regionale și județene conectate la Centrul de comandă și control național trebuie să poată prelua, în situații deosebite și
ORDIN nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137613_a_138942]
-
de structuri de rezervă. Centrele regionale și județene conectate la Centrul de comandă și control național trebuie să poată prelua, în situații deosebite și în funcție de caz, controlul imediat, printr-o acțiune a operatorului, în secvențele esențiale de funcționare. Articolul 19 Redundanța echipamentelor de calcul este asigurată în fiecare centru unde sunt prevăzute două echipamente, unul principal și unul de rezervă. Echipamentul de rezervă primește toate datele de la echipamentul principal, în timp real și în mod continuu, și asigură funcțiunea de rezervă
ORDIN nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137613_a_138942]
-
funcțiunea de rezervă aptă să preia starea curentă și să îndeplinească aceleași funcțiuni. Echipamentul de rezervă preia controlul automat sau la o acțiune a operatorului, în funcție de regimul de lucru, de starea sistemului și de situație. Articolul 20 (1) Pentru asigurarea redundanței, Sistemul integrat de avertizare și alarmare trebuie să fie prevăzut cu următoarele componente: ... a) Centrul de comandă și control național: un punct de comandă mobil, 6 sirene mobile; ... b) centrele județene: un punct de comandă mobil, două sirene mobile; ... c
ORDIN nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137613_a_138942]
-
căii de comunicație (radio sau fir); ... d) încărcarea de la distanță cu date și programe în stațiile de comandă. ... Articolul 45 Pentru transmiterea mesajelor și semnalelor de înștiințare, avertizare și alarmare se vor proiecta proceduri standardizate, în vederea asigurării respectării cerințelor privind redundanța și interoperabilitatea subsistemelor. Capitolul VII Cerințe de interfațare Articolul 46 (1) Interfețele externe sunt interfețele dintre nucleele de control, pe de o parte, și alte echipamente și subsisteme, pe de altă parte. ... (2) Subsistemul de interfațare extern trebuie să asigure
ORDIN nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137613_a_138942]
-
va fi protejat și controlat astfel: a) toate informațiile introduse în sistem trebuie să fie validate în mod corespunzător pentru a se asigura detectarea și corectarea erorilor de intrare și trimiterea spre verificări logice pentru a detecta date inconsistente sau redundanțe; ... b) nici o dată nu va fi introdusă, modificată sau validată decât de funcționarii autorizați cărora le sunt distribuite parole individuale; ... c) identitatea fiecărui funcționar care introduce sau modifică date ori programe este înregistrată în jurnalul de operațiuni; ... d) parolele vor
ACORD MULTIANUAL DE FINANŢARE din 2 februarie 2001 între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene semnat la Bruxelles *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135432_a_136761]
-
fi protejate împotriva accesului neautorizat prin controale fizice, iar datele vor fi asigurate prin copii stocate într-o locație separată, protejată; ... g) toate intrările de date vor fi verificate prin teste logice care au drept scop detectarea datelor inconsistente sau redundanțe. ... O politică de securitate a tehnologiei informaționale cuprinzătoare va fi dezvoltată într-o bază de strategie acceptată pentru tehnologia informației și comunicației, pentru asigurarea confidențialității, integrității și disponibilității tuturor datelor. 2.2.7. Procedurile vor asigura înregistrarea schimbărilor în ratele
ACORD MULTIANUAL DE FINANŢARE din 2 februarie 2001 între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene semnat la Bruxelles *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135432_a_136761]
-
scopuri decât prepararea hranei pentru animale. ... (3) Conform prevederilor art. 18 autoritatea sanitară veterinară centrală va adopta regulamente detaliate în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentului articol. Articolul 10 (1) La intervale stabilite autoritățile competente vor desfășura inspecții și verificări redundanțe la întreprinderile de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc și cu grad scăzut de risc, în ceea ce privește: ... a) conformarea acestora prevederilor prezenței norme sanitare veterinare și în special ale anexelor nr. 1 și 2; ... b) încadrarea în standardele microbiologice
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 28 decembrie 2001 privind stabilirea condiţiilor sanitare veterinare pentru înlăturarea şi prelucrarea deşeurilor animale, comercializarea lor şi prevenirea agenţilor patogeni din furajele care conţin produse de origine animala sau peste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139885_a_141214]
-
o primă defecțiune sau la o defecțiune detectată, astfel încât să rămână una dintre următoarele situații: într-o stare care garantează condițiile de securitate, într-o capacitate de functionare redusă, să fie oprite în condiții de securitate; sau ... b) să fie redundanțe și supravegheate; sau ... c) să fie realizate astfel încât probabilitatea că acestea să se defecteze să poată fi evaluată și să fie de un nivel comparabil cu cel atins de dispozitivele de securitate care îndeplinesc prevederile lit. a) și b). ... Analiza
HOTĂRÂRE nr. 433 din 30 aprilie 2002 privind stabilirea condiţiilor de punere în funcţiune a instalaţiilor de tranSport pe cablu pentru persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142348_a_143677]
-
generale pentru integrare europeană din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, pentru a desfășura o analiză globală asupra instituțiilor din cadrul sectorului de transport, cu toate tipurile de transport, în scopul de a identifica obiectivele, misiunile, funcțiile, fluxurile de informații, responsabilitățile redundanțe și lipsurile în cadrul de implementare a acquisului. Se va pregăti o evaluare a necesităților de dezvoltare a resurselor umane pentru instituții. Se vor desfășura pregătiri legate de acreditarea de către instituțiile relevante din UE a Autorității Rutiere Române, Autorității Feroviare Române
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 4 decembrie 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2001 (RO 0104-RO 0109)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144166_a_145495]
-
scăzute. De problemele sociale, care sunt mereu globale și interconectate, se ocupă instituții guvernamentale diferite, cu programe care sunt mai degrabă competitive și rivale decât coordonate și puse reciproc de acord. În mod special este necesara reducerea drastică a programelor redundanțe/paralele. Fragmentarea instituțională duce la: - eficientă scăzută din cauza concentrării pe o componentă sau alta a unei probleme și a ignorării unei abordări globale a acesteia; - paralelisme instituționale: instituții diferite, care nu se află în relații de cooperare, se ocupă de
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
127) sau anulând omonimia cu nominativ-acuzativul: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai.” (Ibidem, p. 213) În flexiunea verbală, intonația caracterizează modul imperativ, anulând omonimia cu indicativul: „Cobori în jos, luceafăr blând/Alunecând pe-o rază” (Ibidem, p. 171) sau în redundanță cu expresia dezinențială: „Tu te coboară pe pământ, / Fii muritor ca mine.” (Ibidem, p. 173) Accentul anulează omonimia dintre prezent și perfectul simplu la persoana a III-a a indicativului prezent, la verbe de tipul I de flexiune: cântă (prezent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relații sintactice de determinare) sau categorial-morfologică (în interiorul paradigmei determinării). Între determinarea lexicală și cea categorială raportul e de incompatibilitate; substantivele proprii nu se înscriu în paradigma determinării morfologice. Între determinarea sintactică și cea morfologică raporturile sunt de complementaritate sau de redundanță. Determinarea prin cuantificatori poate realiza opoziția categorială prin articolul cel, cei: trei plopi - cei trei plopi. Observații: Primesc totdeauna morfemul determinării definite substantivele determinate de cuantificatori colectivi, definiți: amândoi, tustrei sau nedefiniți: toți: amândoi studenții, tustrei studenții, toți studenții. Fac
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e băiat ci fată; bătrân - tânăr ® Nu e bătrân ci e tânăr; cinstită - necinstită Nu e cinstită ci necinstită. Faptul acesta face ca enunțurile conținând o relație de coordonare opozitivă în care sunt înscriși termeni antonimi să se caracterizeze prin redundanță: Nu e băiat (ci fată). Relația sintactică opozitivă este semantic necesară numai dacă termenii implicați, chiar antonimi din punct de vedere lingvistic, nu sunt și contradictorii sub aspect logic, ci doar contrarii: Nu este tânăr ci bătrân; termenul al doilea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sistemului de poziționare global Galileo. Un sistem embedded cu aplicații similare este calculatorul Argon-16 folosit la bordul stației spațiale Mir precum și în alte stații spațiale și rachete sovietice. Figura 1.18 Calculatorul Argon-16 Acest sistem de calcul dispune de triplă redundanță cu logică majoritară și și-a dovedit siguranța în funcționare de-a lungul a patru decenii de activitate. Exemplu de sistem embedded este rețeaua de măsurare automată a consumului de apă și energie termică <footnote id="70"> din figura 1
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
necesar ca, înainte de aborda cu strictețe problematica influenței factorilor ereditate, familie, școală și mediu socio-cultural asupra creativității copilului cu dizabilități, să prezentăm cât se poate de succint opiniile specialiștilor (dar și ale subsemnatei) cu privire la respectivele aspecte, evitând în acest mod redundanța asocierii caracteristicilor, precum și departajarea inechitabilă a copiilor doar pe considerente de restricții de participare și limitare de activitate. Istoria, trecută și prezentă, ne ajută să susținem că deficiența, dizabilitatea, nu sunt condiții menite să condamne persoana la inutilitate și nerealizare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
embedded 25 poziționare global Galileo. Un sistem embedded cu aplicații similare este calculatorul Argon-16 folosit la bordul stației spațiale Mir precum și în alte stații spațiale și rachete sovietice. Figura 1.18 Calculatorul Argon-16 Acest sistem de calcul dispune de triplă redundanță cu logică majoritară și și-a dovedit siguranța în funcționare de-a lungul a patru decenii de activitate. Exemplu de sistem embedded este rețeaua de măsurare automată a consumului de apă și energie termică ([70]Ă din figura 1.19
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
derivate două măsurători ale capitalului social: mărimea efectivă și nivelul de constrângere. Mărimea efectivă se referă la numărul total de alteri ai unui ego (luând în calcul și intensitatea legăturilor, dacă este cazul) din care se scade un factor de redundanță (Burt, 1992). Altfel spus, cu cât numărul de clustere/regiuni la care un ego are legături este mai mare, cu atât cresc beneficiile și controlul informațional (Borgatti et al., 1998). Revenind la povestea Danielei Florescu, beneficiile acesteia sunt determinate de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
C și D), la nivelul cărora există următoarele legături: A-B, A-C și A-D. Pentru a calcula mărimea efectivă a ego-rețelei lui A, vom scădea din numărul legăturilor lui A (în cazul de față, 3) un factor de redundanță ce reprezintă numărul mediu de legături al alterilor lui A cu ceilalți alteri ai lui A (în cazul de față, 0). În consecință, vom obține valoarea 3 (3 - 0 = 3). Dacă la nivelul nodurilor A, B, C și D ar
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și D ar exista următoarele legături: A B, A-C, A-D, B-C, B-D, C-D, atunci mărimea efectivă a ego rețelei lui A se va modifica. Din numărul de legături ale lui A (3) se scade un factor de redundanță de 2 (numărul mediu al legăturilor alterilor lui A cu ceilalți alteri ai lui A). Scorul obținut este de 3 - 2 = 1. Potrivit lui Burt (1992), cu cât în ego rețeaua unui actor i există mai mai mulți alteri j conectați
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
lui A). Scorul obținut este de 3 - 2 = 1. Potrivit lui Burt (1992), cu cât în ego rețeaua unui actor i există mai mai mulți alteri j conectați între ei, cu atât legăturile lui i la j tind să crească în redundanță, iar mărimea efectivă a ego reței i va scădea. Acest lucru devine intuitiv dacă ne imaginăm situația în care A dorește să transmită o informație într-un grup de prieteni g. Astfel, presupunând că fiecare individ din grupul de prieteni
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
6.0. Există două tipuri de calcule pe care pachetul software le poate face: a) constrângerea unui nod în relație cu fiecare dintre alteri (constrângere diadică) și b) constrângerea agregată (ce rezultă adunând toate constrângerile diadice ale ego-ului). Ideile de redundanță (pe care se bazează mărimea efectivă a unei rețele) și constrângere, propuse de Burt, sunt echivalente. În principiu, pentru un nod de referință, investițiile de energie, timp, resurse etc. în legăturile sociale trebuie să aibă în vedere legăturile dintre alteri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
discursului (legări semantice 2) 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie În cadrul teoretic al semanticii și al semioticii narative, A.-J. Greimas a pus de timpuriu problema "izotopiei mesajului" sau a "planului izotop al discursului" (1966:69 și 71) în termeni de redundanță de categorii lingvistice, în principal semantice, făcînd posibilă o lectură uniformă a unor porțiuni întregi de texte. El definește astfel coeziunea textuală: Existența discursului și nu a unei suite de fraze independente nu poate fi afirmată decît dacă putem postula
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai complexe: producția literară, vrând-nevrând, se bazează pe semne de "literaritate", pe termeni (străveziu, de abanos...), pe construcții, pe anumite întrebuințări ale timpurilor etc. marcând apartenența la un anumit uzaj al limbii. Dacă epitetul de natură se bazează pe o redundanță, plasarea înaintea substantivului devine greoaie atunci când nu putem conta pe redundanța dintre substantiv și adjectiv: în afara contextului, negrele speranțe sau palidele roșii par ciudate. Spunem "în afara contextului" pentru că, în lipsa unei redundanțe prestabilite în cultură, doar universul creat de text poate
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]