1,067 matches
-
stereotipuri au supraviețuit (cum și de ce s-au modificat) și care și de ce au dispărut complet. Am analizat, de asemenea, situații În care clișeul - după ce a trecut din mediul cultural tradițional și rural În cel cult și urban - a fost reformulat, reactivat, ideologizat, multiplicat prin presă și retransmis cu o forță Înzecită În spațiul cultural care l-a generat. Am numit acest fenomen feedback cultural. Comunitatea evreiască din România se pretează foarte bine acestui tip de cercetare. Și asta nu numai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe soldați cu 25 de lovituri de harapnic, de ar mai maltrata pe evrei sub orice pretext și se văzu chiar silită a reține armata În cazarmă timp de câteva zile.” În 1860, ministrul reformator s-a văzut nevoit să reformuleze termenii documentului și - tradus În ebraică și În idiș - să-l retrimită tuturor rabinilor. De data aceasta, cu mai mult succes <endnote id="(322, pp. 222-223 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Adolphe Stern Își aduce aminte cum atunci, pe la mijlocul secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și formă, în cadrul unui sistem multipolar. Faptul, prin sine, semnifica afirmarea Uniunii într-o ipostază nouă: de actor politic cu statut de putere mondială. Noua dimensiune a impus UE să-și reanalizeze poziția și rolul său în S.I., să-și reformuleze obiectivele, strategiile și mijloacele de acțiune, a determinat-o la asumarea de noi responsabilități pe plan local, regional și global. După Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992, s-a demarat un program amplu având ca obiectiv major afirmarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ca indivizi și colectivitate - spre altceva? E firesc, e posibil, e benefic? În mod evident, persoana care transgresează propria cultură (din diverse rațiuni: profesionale, ideologice, turistice, accidentale etc.) pentru a ajunge Într-o alta nu va avea capacitatea de a reformula unitatea originară a noii culturi, ci va crea un alt registru, un nou câmp de ramificații semiotice și alte contexte ilustrative, prin Îmbinarea experienței culturale vechi cu elementele nou ivite. Orice cultură constituie un set de răspunsuri firești, naturale, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
proclamă sau nu acest lucru. Rămâne ca o realitate, ca un fapt care nu poate fi schimbat prin folosirea sau nu a unor etichete. În ultimă instanță, ne referim la un document politic, care, la un moment dat, poate fi reformulat. Nu-i atât de important dacă se explicitează sau nu acest lucru, importante sunt realitățile, care demonstrează la tot pasul că faptele de cultură europene au o pecete creștină. Nu s-au menționat În Constituție rădăcinile creștine ale culturii europene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
două părți: prima parte discută ideile eugeniste, iar cea de-a doua reformele eugenice. Capitolul 1 prezintă datele biografice ale celor mai importanți membri ai mișcării eugeniste, oferind astfel contextul istoric necesar pentru a interpreta modul În care eugeniștii au reformulat relațiile sociale În termeni biologizanți, precum și direcțiile ideologice pe care ideile lor le-au urmat În perioada interbelică. După prezentarea principalilor actori ai mișcării eugeniste, cartea de față continuă cu analiza ideilor acestora. Capitolul 2 se ocupă de cele mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
fiecărui individ În beneficiul comunității, ceea ce Însemna o perspectivă diferită față de abordarea ce Își propunea să le ofere indivizilor o serie de alternative potențiale, din care aceștia puteau să aleagă În funcție de obiective personale. Ministerul Artelor și Culturii urma să Își reformuleze și el scopurile În acord cu evanghelia eugenistă, realocându-și resursele preponderent pentru mobilizarea indivizilor și grupurilor superioare eugenic și pentru educarea tuturor românilor referitor la această ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și selecție, Însă Făcăoaru interpola descrierea fenomenelor biologice cu evaluări ale impactului pe care aceste procese le aveau pentru scena politică din România interbelică. Făcăoaru introdusese, de fapt, În secțiunea finală a cursului un capitol intitulat „Eugenie practică”, În care reformula unele dintre ideile pe care mentorul său le prezentase În lucrările discutate anterior, În capitolul de față. Făcăoaru nu Încerca să construiască o viziune a statului eugenic, ci se concentra mai degrabă asupra măsurilor specifice de selecție socială necesare În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
morale față de generațiile viitoare are În vedere exclusiv fiii acestor păzitoare morale și exclude astfel, implicit, potențialele datorii față de asigurarea unei mai bune educații pentru fiice, În vederea asumării unor roluri mai active În viața publică. Atunci când activistele femei și-au reformulat prioritățile, revendicând dreptul la vot pe baza egalității cu bărbații, și nu doar o mai bună recunoaștere a rolurilor lor de soții și mame, tonul analizelor eugeniste a suferit, la rândul său, o schimbare. Eugeniștii au Încetat să mai aducă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pe care să Îl putem numi responsabil pentru biologizarea extremismului de dreapta În perioada războiului. Mai important este faptul că ideile eugeniste despre ereditatea biologică câștigaseră o susținere semnificativă către sfârșitul anilor ’30, dar, În același timp, erau din ce În ce mai mult reformulate de o retorică negativă și exclusivistă ce afirma explicit necesitatea ca statul să exercite un control coercitiv asupra educației cetățenilor săi, Într-o manieră pe care eugeniștii Înșiși este posibil să nu o fi intenționat. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
General la nivel regional, iar Râmneanțu a continuat să profeseze ca lector și cercetător la Institutul Politehnic din Timișoara 9. Traversarea cu succes a tranziției către regimul comunist a depins În cazul lor de disponibilitatea de a-și revizui și reformula argumentele și lucrările științifice, astfel Încât să sprijine ideologia comunistă. Mai mult, cursurile de nivel universitar introduse și dezvoltate de adepții eugeniei au continuat să fie predate. Studenții din facultățile de medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și stabilind un context pentru dezbaterea care urma. Ca membru senior al cabinetului, eu urmam după ea, iar după mine secretarul apărării și șeful Statului Major. Dacă nu îmi plăcea modul în care Sandy prezentase problema, spuneam acest lucru și reformulam chestiunea într-un mod mai favorabil. Al Gore avea o oarecare greutate în unele situații, dar lui Clinton îi plăcea să îl asculte și pe asistentul lui Gore, Leon Fuerth, un analist perspicace și cu viziune, cu umeri largi, asemănător
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
produsul marginal devine negativ. Am încercat să explicăm una din legile fundamentale ale analizei economice, legea randamentelor descrescătoare, a cărei primă prezentare, conformă cu analiza microeconomică, așa cum o cunoaștem astăzi, poate fi atribuită francezului Furgot (1727-1781). Ea a fost ulterior reformulată de către D. Ricardo, pentru agricultură în special, semnalînd și randamentele descrescătoare ale capitalului fix, dar ignorînd în bună măsură progresul tehnic. Această lege a avut în epocă și destui adversari, printre care îl reținem pe americanul Carey. Dar altele erau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
de postul muzical MTV, de net, cultura clasică însemnând, știm foarte bine, cartea, sălile de concert, de teatru, de expoziții. E-adevărat că răspunsul la întrebarea "spre ce ne îndreptăm", ce este mai bine, este știut. Totuși, înainte de a-l reformula aici, credeți că mai e necesar să aducem mereu aminte publicului care din aceste direcții este importantă? A.P. E foarte greu de făcut lucrul ăsta, pentru că fiecare crede că direcția importantă este aceea pe care o preferă el. Eu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
spațiu. Aici, la Ierusalim, cănd Închizi ușa apartamentului ț)u, plonjezi În niște discuții extrem de animate - expuneri, argument)ri, tirade, analize, teorii, observații, ameninț)ri și profeții. De la diplomați auzi explicații evazive; de la persoane oficiale, declarații prudente, În doi peri, reformulându-ți și amendându-ți Întreb)rile; de la p)rinți și copii, puternice divergențe; de la prieteni care se dezl)nțuie, discursuri Înfl) c)rate, acuzații furibunde la adresa Europei Occidentale, a Rusiei, a Americii. Ascult atent, mai atent că niciodat), Ins) adesea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
se poate prea bine ca, În prezent, media licențelor În inginerie obținute În India sau China să nu fie de aceeași calitate cu cele acordate de un program de 4 ani, acreditat, al unei universități americane. Dar permiteți-mi să reformulez Într-un limbaj mai simplu: În lume trăiesc mult mai mulți indieni și chinezi decât americani și aceștia studiază științe, informatică și inginerie Într-un procent cu mult mai mare decât noi, În țările de origine ca și În universități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cealaltă jumătate de omenire. Mai există Încă un aspect al noțiunii de boală generalizată pe care trebuie să-l avem În vedere: ce se Întâmplă atunci când cei prea bolnavi se Întâlnesc cu cei aplatizați În Întregime? Dați-mi voie să reformulez. De-a lungul istoriei, lumea a fost martora unor pandemii care au nimicit milioane de oameni În perioade foarte scurte de timp. Dar, În anii din urmă, lumea a fost și martora ascensiunii magazinelor Wal-Mart și a lanțului său de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
discurs asupra Binelui în condițiile în care recunoaște preeminența politicului asupra eticului? Cum poate rezista filosofia lui Platon unui eventual episkepsis, el însuși obligat acum să ia în considerare dilema astfel născută? Răspunsul la această întrebare nu merită să fie reformulat doar în orizontul unor speculații care se pot dovedi interesante sau chiar convingătoare. Putem să constatăm faptul că, în acest punct, gândirea lui Platon se întâlnește în mod paradoxal cu gândirea permisivă („pensiero debole”, după Vattimo) specifică postmodernului. Ambele urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
percepției" contemporane, supus în timp fenomenului de aculturație, estetica comunicațională tinde să integreze diferite tipuri de experiență atât din științele sociale, cât și din cele naturale, ținând cont de interdependența fenomenelor biologice, psihologice, sociale și de mediu. Nevoia de a reformula conceptul de realitate, prin modificarea progresivă a sistemului nostru de valori, a schemelor mentale și a percepțiilor, poate crea condițiile exercitării unei concepții holistice care să înlocuiască perspectiva mecanicistă asupra realității. În condițiile în care cultura apare din ce în ce mai fragmentată, după cum
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
publice. Încă de la punerea ei în discuție, într-o primă fază în 1970 și într-o a doua fază în 1990, critica instituțională s-a definit în funcție de necesitatea politică și teoretică a momentului, ajungând la începutul anilor 2000 să fie reformulată ca atitudine critică și ca practică instituentă 149. Unul dintre teoreticienii acestei forme recente de critică instituțională, Gerald Raunig, co-director al European Institute for Progressive Cultural Policies (eipcp) din Viena, analizează resorturile atitudinii critice pornind de la filosofia lui Foucault cu privire la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interacțiune. Tabelul de mai jos sintetizează strategiile recomandate de cei doi autori. (a) Strategii generale (b) Strategii suplimentare Comunicați interlocutorului orice diferență culturală de comunicare despre care aveți impresia că ar putea împiedica desfășurarea eficientă a interacțiunii. Dacă apar neînțelegeri, reformulați enunțul, nu îl repetați. Clarificați cu interlocutorul intențiile din spatele enunțurilor dumneavoastră, având în vedere că interlocutorul s-ar putea să nu împărtășească aceeași viziune asupra realității sau același mod de a comunica un conținut. Să vă așteptați la faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
schimb asupra războaielor cu turcii și reluând măgulitoarea întrebare retorică despre "domnii români care l-au învins pe sultanul Mahomed al II-lea"53. Un alt manual alcătuia, în schimb, un adevărat breviar de bătălii, evitând orice interpretare defavorabilă și reformulând astfel suma performanțelor sale militare: "a fost singurul domn atacat consecutiv de cei trei mari stăpânitori din vecinătatea Moldovei, aflați ei înșiși în fruntea armatelor lor: Matei Corvin în 1467, Mahomed al II-lea în anul 1476 și Ioan Albert
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
proximitatea mult mai importantelor "bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz". Revoluția era acum invocată și pentru urmările sale nefaste asupra frontului românesc, constituind principala explicație a umilitoarei păci de la București, din primăvara anului 191841. Consecințele utile ale revoluției au fost reformulate și deplasate în lecția următoare, "Desăvârșirea procesului de formare a statului național unitar român". Invocând cu abilitate participarea soldaților și a muncitorilor români la mișcările revoluționare din spațiul rusesc, manualul amintea concretizarea "dreptului la autodeterminare" prin proclamarea Republicii Moldovenești Independente
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
est a țării (popularitatea voievodului Ștefan cel Mare sau a celebrării zilei de 24 ianuarie 1859 în Moldova). Sau, dimpotrivă, am căutat să surprindem modul în care o preferință comemorativă cu puternice implicații regionale (în Transilvania, de exemplu) a fost reformulată, apoi redifuzată în tot cuprinsul statului românesc. Este vorba de aniversarea zilei de 1 decembrie 1918. Pe cât posibil, am dorit să identificăm majoritățile discrete care susțin sau nu discursul de manual 2. În cazul reprezentărilor istorice despre Ștefan cel Mare
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să imite (la scară redusă) atitudinea cercetătorului profesionist, pentru a fi capabil, în viitor, să investigheze cu forțe proprii trecutul. S-a dovedit însă că acest obiectiv este "în mod special dificil de atins" (Ibidem, p. 20), astfel încât a fost reformulat. De la dezideratul "gândirii istorice" s-a trecut la cel al "înțelegerii istorice" (Ibidem). 281 "Înțelegerea istorică" constă "în a cerceta sensul pe care un autor a dorit să îl dea în textul său", a înțelege presupunerile, intențiile, argumentația sa (Ibidem
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]