1,351 matches
-
a pierdut. Consultarea documentelor de arhivă arată că, înainte de 1944, o ședință de catedră universitară începea cu citirea procesului-verbal întocmit în ședința precedentă, cu scopul ca ideile reprezentate în acest document să fie recunoscute de cei care le-au formulat. Reformularea unei idei la cererea contributorului era un fapt obișnuit. • Decanul ca principal mediu de comunicare a reprezentărilor consiliului profesoral Reprezentantul consiliului profesoral în CA, decanul, este aproape unicul purtător al mesajelor care au drept sursă principala structură cu funcții de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
satisfăcute prin proiect (activități în care sunt implicați cât mai mulți beneficiari direcți/membri ai comunității), (re)evaluarea și (re)confirmarea parteneriatelor, respectiv detalierea, clarificarea, reconfigurarea parametrilor acestora, în termeni de responsabilități (activitate în care sunt implicați reprezentanții tuturor partenerilor), reformularea proiectului, în urma analizei și reconfigurării parametrilor tehnico-financiari ai acestuia, prin negocierea între evaluator și managementul proiectului etc. Cele câteva exemple prezentate în caseta de mai jos sunt revelatoare în acest sens. Cum sunt implicați stakeholder-ii în procesul de evaluare a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
inclusiv a membrilor comunității, pierderea încrederii acestora în promotorii respectivului demers etc.). Revelatoare în acest sens sunt mărturiile unora dintre actorii locali implicați în proiecte FRDS (vezi caseta de mai jos). Consecințele prelungirii perioadei de analiză pot merge până la necesitatea reformulării propunerii de proiect, respectiv, reevaluării oportunității, relevanței și fezabilității sale. Implicațiile prelungirii perioadei de evaluare. Mărturiile unor beneficiari FRDS „Bineînțeles că oamenii au fost foarte curioși și prima dată ei nu au avut încredere că se va și realiza. Eu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
modificării rapide a mersului gândirii când situațiile noi apărute impun acest lucru. Altfel spus, el așeza la baza capacității reversibilității intelectuale fenomenul mai general al decentrării, care constă, în esență, într-un dublu proces: a) de considerare critică și de reformulare a concepțiilor noastre anterioare, în vederea corectării eventualelor neajunsuri sau greșeli apărute pe parcurs în conținutul lor; b) de ajustare reciprocă a punctelor de vedere între doi sau mai mulți interlocutori, concomitent cu un efort de obiectivare (adică de desubiectivizare) a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Mihai Eminescu sau Mihail Kogălniceanu. Secretizarea propriu-zisă, lăsată la Îndemâna activiștilor cu pregătire precară care lucrează direct În depozitele bibliotecilor, cunoaște același regim al arbitrarului 11. Incertitudinea este Întreținută mai departe de nevoile legitimante ale regimului, care obligă În permanență la reformularea conținuturilor cu proscriși, adică la propulsarea unor vechi stigmatizați Înspre tribunele disimulate ale propagandei oficiale 12 sau la scoaterea din circuitul public a documentelor Partidului de dinainte de 1965 și a operelor artistice din anii ’5013. Două cazuri reprezentative pentru astfel
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În cadrul dialogului poate avea diverse funcții: a) încurajează conversația (vorbitorul curent îi trimite interlocutorului un semnal că îl urmărește, îl lasă să continue, este interesat de ceea ce spune); b) induce o shimbare în cursul conversației (vorbitorul îi solicită ascultătorului clarificări, reformulări, aprofundări, se concentrează pe anumite porțiuni din discursul interlocutorului); c) încheie conversația (vorbitorul reia spusele interlocutorului pentru a semnaliza dorința de a abandona subiectul). Printre mărcile lingvistice specifice sunt repetițiile (parțiale sau totale), interjecțiile (aha; da, da, da...; și?, mhh
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conversația (vorbitorul reia spusele interlocutorului pentru a semnaliza dorința de a abandona subiectul). Printre mărcile lingvistice specifice sunt repetițiile (parțiale sau totale), interjecțiile (aha; da, da, da...; și?, mhh...), deicticele textuale (așa..., a, acum înțeleg...), secvențele prin care se introduc reformulări (adică, vrei să zici..., dacă înțeleg bine..., deci), conectorii pragmatici (ei, deci...), secvențele conclusive (bun, asta a fost, ne oprim aici, următorul). Prin comportamentul explicativ vorbitorul prezintă o problemă pentru a o face înțeleasă de un public determinat. Explicațiile sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
i) să-și continue pur și simplu ideea fără a-i da interlocutorului posibilitatea să intervină; (ii) să recurgă la cuvinte de umplutură pentru a semnala interlocutorului că nu dorește să abandoneze cuvântul; (iii) să recurgă la repetiții lexicale și reformulări care îi permit planificarea mesajului fără a ceda cuvântul interlocutorului. Contururile intonaționale non-terminale, elementele nonverbale și paraverbale (poziții corporale, privirea ândreptată spre interlocutor, mimica, gesturile, debitul verbal) sunt elemente care însoțesc mesajul verbal semnalând intenția vorbitorului de a păstra cuvântul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
față de neînțelegerile apărute în comunicare: vorbitorul îi semnalează aceste neînțelegeri interlocutorului (ca în culturile occidentale) sau trece cu vederea neînțelegerile apărute (ca în culturile orientale)? În ce mod sunt semnalate neînțelegerile: Prin solicitarea unor argumente suplimentare? Solicitând repetarea informației sau reformularea ei de către vorbitor?; ironizând vorbitorul?; Reproșându-i că nu a transmis informația suficient de clar? Care este atitudinea vorbitorilor în situațiile în care percep o incompatibilitate de scopuri în raport cu interlocutorii? 2.5. Structura interacțiunii Interacțiunea orală este guvernată de diverse
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aceea, există situații în care protocolul de comunicare presupune ca vorbitorii să se abțină de la formularea de întrebări (întrebările prea numeroase puse de elevi profesorului pot fi percepute ca agresiuni; subalternii evită să pună întrebări șefului), eventual să recurgă la reformularea lor ca sugestii, opinii cu structură declarativă și intonație ezitant-descendentă. Directivele, ordinele se dau, de obicei, direct, atenuate la nivel lexical („Închide geamul, te rog frumos/dacă se poate/dacă nu te deranjează”) sau convertite în structuri declarative („Mă gândeam
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
esențial ca problemele să fie corect identificate și ca rezultatele oricărei acțiuni de schimbare să fie evaluate în mod adecvat. O strategie generală de schimbare parcurge următoarele etape: • identificarea problemei și determinarea obiectivelor schimbării; • culegerea informațiilor; • sintetizarea și analizarea informațiilor; • reformularea problemei; • elaborarea planului de acțiune pentru rezolvarea problemei; • desfășurarea acțiunii; • evaluarea acțiunii. În literatura de specialitate se folosește din ce în ce mai des conceptul de ameliorare/dezvoltare școlară (school improvement), care presupune „orientarea către acțiune și o continuă dezvoltare profesională a școlii, schimbări
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ce depășește cadrele înguste ale mecanologiei. Se ajunge astfel la o intersectare conceptuală între corporalitatea cyborgică și „mașinile dezirante” sau „corpul fără organe”, sintagme din filosofia deleuzo-guattariană rediscutate în noile contexte tehnoculturale. Atingând problematica dorinței, studiul se îndreaptă în direcția reformulării noțiunilor de corporalitate, plăcere, seducție și erotism în cadrul simbiozei ființă umană - tehnologie, trăgând concluzia necesității prezenței procesului de întrupare în urma punerii față în față a unor discursuri cyberculturale (de tipul Sobchack vs Stoneă sau a discutării critice a teoriei filosofice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
treilea gen: genul neutru al cyborgului (fie în sensul unui soi de femimasculism, adică o hibridare de gen, fie în sensul unei maculări a genuluiă. Utilizarea tehnologiilor virtuale capătă importanță majoră în aceste condiții întrucât conectarea tehnoculturală devine necesară pentru reformularea ontologiei și pentru generarea unei noi ideologii sociopolitice. Astfel, pe de o parte, cyberfeminismul continuă feminismul cultural al sexualismului, o ideologie „apolitică” (precum Sadie Plantă, iar pe de altă parte adoptă viziunea postgender a cyborgismului, o viziune intens politizată (precum
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
defini, convențional, ca un ansamblu de activități prin care se asigură resursele materiale necesare desfășurării tuturor activităților în cadrul unei autorități contractante de care aceasta are nevoie pentru a-și putea atinge obiectivele. Însă se impune și în achizițiile publice o reformulare a domeniului care deschide calea spre o abordare globală, coerentă, oferind posibilitatea de integrare a „fenomenelor” din domeniul achizițiilor publice cu celelalte domenii. Abordarea sistemică a domeniului achizițiilor publice evidențiază elementele componente ale acestuia și relațiile care se stabilesc între
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
competențelor, de formare pe post. Publicul poate fi format din persoane la sfârșit de carieră sau tineri necalificați, dar au apărut noi și noi cerințe. Între acestea, reinserția exclușilor (analfabeți, persoane fără calificare). Toate aceste noi provocări pot conduce la reformularea obiectivelor educației adulților: de la oferirea unei „a doua șanse” la stăvilirea „cumulului de inegalități”. Când o întreprindere sau o ramură de activitate este obligată să-și schimbe profilul sau caută noi piețe de desfacere, ele trebuie să investească în formarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o etapă spre Sistemul total care este sistemul hegelian."207 Ce înseamnă "parțial adevărat"? Înseamnă că sistemul e, deopotrivă, adevărat și fals: adevărat prin ceea ce afirmă în mod relativ, dar fals prin ceea ce afirmă în mod absolut. Sau într-o reformulare unde accentul cade pe temporalitate: adevărat în raport cu stadiul pe care îl reprezintă, dar fals dacă este absolutizat în raport cu etapele ulterioare. Este tocmai ceea ce face, orgolios, Hegel cu propriu-i sistem. Și ceea ce i-a atras acuzația de dogmatism și a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
simte el: Ion azi se simte........ deoarece............ Eu azi mă simt........... deoarece......... Exercițiul continuă până când, în lanț, se ajunge la primul elev. În timpul debriefării concentrați-vă la aceea cât de bine au realizat elevii parafrazarea si dacă au parafrazat exact. Reformularea Deseori în conflicte elevii folosesc cuvinte care supără, jignesc sau, într-un anume fel, pot provoca escaladarea conflictului. Pentru a evita aceasta, mediatorul, odată cu parafrazarea si rezumarea trebuie, uneori, si să reformuleze anumite cuvinte astfel, încât mesajul, dintr-un limbaj
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
politică industrială / 87 2.9.4. Interacțiunea cu politica fiscală / 89 2.9.5. Interacțiunea cu politica europeană de coeziune economică și socială / 90 Capitolul 3. Asimilarea aquis-ului comunitar.Condiție necesară a inserției României în europiața cercetării-dezvoltării-inovării / 93 3.1. Reformularea, din perspectivă europeană, a principiilor și obiectivelor strategice în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării / 94 3.1.1. Principiul dependenței finanțării instituției de cercetare de performanțele obținute / 96 3.1.2. Principiul realei promovări în carieră / 96 3.1.3. Principiul recunoașterii și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
progresat în perioada comunistă în România sub aspectul științelor exacte, aceasta a regresat în ceea ce privește științele socio-umaniste, decalaj care este pe cale de a fi recuperat în prezent. Toate acestea conturează, piața cercetării-dezvoltării-inovării românești, ca parte integrantă a europieței aferente. 3.1. Reformularea, din perspectivă europeană, a principiilor și obiectivelor strategice în sectorul cercetării-dezvoltării- inovării Și în perioada comunistă, dar și în prezent, sectorul cercetării-dezvoltării-inovării a fost supus rigorii unei strategii planificate de dezvoltare. Deși îndelung contestată în ultimii ani, planificarea este importantă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Cercetării. La nivel principial, Strategia națională de cercetare, dezvoltare, inovare se concentrează pe o serie de direcții de urmat pentru a conduce la crearea unei piețe a cercetării-dezvoltării-inovării, prin conturarea unor principii directoare. Pornind de la acestea, opinăm în sensul unei reformulări a principiilor existente, astfel încât, din punct de vedere teoretic, să vorbim despre o piață a cercetării-dezvoltării-inovării în România, urmând ca, ulterior, să observăm aplicabilitatea ei practică. Pentru început, ne oprim asupra a ceea ce considerăm că ar trebui să fie ideile
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sentimentelor și valorilor subiectului. Formele convorbirii sunt: a) convorbirea standardizată, dirijată, structurată (bazată pe formularea acelorași întrebări, în aceeași formă și ordine, tuturor subiecților, indiferent de particularitățile lor individuale); b) convorbirea semistandardizată sau semidirijată (cu adresarea unor întrebări suplimentare, cu reformularea altora, cu schimbarea succesiunii lor); c) convorbirea liberă, spontană, asociată (în funcție de particularitățile situației în care se desfășoară, de cele psihoindividuale ale subiectului, chiar și de particularitățile momentului când se face). Această metodă se particularizează în psihologia copilului și psihologia școlară
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
sentimentelor și valorilor subiectului. Formele convorbirii sunt: a) convorbirea standardizată, dirijată, structurată (bazată pe formularea acelorași întrebări, în aceeași formă și ordine, tuturor subiecților, indiferent de particularitățile lor individuale); b) convorbirea semistandardizată sau semidirijată (cu adresarea unor întrebări suplimentare, cu reformularea altora, cu schimbarea succesiunii lor); c) convorbirea liberă, spontană, asociată (în funcție de particularitățile situației în care se desfășoară, de cele psihoindividuale ale subiectului, chiar și de particularitățile momentului când se face). Această metodă se particularizează în psihologia copilului și psihologia școlară
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
au fost ele utile? A atras atenția mediatorul la pregătirea spațiului si la alte condiții pentru mediere? Au fost respectate de mediator regulile medierii? S-a dat dovadă de ascultare activă din partea mediatorului (poziție, gesturi, mimică, fraze de încurajare sau reformulare etc.)? Ce comunicare non-verbală ați observat pe parcursul medierii? A reușit mediatorul să stabilească toate faptele? A fost eficient mediatorul în identificarea unor posibile soluții? Ce a fost făcut bine? Ce se putea face altfel? Credeți că acordul la care s-
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
se arată“. Iar metoda cercetării este, în principal, cea a analizei logice a limbajului. Au loc, în aceste privințe, schimbări esențiale în primii ani? În conferința despre etică, al cărei manuscris datează din toamna anului 1929, Wittgenstein va da o reformulare populară distincției Tractatus-ului dintre ceea ce se poate spune și ceea ce se arată. În discuțiile sale cu Schlick și Waismann, în decembrie 1929, el insista asupra deosebirii dintre enunțuri ale fizicii și enunțuri ale logicii și sublinia că nu există enunțuri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fără limite", înseamnă a-i atribui paternitatea "democrației totalitare" și chiar a "tiraniei majorității" sau, după expresia lui Edouard Laboulaye 63, "domnia unei minorități turbulente". Înseamnă, afirma N. Bobbio, "a întreține o polemică pe cât de bogată, pe atât de greșită". Reformularea unor idei de către Rousseau însuși cu privire la partea pe care fiecare individ o cedează din puterea sa, care este folositoare pentru comunitate și libertatea suveranului de a judeca această importanță, indică o nesiguranță în aprecierea caracterului absolut al voinței generale. Contractul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]