1,454 matches
-
care să aibă un efect tonic, menținând o stare psihică normală a deficientului. Calitatea și ritmul procesului de reabilitare depind în primul rând de posibilitățile și dorința de colaborare ale deficientului. Starea psihică și voința, calitățile sau defectele psihice, complexele, refulările și întreaga viață psihică a bolnavului trebuie bine cunoscute înainte de a se întreprinde activitatea terapeutică. Prin urmare, această lucrare sintetizează, clarifică și actualizează multitudinea de informații referitoare la domeniul kinetoterapiei, fiind concepută ca un instrument de lucru util pentru specialiștii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
convins că nu înțelegeam - eroare în care te-ai aflat tot timpul - un fel special de-a te uita, mai grăitor decât vorbirea pe care ai fi vrut-o în secret, la care nu gândeai pentru că-ți zăcea, ca orice refulare, în subconștient. De aceea zici că nu-ți dădeai seama, dar eu cred că te prefăceai, cum te prefaci și acum; e mai comod așa, mai laș, mai fără răspundere. Dar eu? În mine se născură aripi pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
camera musafirelor, care chiar atunci începuseră să macine împreună cu doamna Pavel „relațiile amoroase” ale soției șefului de gară cu secretarul unui liceu din localitate. Era în vorbirea lor o plăcere abia reținută, ce nu putea ascunde prea dibaci ipocrizii și refulări, - în definitiv era vorba de o „legătură nepermisă” așa cum pe drept cuvânt observară competent și obiectiv fiecare din ele, în timp ce tânăra profesoară asculta, sorbindu-și cafeaua. „Într-adevăr nepermisă” gândi Marga Popescu. „Dar de ce nepermisă? se trezi întrebându-se. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Făgăduinței. 7. - O doctrină, domnule judecător, pe cât de atractivă, pe atât de înșelătoare... - Modificată în minciună și ipocrizie, domnule Pavel. Chiar de cei care o pun în practică, Puterea adică, pentru că oamenii transferă doctrinei toate scăderile, micimile, arivismul, orgoliul și refulările lor. Era în ziua a doua a anului următor. Doamna Pavel strângea tacâmurile acelui prânz întârziat, ajutată de Marga Popescu, a cărei veselie stătea parcă să nege, ca un argument absurd, concluziile vorbirii dintre mine și stăpânul casei. - Atât aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Îl las numai așa, ca să arăt cum pe acest ecran pot coexista a fi și a trebui să fie, contingența și necesitatea. Totuși, aș putea să extrag fragmentul infam din textul vizibil, dar nu și din memorie, păstrând astfel arhiva refulărilor mele, tăindu-le freudienilor omnivori și specialiștilor În variante pofta conjecturii, și meșteșugul, și gloria academică. Mai ceva decât memoria adevărată, fiindcă aceea, chiar cu prețul unui exercițiu greu, Învață să-și amintească, nu să uite. Diotallevi se dă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
peste noapte într-o lume de clase, nu de caste, în care pozițiile sociale sînt însă aproape la fel de siluit înghețate, astfel încît după revoluție fiecare dintre noi a devenit liber să se repoziționeze în noua societate conform cu visele, frustrările și refulările sale anterioare. Cu toții am dorit să „parvenim” la situații pe care înainte nici nu le visaserăm, iar acum le consideram îndreptățite. „Concursul de împrejurări” i-a ajutat pe cei mai îndrăzneți, dar aproape nici unul nu stăpînea „modul de utilizare” a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
masa celor bogați, dar în final / spargi prețiosul pahar de cristal // încerci să-l ajuți / pe cel prăbușit pe trotuar / dar el îți refuză mâna întinsă (...), fiindcă fiecare gest de acest fel poate deschide ușa camerei cu fantome, și atunci refulările se dau în vileag. Orașul contemporan produce propriile metamorfoze, care, de fapt, sunt doar nuanțări ale vieții, chintesența rămânând aceeași. Iar schimbările încep devreme, cu mijloacele pe care acest perimetru puternic antropizat le are la dispoziție, încât omului orașului, față de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
atunci. Luând calciu dar neschimbându-ne atitudinea, rămânând negativi, pierdem calciul în continuare. Toxinele apar și ca urmare a unor factori emoționali. Mânia, supărarea afectează ficatul și vezica biliară. Teama, îngrijoarea modifică flora intestinului gros. Alergiile apar de obicei datorită refulării sentimentelor. Proporția ideală ar fi de 70% alimente crude și 30% alimente gătite. Doar cu acest procent de 30% se poate descurca bine, îl poate gestiona organismul uman (sănătos, căci în cazul bolilor grave cum este și cancerul eu recomand
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
de ani care-și așază ghetele la geam de Sf. Niculae și tot ea vâră înăuntru bomboane, mătase pentru brodat și alte prostii... ― Hm, exact asta m-a pus pe gânduri, surâse Cristescu. Ceea ce dumneavoastră considerați imbecilitate sânt poate simple refulări, excrescențe ale unei existențe neînsemnate în contradicție dramatică cu temperamentul, cu vocația Melaniei Lupu. Caută cu tot dinadinsul neobișnuitul, tânjește după ceva deosebit, își garnisește viața, așa cum aplici broderii pe o suprafață a cărei netezime te supără. ― Și din plictiseală
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
argument care putea aduce în aceeași barcă temperamente și caractere atât de distincte. Tenebrosul Popa nutrea un dispreț sincer și profund pentru vecinii săi. Panaitescu, așa cum încerc să mi-l închipui, îi ignora, în inima Valericăi Scurtu nu încăpeau decât refulări și ură. Doru Matei dădea impresia că se amuză în timp ce doamna Melania Lupu se mulțumea să observe. Doru Matei... Un om ciudat! Total lipsit de personalitate, și-a însușit, mai bine zis și-a construit un gen ― tipul nonșalant, flegmatic
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pierdusem oare cinstea obrazului? „O, nu“, a răspuns ea, „dumneavoastră sînteți scriitor, aveți nevoie de o existență imaginară...“. Am să-i trimit un cadou. Nu e stilul meu să fac propuneri atît de directe, chiar dacă se știe că alcoolul suprimă refulările. Nu cumva i-am spus mai degrabă că viitorul meu roman se va numi Povești de alcov cerîndu-i nu să mă culc cu ea, ci să fie din nou traducătoarea mea? Să fiu oare pe cale să substitui alcoolul plăcerii sexuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
din protipendadă sau artiști întorși din mediile artistice pariziene, estetizanții autohtoni sînt cu toții avizi de mirajul unui „altfel natural”. Nota particulară a „noului curent” este dată de un refuz al provinciei și al provincialismului artistic asociat cu o tendință de refulare (ea însăși, adeseori, provincială) a identității tradiționale. Refuzul în speță îmbracă foarte adesea formele unui mimetism snob, bovaric și/sau veleitar, afectînd un blazon inexistent. Ca atitudine, el se exprimă printr-un bovarism al noutății reformatoare (donquijotesc la Macedonski, cabotin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
împărăția semnelor motivate”, pp. 41-59), semioticianul și hispanistul Victor Ivanovici avansa, între altele, o „abordare sintactică” a creației urmuziene, în care hermeneutica freudistă ocupă un loc central. Din unghiul „viselor infantile” sînt discutate elemente ale imaginarului operei precum „obiectul interzis”, refulările unor „dorinți antropofagice” sau ale unor „copule bestiale”, în fine — recurența „imaginii atroce a păsării de pradă, simbol al unei sexualități agresive” (cu o interesantă discuție privind echivalarea falus-cioc în argoul chilian, nu și în limba română): la Urmuz (Gayk
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Puterea lui provine din moștenirea acumulată de-a lungul mai multor generații, fiecare dintre acestea aducîndu-și aportul. Aceasta e de fapt memoria colectivă a speciei și a culturii. Or, inconștientul, așa cum psihanalistul îl concepe, conține în primul rînd resturile unei refulări, ale unei reprimări. Eul înglobează instincte și aspecte individuale. De aici, o diferență considerabilă între cele două familii de realități desemnate prin unul și același cuvînt. Iar Freud depune toate eforturile pentru a exclude posibilitatea unui inconștient al maselor, punînd
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Din cînd în cînd, ele se ridică la nivelul conștiinței. După opinia lui Freud, gîndurile, seriile de imago, amintirile legate de o pulsiune sînt cenzurate, deformate, sufocate de voința individului de a le menține în inconștient. Cu toate acestea, în ciuda refulării lor, ele tind să reînvie pe calea ocolită a visurilor, a simptomelor nevrotice și a așa-numitelor tulburări psihosomatice. Readuse la viață, conținuturile din inconștient exercită asupra eului, fără știrea conștiinței, o influență obsedantă căreia acesta nu-i poate scăpa
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ușor obiectul unor denegări și care invita concomitent la adoptarea unor puncte de vedere critice asupra ancorărilor, ideologizărilor, articulărilor sale. Paradoxal, punerea în criză a economiei s-a tradus în câmpul antropologiei prin curente contradictorii, cel dintâi fiind o anumită refulare a dimensiunii economice a fenomenelor spre o lipsă de demnitate epistemică improprie unui academism cu frontiere din ce în ce mai reduse. Studiile recente se angajează în special pe calea unui simbolism detașat de modelele structurale, din care însă este extrasă analiza situațiilor materiale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceasta din urmă se dovedește mai perceptibilă în construcțiile imaginare și noile forme ale idiomurilor de simbolizare în care se află singularitatea capitalului lor simbolic: aceste caleidoscoape variate dezvăluie rețelele nesfârșite dintre încorporarea dominațiilor locale și globale, exilurile imaginare, alienările, refulările și deplasările constrângerilor. În al doilea rând, generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale ale grupurilor studiate, punând capăt vechii opoziții dintre sistemele capitaliste și societățile visate ale schimbului, îndeamnă la evitarea impasurilor determinismului și cauzalității. Transformarea schimburilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Harmattan, Paris, 1997. 45 L. Bazin, R. Mendez-Leite, C. Quiminal, "Déclinaisons anthropologiques des sexualités", Journal des anthropologues, 82-83, 2000, pp. 9-24. 46 Care traversează toate vechile construcții freudo-marxiste integrând sexualitatea într-un ansamblu de potențialități sociale de eliberare pe baza refulării al cărei obiect îl constituia. Cf. M. Selim, "Cliniques du social: perspectives, évolutions", L'Homme et la société, 138 (4), 2000, pp. 3-9. 47 B. Badie, "Le jeu triangulaire", în Birnbaum (coord.), Sociologie des nationalismes, PUF, Paris, 1997, pp. 447-462
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ea acuză, caută să rănească, să distrugă, să elimine. Violența este "rezultatul unei încercări de a ne proteja împotriva intensității trăirilor, proiectându-le asupra altcuiva; este faptul de a atribui suferința altcuiva, prin acuzare" (ibidem). Violența este, de fapt, "rezultatul refulării furiei, al incapacității de a suporta o încărcătură afectivă puternică, al unei acumulări de sentimente de neputință, dar și de frică", subliniază I. Filliozat (2006a, p. 107, s.a.). Pe lângă înțelegerea cât mai nuanțată a conceptului de furie, specialiștii s-au
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
complet rațională, nu este proporțională cu situația reală și nu este dominată fără rost de către Eul conștient"; • gelozia proiectată: este acea formă de gelozie care provine "din propria infidelitate realizată în viață sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
1998). Înțelegerea fără actori Oricât de uimitor ar putea părea, sociologia comprehensivă nu face întotdeauna mare caz de afirmațiile actorilor, și asta pe linia clasicilor. Mai puțin frapant la Durkheim, acest lucru este mai surprinzător la Weber: "Motivele invocate sau refulările (motive nemărturisite) îi ascund de prea multe ori agentului însuși ansamblul real în care își desfășoară activitatea, încât mărturiile, chiar cele mai sincere subiectiv, nu au decât o valoare relativă". Max Weber, 1995, p. 36. "Toate chestiunile legate de intenție
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
interesată și animată de calcul: ea este "obiectiv economică" (1994, p. 209). Totuși, unul dintre secretele funcționării socialului în cele mai multe câmpuri de activitate (religios, artă, familie, iubire, prietenie etc.) este de a masca față de alții (rea-credință) și/sau față de sine (refulare) acest spirit de calcul. Jocul social constă în a produce condițiile pentru necunoașterea acestei dimensiuni economice și a convinge că acțiunea se bazează pe adevărul angajării. Aceasta este întreaga diferență față de economism, pentru care calculul este conștient. Economiștilor ca Gary
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ajustare" care depinde de predispozițiile (habitus) către un joc social (câmpul este un joc), trăit la modul "afinității elective", al iubirii, al harului. Sociologul care studiază economia bunurilor simbolice trebuie deci să pună în evidență efortul individual și colectiv de refulare a interesului, de ocultare a lui, care stă la baza reușitei anumitor operațiuni și care nu funcționează niciodată la fel de bine când cei interesați acționează în afara oricărei interesări conștiente (1972 și 1980). Doar sociologul ar putea dezvălui economia practicilor, logica obiectiv
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intermediare, când este satisfăcută cu aproximație una dintre aceste condiții. 5.4.3 Raportarea înfășurării rotorice la stator 5.4.3.1 Raportarea coliviei rotorice la înfășurarea statorică Mașinile asincrone cu colivie rotorică normală, la care se neglijează efectul de refulare a curentului, se comportă ca și cum ar avea o înfășurare polifazată în rotor, conectată în scurtcircuit prin cele două inele frontale. Se poate substitui această colivie, cu o înfășurare trifazată în scurtcircuit, având parametrii deduși din următoarele considerente: numărul de faze
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
0). Regimurile de funcționare ale mașinii asincrone, în funcție de valoarea alunecării, sunt prezentate în tabelul 5.1. Regim Generator Motor Frână Valorile nominale ale alunecării depind de tipul de construcție, mai ales a rotorului (bobinat, cu colivie din bare rotunde fără refularea curentului, cu bare înalte etc. ) de numărul de perechi de poli, de puterea nominală etc. 82 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar De exemplu, la motoarele de construcție închisă cu colivie normală produse de BBC, valorile alunecării
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]