896 matches
-
haos". A. Rimbaud este "un Hamlet al veacului său", iar poezia lui Saint-John Perse "descinde direct din muzica înaltă a versetelor biblice". Numere în labirint (II) conține și romanul unui roman: Varvarienii, a cărui gestație e urmărită de la prima redactare, regândirea titlului, până la finalizare, cu toate speranțele și ezitările inerente procesului de creație: "l-am lucrat fără speranța de a-l vedea publicat". Notează el la un moment dat: "Poate va fi o capodoperă. Romanul meu va avea un ritm infernal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ofertei de calitate, respectiv a manifestării cererii interne și internaționale pentru produsele turistice; - tratarea turismului că activitate de export indirect și realizarea unei balante active. Realizarea obiectivelor propuse va fi posibilă prin: - evaluarea reală a resurselor și a potențialului turistic; - regândirea cadrului juridic existent, pentru simplificarea și armonizarea lui cu normele Organizației Mondiale a Turismului și ale Uniunii Europene; - privatizarea rapidă a societăților de turism, cu precădere către investitori strategici recunoscuți pe plan internațional. În cazul obiectivelor turistice fosta proprietate privată
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
publice în Uniunea Europeană (2004); Cetatea lui Platon (2010) lucrare ce a primit premiul Revistei Transilvania și premiul "Vasile Conta" al Academiei Române, 2012; Noi și postcomunismul (2012). A coordonat Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013) și Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (2015). A coordonat, împreună cu Daniel Șandru, volumele Massmedia și democrația în România postcomunistă (ediția I în 2011; ediția a II-a revăzută și adăugită, în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011), Zece exerciții de inginerie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
filosofic. Dar nu poate fi trecută cu vederea extinderea spațiului său de aplicație dincolo de limitele tradiționale ale filosofiei, către gândire, rostire, făptuire, cu toate faptele din orizontul fiecăreia. Tocmai acestea din urmă constituie, în ultimă instanță, "obiectul intențional" propriu acestei regândiri a dictaturii judicativului; dar aici se află sursele unei exigențe propriu-zis fenomenologice, fiindcă demersul trebuie să suspende valabilitatea oricărei concepții, reconstrucții, argument etc. filosofice (din istoria filosofiei), preluând, totuși, unele dintre ele pentru a le judeca potrivit îndreptățirii lor "actuale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Din această perspectivă, mediul filosofic românesc actual este deosebit de generos pentru experimentele filosofice, în genere, pentru cele care au de-a face cu judicativul constitutiv și cu încercarea de a-l disloca pe acesta, în mod special. Găsim încercări de regândire a logicii, pe linia elementelor sale fundamentale: forme, raporturi, reguli etc. și sunt prezente, de asemenea, experimente filosofice la limita judicativului a "judicativului regulativ" ceea ce înseamnă că s-a trecut demult dincolo de limitele judicativului constitutiv, într-un sens exploratoriu, dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar ceea ce-i aparține de drept în orizontul de-naturării sale, ci și ceea ce se află în afara acestuia; e drept, în imediata sa apropiere (acest orizont aflat în vecinătate fiind pre-judicativul). 4. Notă despre propriul filosofiei Potrivit tradiției, filosofia presupune continuu regândirea "începutului lucrurilor înseși"; ea își propune, de exemplu, să gândească "încă o dată, lumea de la început", după cum spunea Blaga 11; sau, după un gând al lui Maurice Merleau- Ponty, "adevărata filosofie presupune a reînvăța să vezi lumea"12. Este vorba, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în realitate ca atare (în filosofia din Ființă și timp, corespunzătoare proiectului realizat); altminteri este pus în dificultate însuși gândul privind "activitatea" (actul) analiticii în analitica existențială, adică valabilitatea formală a celei dintâi pentru cea de-a doua. Rezultatul acestei regândiri poate fi însă opus ideii despre "activitatea" formală a analiticii în analitica existențială: se poate ajunge la observația după care aceasta din urmă este autonomă, că își prescrie sieși regulile de constituire a "obiectului" propriu pe o cale non-judicativă. De
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
etc.) descoperim în Zeit und Sein / Timp și ființă, conferința din 1962. Revenirea este întruchipată într-o reechilibrare a celor doi termeni, în sensul că fiecare pare a fi scos dintr-o reducție la celălalt. De fapt, reechilibrarea trimite către regândirea rostului unei reducții a "lumii filosofiei" la ființă ceea ce se operase deja și nu la timp, conceput încă din Ființă și timp drept adevăr al ființei (conceput ca fiind condiționat de ființă). Echilibrul este ținut de un concept care revine
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
totodată, obiect de sens judicativ. Totuși, nu mai este vorba despre o legătură directă timp subiect. Această "lipsă" este caracteristica obiectuală a subiectului în cadrul reducției dictaturii judicativului; ea ar putea fi numită atemporalizarea subiectului. Faptul acesta este deosebit de semnificativ în regândirea ordinii judecății. Timpul a în-ființat (constituit) subiectul, a în-ființat (constituit) și predicatul; le-a conferit sensurile obiectuale specifice de funcțiuni judicative, dar, după această instituire, timpul, operând încă, retrage subiectul din raza sa, conferindu-i încă un sens, opus, formal
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
modificate sensurile omului, dar nu omul ca atare, adică sensul (unicul) de om. Cum spuneam și mai sus, o asemenea schimbare de sens presupune nu doar o modificare fie aceasta produsă în profunzime a înțelesului judicativ al omului, ci pretinde regândirea lui non-judicativă. Desigur, o schimbare de nivel al cercetării unui fapt poate aduce sensuri noi ale faptului în cauză; însă niciodată el nu va fi luat în sensuri cu adevărat noi; doar schimbarea de orizont "temporal" dar nu de orizont
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a dictaturii judicativului. De aceea, nu mă voi ocupa de ele, aici. Cred că drumul către atingerea ca atare a limitei dictaturii judicativului și către activarea unui sens pentru non-judicativ este deschis, așa încât de acum sunt binevenite câteva exerciții de regândire (rostire și făptuire, în urmarea regândirii) a angajamentelor formale și alethice ale judicativului constitutiv. Mai trebuie făcută însă o observație, îngăduită în acest moment al reducției: judicativul regulativ, de vreme ce-i pot fi asociate asemenea fapte, precum fenomenul retragerii timpului, inflația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mă voi ocupa de ele, aici. Cred că drumul către atingerea ca atare a limitei dictaturii judicativului și către activarea unui sens pentru non-judicativ este deschis, așa încât de acum sunt binevenite câteva exerciții de regândire (rostire și făptuire, în urmarea regândirii) a angajamentelor formale și alethice ale judicativului constitutiv. Mai trebuie făcută însă o observație, îngăduită în acest moment al reducției: judicativul regulativ, de vreme ce-i pot fi asociate asemenea fapte, precum fenomenul retragerii timpului, inflația de autorizare, înșiruirea evenimentelor (mai bine
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
teoria selecției speciilor ar mai fost posibilă în afara importanței pe care Thomas Hobbes și filosofia politică liberală l-au acordat instinctului de conservare. Dacă această teorie este dependentă într-un grad mare de contextul istoric în care a apărut atunci regândirea ei depinde de diferența pe care a adus-o cu sine actualul context socio-mental. * Ceea ce aduce nou modernitatea este schimbarea sursei adevărului, locul teologilor fiind luat de oamenii de știință. Unii ar adăuga și introducerea metodei; cred însă că e
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
diferite ideologii a lansat sensul său slab, ca îndepărtare de ceva, în umbra acestui înțeles fiind constituite o bună parte din valorile contemporane. * Trebuie să gândim posibilitatea unei limite a evoluției tehnologiei pentru a ne putea întoarce cu adevărat la regândirea umanului. Până atunci omul va rămâne anexat dezvoltării științei. * Formă de cădere existențială: a fi călător prin propria viață. * Promotorii noului nu sunt atât tinerii cât femeile. Este forma lor de fugă din fața inevitabilității morții, ca și cum schimbările din casa lor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de funcționare. Ele sunt mici sau mijlocii, iar controlul este asigurat de "proprietarul conducător". Luarea în calcul a celei de-a treia dimensiuni (controlul ierarhic al parcursului muncii de producție) permite rafinarea tipologiei. Munca grupului de la Aston ne conduce la regândirea conceptului de birocrație. Nu mai putem vorbi, precum clasicii, despre un model unic de birocrație. La fel, Mintzberg va diferenția birocrațiile profesionale și birocrațiile mecaniste. Literatura abundă în clasificări structurale. Vom prezenta una dintre ele (configurațiile lui Mintzberg, 1982); acest
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nu s-a confruntat balneologia tradițională. În evoluția lor istorică, stațiunile balneoclimatice au constituit oaze de refugiu, în care interrelația om-mediu s-a aflat la parametrii ecologici cei mai favorabili. Astăzi, urbanizarea excesivă a localităților de cură și vilegiatură impune regândirea sistematizării, a măsurilor de protecție a factorilor naturali, de unificare a circuitelor funcționale, de apărare a ecosistemului specific localității. Asistența balneosanatorială se deosebește de cea spitalicească, a dispensarelor și policlinicilor, prin participarea mediului ca factor de echilibrare psihosomatică, de revitalizare
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și Dobrovie-Sorin 1994). În formatul pe care îl oferă teoria X-bar, conform căreia proiecțiile sintactice au formatul universal Specificator - Centru - Complement, este greu de înțeles și de explicat de ce unele proiecții nu au specificatori. Problemele de acest fel impun o regândire a modului în care privim deplasarea verbului în proiecția verbală extinsă. Acesta este și cel de al doilea obiectiv major al capitolului de față. Vom aduce argumente pentru o analiză în care verbul se deplasează ca grup, deplasare XP (engl.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu instituțiile laice; - Constituirea unui cadru normativ adecvat, prin adoptarea, schimbarea și perfecționarea legislației referitoare la învățământul religios, clerul militar, asistenta social-religioasă din armată, spitale, penitenciare, azile, orfelinate, conservarea patrimoniului religios. Regimul economic al instituțiilor de cult religios din România: - Regândirea în sensul unei îmbunătățiri a sistemului de subvenționare a personalului de cult de la bugetul de stat; - Respectarea prevederilor legale asupra drepturilor exclusive ale cultelor religioase referitoare la producerea și comercializarea cărților de riț religios proprii și a obiectelor religioase specifice
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
remarca A. Dupront încă din anul 1967, în perioada celor „30 de ani glorioși” de maximă dezvoltare și bunăstare europeană, pelerinajul a fost unul dintre primele fenomene sociale care au profitat din plin de posibilitățile oferite de Revoluția Industrială, de regândirea spațiului și reducerea timpului de transport, totul datorat dezvoltării mijloacelor de comunicație, în special calea ferată (Dupront, 1967 : 97). Să nu uităm că, într-una dintre celebrele pricesne cântate la Mănăstirea Nicula, se amintește faptul că „poporul credincios” se deplasează
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
noi astăzi, este o oglindă a diverselor contexte socioeconomice, un amplificator de resurse identitare, mai ales în domeniul religios. Recenta apariție a noilor tehnologii de informare și comunicare (cunoscute generic sub numele de new media) a avut ca rezultat o regândire radicală a metodelor și judecăților de valoare asupra noțiunilor de „identitate”, „comunitate virtuală”, „interacțiune socială”, „solidaritate” etc. Unii specialiști vorbesc chiar de o „reconfigurare” din temelii a pre zenței religiei în societate (Hadden, Cowan, 2000). Mass-media (re)mo delează locul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
analiza-diagnostic a funcției de gestionare a resurselor umane, în copul evaluării politicilor de personal promovate până în prezent; pentru această se vor evalua rezultatele obținute cu fiecare din politicile/practicile de gestionare a resurselor umane utilizate; ... b) ajustarea sau, după caz, regândirea politicilor/practicilor de gestionare a resurselor umane, pe baza concluziilor desprinse din derularea analizei-diagnostic, astfel încât: ... - să se asigure creșterea eficienței activității instituției publice; - să se armonizeze cu obiectivele strategice generale ale instituției administrației publice centrale; - să fie exprimate clar, cuantificabil
HOTĂRÂRE nr. 510 din 21 august 1998 privind aprobarea Metodologiei-cadru pentru gestionarea resurselor umane în administraţia publică centrala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121540_a_122869]
-
Rusan, 2001, 765). Este de asemenea foarte important de reținut un alt aspect, și anume că metamorfozele care aveau loc în Cehoslovacia nu aveau o dimensiune anti-rusă, cel puțin nu înainte de invazia din august. Dubcek și echipa sa doreau o regândire a sistemului pentru a-l face cu adevărat funcțional, nu pentru a-l depăși; se considera că modelul sovietic de socialism nu fusese adecvat pentru Cehoslovacia și trebuia deci conceput unul nou; acesta nu era însă pentru "export". Liderii PCC
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
exporturilor românești și de atragere de capital și investiții reprezintă o componenta-cheie a strategiei de relansare și dezvoltare economică durabilă a țarii. Evoluțiile recente pe plan internațional, extinderea rapidă a fenomenului de globalizare și generalizarea utilizării tehnologiei informației impun o regândire a strategiei și metodelor de acțiune în promovarea intereselor noastre comerciale, în stimularea exporturilor de înaltă valoare adăugată, atragerea de investiții și de capital și promovarea intereselor capitalului autohton. Obiectivele prioritare urmărite în domeniul comerțului și cooperării economice internaționale vizează
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
a participării la diverse târguri, expoziții și misiuni economice internaționale; asigurarea resurselor financiare necesare în vederea promovării și susținerii exporturilor românești, în special a instalațiilor și obiectivelor complexe; simplificarea documentației și reducerea taxelor de îndeplinire a formalităților vamale; reducerea birocrației și regândirea rolului EXIMBANK și a politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor; - consultarea sistematică cu sectorul privat și cu organizațiile profesionale și patronale în elaborarea și execuția strategiei de stimulare a exporturilor și stabilirea unui mod de lucru complementar între
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
generale ale societății, în apărarea legalității, aflați în prima linie a confruntării directe cu criminalitatea - prin scoaterea condiției lor profesionale și sociale de sub influența politicului și renunțarea la subordonarea lor excesivă față de puterea executivă. - Adaptarea Statutului procurorului în conformitate cu noile realități. Regândirea relației Ministerului Public cu puterea executivă și cu puterea judecătorească Trecerea Poliției Judiciare în subordinea directă a parchetelor Se va acționa în direcția sporirii rolului și ponderii Consiliului Superior al Magistraturii în selecția, numirea, promovarea și destituirea magistraților pe criterii
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]