735 matches
-
nerenegată; pe de altă parte, complexul de superioritate se suprapune, paradoxal, cu resimțirea unui statut de inferioritate produs prin ignorarea Bucovinei de către forurile centrale. Regionalismul vehiculat adesea în presa bucovineană de către unele voci transcende culturalul, implicând conotații politice. Mostre de regionalism apar și în cadrul redacției liberale a ziarului Glasul Bucovinei, manifestate în timpul guvernării țărăniste. În 1930, primului-ministru țărănist Iuliu Maniu i se reproșa că este "un intratabil regionalist la el acasă, dar nu și atunci când e vorba de interese regionale ale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Respingând totodată orice pretenții de separaționism, Bucovina, și mai ales Cernăuțiul, plasau Bucureștiului eticheta de "regionalist" datorită politicii centralizatoare căreia provincia trebuia să se subordoneze. Leca Morariu, bucovineanul poate cel mai vocal, manifesta o reacție iritată la rețetele de "umil" regionalism trimise din capitală, acuzând un așa-zis regionalism al centrului care neglijează "tot ce odrăslește din seva pământului nostru" și care va contribui la potențarea antagoniei între cele două ținuturi. Iar dacă centrul manifestă un teribil snobism, "cealaltă Românie" (subl
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai ales Cernăuțiul, plasau Bucureștiului eticheta de "regionalist" datorită politicii centralizatoare căreia provincia trebuia să se subordoneze. Leca Morariu, bucovineanul poate cel mai vocal, manifesta o reacție iritată la rețetele de "umil" regionalism trimise din capitală, acuzând un așa-zis regionalism al centrului care neglijează "tot ce odrăslește din seva pământului nostru" și care va contribui la potențarea antagoniei între cele două ținuturi. Iar dacă centrul manifestă un teribil snobism, "cealaltă Românie" (subl. mea) - Bucovina - "poate continua să reprezinte tradiția Moldovei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
așadar catalizatorul acestor regiuni. Punând în plan secund angoasele și complexele sale, lui i se datorează efervescența culturală a periferiei. În alte spații europene, trezirea provinciei sub bagheta intelectualului și concurența pe care a manifestat-o față de centru din perspectiva regionalismului au dus la teoretizarea așa-numitului "contracâmp" al scriitorilor de provincie 50. Privind de cealaltă parte a baricadei, ancheta literară desfășurată în 1938 în paginile revistei Noua gazetă de Vest trasează percepția centrului față de cărturarul de la margine. Demersul intitulat "Provincia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ramura ortodoxiei, considerând că sensibilitatea umană se întemeiază mai degrabă pe exaltare mistică, și nu pe credință religioasă. Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu au devenit lideri de generație în lupta de depășire a crizei spirituale. 4.2 Localism, provincialism, regionalism - acolada provinciei marginalizate Înainte de orice aprofundare a implicațiilor fenomenului de localism, remarcăm că noțiunea în sine denotă câteva traiectorii pe baza cărora s-a construit, de fapt, și studiul de față. În primă instanță, discutăm despre o particularizare a localului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literare"33. Gruparea din jurul liberalului Ion Nistor se dorea deci a fi consonantă cu activitățile culturale de la centru, localismul creator dezvoltat în paginile revistei nefiind generat neapărat de apăsătorul complex al provinciei. De altfel, Nistor a respins întotdeauna ideea de regionalism bucovinean, pledând pentru unificare a provinciei pe toate planurile și considerând că punerea în valoarea a elementelor locale nu denotă tendințe regionaliste. Paginile Junimii literare interbelice au cuprins creații în versuri și proză, critică literară, cronici, însoțite de ilustrații. Preocupări
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
biblice, acuzat de plagiat de către Adevărul literar, utilizează paginile revistei pentru a demonta, punct cu punct, acuzațiile aduse (VII, nr. 3-4, 1932). Una dintre cele mai active voci pe tema promovării culturale moldovenești, Leca Morariu își menține atitudinea critică față de "regionalismul bucureștean", susținând că doar prin propria afirmare Moldova va înceta să mai fie "a cincea roată la car"39. Noua revistă suceveană devenea astfel încă o "armă" de "autenticitate românească" în lupta împotriva snobismului capitalei. Lupta regionalismului se ducea, firește
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atitudinea critică față de "regionalismul bucureștean", susținând că doar prin propria afirmare Moldova va înceta să mai fie "a cincea roată la car"39. Noua revistă suceveană devenea astfel încă o "armă" de "autenticitate românească" în lupta împotriva snobismului capitalei. Lupta regionalismului se ducea, firește, și pe terenul revistelor de provincie. Într-o cronică asupra unui articol din revista Țara de Jos, Morariu dezaprobă cu aplomb afirmația unui autor ce consideră că revistele de provincie - incluzând și Făt-Frumos de la Suceava - încearcă, de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de-o pildă: "nimic din folclorul regiunii" în Făt-Frumosul Sucevii, a cărui singură preocupare constantă e doar "să se apropie cât mai mult de nivelul celor bucureștene!"... Ba să ne mai slăbească bârlă-bucureșteanul domn N. N. Vasiliu cu "nivelul" d-sale! [...] regionalismul nostru [...] n-are nevoie, n-are nevoie, n-are nevoie de pomenitul "nivel!"40. De fapt, astfel de acuze sugerau că fenomenul localismului creator nu urmărește atât promovarea dezinteresată a localului, cât constituie o strategie de apropiere față de capitală, o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Institutului de Istorie Națională de la Cluj, Dacoromania și Studii și documente literare ale lui I. E. Torouțiu, dar și în studiile inedite semnate de personalități consacrate: Agârbiceanu, Alecsandri, Creangă, Delavrancea, Hasdeu, Onciul sau Vlahuță. Între principiile călăuzitoare, redacția reiterează lupta împotriva regionalismului Capitalei, "afirmând dreptul de viață, cel puțin sufletească, al oropsitei Bucovine" (X, nr. 1-2, p. 4). Lista realizărilor include și publicarea a 15 fascicule și broșuri semnate Leca Morariu, Al. Procopovici, Ștefan Pașca, I. Cârdei, George Voevidca, piese inedite ale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
receptate ca inamice 44. Într-o astfel de atmosferă poate că nu ar trebui să surprindă derapajul ulterior spre xenofobie și antisemitism al mișcării, limbajul violent și susținerea fățișă a legionarismului. Programul mișcării este redactat abia în 1934 și promovează regionalismul și emanciparea Bucovinei față de editurile bucureștene, în acest sens înființându-se editura Iconar, iar un an mai târziu revista legionară cu același nume. Momentul apariției revistei, ce nu se identifică însă în totalitate cu gruparea ce a generat-o, a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ierusalimul culturii. Nichifor Crainic - Hristos", în Glasul Bucovinei, XV, nr. 3908, 1932. 47 "Ce a fost și ce a ajuns Bucovina", în Glasul Bucovinei, XIII, nr. 3312, 1930. 48 "Memoriul Bucovinei", în Glasul Bucovinei, XIV, nr. 3651, 1931. 49 "Celălalt regionalism", în Junimea literară, XIII, nr. 5-6, 1924. 50 Anne-Marie Thiesse, Ecrire la France: le mouvement littéraire régionaliste de langue française entre la Belle Epoque et la Libération, Presses universitaires de France, 1991. 51 În Noua gazetă de Vest, III, nr.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 311. 37 Ion I. Nistor, " Spre o activitate mai intensă", în Junimea literară, XXIV, nr. 1, 1935, p. 1. 38 Leca Morariu, "Poliție literară!", în Făt-Frumos, I, nr. 1, 1926, p. 1. 39 Idem, "Regionalism pe din două", în Făt-Frumos, I, nr. 1, 1926, p. 31. 40 Idem, "Regionalism și capitalism", în Făt-Frumos, II, nr. 3, 1927, pp. 94-95. 41 Idem, "Maimuțăreală englezească", în Făt-Frumos, I, nr. 5, 1926, p. 160. 42 P. Froicu, "Din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai intensă", în Junimea literară, XXIV, nr. 1, 1935, p. 1. 38 Leca Morariu, "Poliție literară!", în Făt-Frumos, I, nr. 1, 1926, p. 1. 39 Idem, "Regionalism pe din două", în Făt-Frumos, I, nr. 1, 1926, p. 31. 40 Idem, "Regionalism și capitalism", în Făt-Frumos, II, nr. 3, 1927, pp. 94-95. 41 Idem, "Maimuțăreală englezească", în Făt-Frumos, I, nr. 5, 1926, p. 160. 42 P. Froicu, "Din istoria presei bucovinene...", p. 236. 43 Ibidem. 44 Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Drăgușanul, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, p. 6. 49 Ibidem, p. 8. 50 Paul I. Papadopol, "Revistele de provincie", în Provincia literară, I, nr. 1, 1932, p. 5. 51 C. D. Fortunescu, "Reviste de provincie". 52 I. Cg., "Regionalism cultural", în Vremea, nr. 386, 1935, p. 7. 53 Leca Morariu, "Bățoșenie vieneză", în Junimea literară, XIII, nr. 1-2, 1924, p. 67. 54 În Junimea Literară, XV, nr. 5-6, 1926, p. 144. 55 Tiberiu Crudu, " Rostul unei reviste de provincie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
abordare mai sofisticată, dar În mod surprinzător, În final rezultatele pot fi similare, aparținând aceleiași tipologii. Din punct de vedere conceptual, putem enumera câteva cuvinte cheie , rezultate atât din teorie și filosofie cât și din practica ultimelor decenii: genius loci, regionalism critic, mișcarea neoraționalistă, peisajul ca fenomen cultural, arhitectura ca sculptură la scara urbană, pliu, rizom, palimpsest, forțe fluide, mișcare, porozitate, clădirea ca organism, hibrid, spațiu digital, clădire verde și lista poate continua. În ciuda diversității conceptelor, În ceea ce privește reprezentarea formală, exemplele se
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
mare teritorial, numeric crezându-se tare, croiește istoria după închipuirile și poftele sale. Apoi, dacă are ocazia, o impune altora”. Istoria Moldovei în date a fost caracterizată la data apariției ca o „reflectare fidelă a celui mai clar ultranaționalism separatist, regionalism absurd, ca alternativă la o identitate care nu există și este foarte greu de fabricat peste noapte”. În plină campanie electorală, înainte de alegerile parlamentare din 22 martie 1998, a apărut și Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri până în zilele
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
localizate: statele-națiune, alianțele sau blocurile de state economice sau militare și cele ale societății civile organizațiile neguvernamentale. Declinul hegemoniei americane și falimentul sistemului comunist nu numai că au consolidat și diversificat rețeaua de instituții internaționale, dar a resuscitat și instituția regionalismului. Deși pare opus globalizării, regionalismul este o consecință a acesteia, iar cheia majoră prin care poate fi decodificat procesul de regionalizare este globalizarea. Regionalismul modern conferă coerență și identitate politică statelor membre și activează relațiile între o multitudine de actori
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de state economice sau militare și cele ale societății civile organizațiile neguvernamentale. Declinul hegemoniei americane și falimentul sistemului comunist nu numai că au consolidat și diversificat rețeaua de instituții internaționale, dar a resuscitat și instituția regionalismului. Deși pare opus globalizării, regionalismul este o consecință a acesteia, iar cheia majoră prin care poate fi decodificat procesul de regionalizare este globalizarea. Regionalismul modern conferă coerență și identitate politică statelor membre și activează relațiile între o multitudine de actori nestatali (instituții, organizații, mișcări). De la
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nu numai că au consolidat și diversificat rețeaua de instituții internaționale, dar a resuscitat și instituția regionalismului. Deși pare opus globalizării, regionalismul este o consecință a acesteia, iar cheia majoră prin care poate fi decodificat procesul de regionalizare este globalizarea. Regionalismul modern conferă coerență și identitate politică statelor membre și activează relațiile între o multitudine de actori nestatali (instituții, organizații, mișcări). De la direcții orientative până la reglementări legiferate, de la atitudini până la conduite asumate, consensualitatea între membrii instituțiilor internaționale are varii forme de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
identitate politică statelor membre și activează relațiile între o multitudine de actori nestatali (instituții, organizații, mișcări). De la direcții orientative până la reglementări legiferate, de la atitudini până la conduite asumate, consensualitatea între membrii instituțiilor internaționale are varii forme de manifestare. Fenomenul actual al regionalismului reia "regionalizarea" operată de imperiul roman la un alt ordin de mărime, dar cu un scop similar: evitarea/ameliorarea situațiilor conflictogene, crizele, războaiele și haosul de putere prin încorporare regională. S-a verificat istoricește că regiunile periferice au fost stagnante
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Ca urmare, regionalizarea începută în secolul XX, deși din rațiuni similare cu cea operată de imperii demult apuse, are alte reguli și alte chei de ponderare și activare a membrilor săi. Din modelele vechilor regiones se păstrează neschimbate în noul regionalism două aspecte majore: rolurile permanent periferice ale ultimilor veniți în rețea sau ale celorlalți membri decât fondatorii rețelei (vezi statutul României în Comunitatea Europeană), precum și predispoziția diacronică a regionalismului la perisabilitate (a se vedea poziția Greciei). Instituțiile internaționale ca "agenții
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
membrilor săi. Din modelele vechilor regiones se păstrează neschimbate în noul regionalism două aspecte majore: rolurile permanent periferice ale ultimilor veniți în rețea sau ale celorlalți membri decât fondatorii rețelei (vezi statutul României în Comunitatea Europeană), precum și predispoziția diacronică a regionalismului la perisabilitate (a se vedea poziția Greciei). Instituțiile internaționale ca "agenții transnaționale cu suveranitate proprie", cum le denumește Peter Druker, fac parte din eminențele cenușii care direcționează noua arhitectură mondială. Ele sunt prezente pe tot globul și construiesc, mai mult
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o țigară, răsucind tacticos tutunul în foaia de ziar “Scânteia”. Se sfătuiesc amândoi ce să semene la anul pe pământul de colo, de dincolo, de pe deal, din vale, de pe șes, apoi pe cele din jurul casei. Vorbesc o limba plină de regionalisme, condensata fonetic, amestecata parcă cu peisajul specific, în tonul ogrăzii mari și a șoproanelor largi. Peste sunetul vocilor, se suprapune adesea vocea unui nepot venit să-și întâmpine drăgăstos bunicul. El se ridică în capul oaselor, să-l simtă duios
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sale de referință, apreciate constant de specialiști și învățători, pot fi amintite în următoarea ordine cronologică: Școala activă (1926), Problema educației în școala democrației (1928), Activismul și noile reforme școlare (1928), Școala și viața (1930), Metode pentru studiul individualității (1931), Regionalismul educativ (1931), Școală de experimentare (1935), Contribuții la o pedagogie românească (1938). În primele sale lucrări, autorul propunea o sinteză între perspectiva psihologică a individualității elevului și cea sociopedagogică în formarea sa ca ființă socială și culturală: ,,Pedagogia individuală are
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]