1,139 matches
-
Popa, că nu voi renunța. Articolul Dstră pentru volumul nostru este, după părerea mea, foarte interesant, și dacă mai aveți ceva, e bine să Îmi trimiteți. La fel, cred că e bine să-mi trimiteți și manuscrisul inedit al mult regretatului cărturar și distins profesor Aurel Stino, mulțumindu-i stimatei Doamne și din partea mea, Vă rog - pentru colaborare. De asemenea, tot ce socotiți Dstră că e demn să apară În aceste „Mărturii”. Eu am mult material inedit din arhiva Gorovei, amintiri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
două articole) - nedactilografiate, V. Tempeanu. 8. Tot Dl. prof. Tempeanu mi-a trimis din revista „Înmuguriri” un articol „Din trecutul școalelor” și un altul „Leon Băncilă”, 1047 primul semnat de Serafim Ionescu, fost revizor și inspector școlar, al doilea al regretatului profesor și scriitor Aurel George Stino. 9. Dl. șt. Sorin Gorovei mi-a Încredințat patru articole („Cercuri artistice la Fălticeni”, „Vechi așezări În jurul Fălticenilor”, „Sadoveanu”, „Istoria unui vals”) tot nedactilografiate. În total 19 lucrări. La acestea se vor adăuga un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rivale. După lunga înșiruire a inamicilor revistei Luceafărul, operată de Eugen Barbu prin intermediul unui articol plin de exemplificări, în februarie 1968, răspunzând unor însemnări mai vechi din Tribuna clujeană care-l evocau pe Gib Mihăescu, Nicolae Crevedia, căsătorit cu nepoata regretatului romancier, a ținut să aducă o serie de rectificări amintirilor publicate de Dan Smântânescu în gazeta ardeleană. Prieten cu Gib Mihăescu, cunoscător îndeaproape al vieții acestuia, Nicolae Crevedia a respins, cu argumente solide și exemple grăitoare, portretul creionat de Dan
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un pictor profesionist din Reșița, Ion Bobeică, acesta m-a vizitat la garsoniera unde locuiam pe vremea aceea, în 1986, ca să-mi vadă lucrările. Trebuia să fac o expoziție personală, de fapt personală în trei, împreună cu încă doi pictori, cu regretatul pictor Anton Ion, zis nea Toni, un maior de miliție ieșit la pensie, din păcate decedat înainte de revoluție, foarte talentat, dar nu era pictor naiv, al doilea pictor fiind Romică Lăzărescu, mare revoluționar, dar plecat din țară după 1989, în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
avut expoziția mea personală la Casa de Cultură din Reșița, Coca mi-a propus să expun și eu lucrările mele la Biblioteca Franceză. Am acceptat, deși nu era un spațiu expres amenajat pentru o expoziție. Cu toate acestea nu am regretat, deoarece eram expus într-un spațiu cultural, aici veneau mai mulți cititori care îmi vedeau lucrările și asta mă bucura pe mine, chiar dacă nu vindeam decât foarte rar câte o lucrare. E drept că și vremurile erau destul de grele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
wo nun dein Reiz mir ewig lacht!" În 1966, case de discuri ELECTRECORD s-a hotărât să înregistreze celebrul diptic verist Cavalleria Rusticana - Paiațe, cu ansamblul Operei Române din București, sub con duce rea muzi cală a distinsului și mult regretatului muzician Mircea Popa. Cei zece soliști care alcătuiau distribuțiile făceau parte din generații diferite, în general generația mea, dar apăreau și nume tinere. Printre acestea era și Viorica Cortez, pe care nu o as cul tasem până atunci niciodată și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
forțe care instrumentalizează noțiunea ca justificare a propriei agende politice sau ca o facilă cale de capitalizare politică. Capitolul 4 TIPUL DE REGIM POLITIC Despre natura regimului politic românesc. Reflecții pe marginea jurisprudenței recente a Curții Constituționale Motto Se dedică regretatului profesor Tudor Drăganu, cu ocazia centenarului nașterii (2 decembrie 2012) Radu CARP Participarea la Consiliul European, temă care a suscitat intense dezbateri în vara anului trecut și a constituit unul dintre episoadele care au potențat conflictul între primul-ministru și Președinte
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
practice am rămas surprins să constat cât de bine erau precizate noțiunile și cât de clar puteau fi urmărite în schemele realizate în timpul lucrărilor practice. Mă bucur că am reușit să o cunosc cu adevărat mai ales prin intermediul soțului său, regretatul și eminentul entomolog Constantin Filipescu. Astfel am reușit să descopăr că, sub fondul rigidității se ascundea un suflet sensibil și tandru. Pot spune că am avut unele afinități și ne-am respectat reciproc. Lucrările practice de Zoologia nevertebratelor le am
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
legătura cu regretatul prof.dr. Adrian Rădulescu care era, în același timp, rector al Universității „Ovidius” și prefect al județului Constanța. Am fost asigurați de tot sprijinul. Nu am fi putut însă realiza nimic dacă nu am fi fost sprijiniți de regretatul director al ICHP Constanța, Mihai Dulică. De la prima întâlnire a înțeles doleanțele noastre, a intuit semnificația Stațiunii pentru învățământul academic și a Rezervației de plante de dune marine, care stătea ca un spin în coasta celor instalați în Stațiune. Directorul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
am făcut ceea ce am făcut la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea”. Aceasta nu putea să renască fără ajutorul și colaborarea salariaților încadrați la stațiune. Nu pot să vorbesc despre Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” fără să amintesc de regretatul inginer, Mihai Dulică, Director General al I.C.H.P. Constanța, fără de care nu puteam recupera Stațiunea. Acest om ar merita o statuie în incinta Stațiunii, alături de aceia a profesorului I. Borcea. Acum, când mă gândesc la oamenii pe care i-am încadrat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
început-o în 1962, ca preparator, la disciplina Zoologia nevertebratelor. Nici astăzi nu știu dacă atunci se prevedeau pentru preparatori anumite ore de lucrări practice în normă. Oricum, am fost acceptat să particip la lucrările practice de Zoologia nevertebratelor, la regretatul șef de lucrări Hugo Suciu și la domnul profesor Constantin Pisică pe atunci șef de lucrări. Am luat în serios această muncă și mă pregăteam în mod special pentru lucrările practice. Treceam pe la studenți și îi ajutam la efectuarea desenelor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sărbătoritului o pagină de proprie istorie pare-se uitată, pe care îl rog să o adauge la al său CURRICULUM VITAE. Îi reamintesc colegului, dacă pot a-mi permite să-i spun astfel, că în anii 1965-1968, sub coordonarea mult regretatului prof.dr.doc. Sergiu I.CĂRĂUȘU s-a pornit o campanie susținută de îmbogățire a fondului celor două muzee ale Catedrei de Zoologie, cel de nevertebrate și cel de vertebrate, totul realizat prin efortul marinarilor, inginerilor tehnologi foștii săi studenți, și comandanților
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Cele 4 personalități ale biologiei contemporane naționale - nominalizându-le aici se află în citadela științifică IAȘI. Acolo își desfășoară activitatea didactică în mod pronunțat științifică din domeniul biologiei. Aceste personalități științifice ieșene le nominalizez ca fiind: Mustață Gheorghe, Andriescu Ionel, regretatul Pisică și M. Varvara. Dintre personalitățile nominalizate, în fruntea acestora, prin implicarea multilaterală - biologie și filozofie - se situează „prof.emeritus” Mustață Gheorghe (scuze repetarea). Sunt de-a dreptul impresionat de bogata și valoroasa Dvs. producție publicistică - pe varii teme - științifice
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Centrala M.A.E., la Direcția pentru Orientul Mijlociu, apoi la Africa de Nord, cu statele magrebiene (Maroc, Tunisia, Algeria); ulterior, am fost transferat la Cancelaria M.A.E. în funcția de șef al Corpului de control al ministrului afacerilor externe, în perioada regretatului ministru Corneliu Mănescu. În perioada 1965-1968, am fost trimis în misiune la Ambasada României din Republica Populară Chineză Pekin, ca atașat cultural și membru al grupului pentru informare politică. În perioada menționată mai sus am susținut examenul de Secretar I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Dr. M. Ayub Mirza, cu sprijinul ambasadorului, timp de doi ani, fiind lansată la 30 septembrie 1981, în capitala Pakistanului Islamabad. Traducerea a fost efectuată după lucrarea în limba engleză cea mai reușită traducere a poetului și traducătorului, renumit și regretat, Cornel Popescu. Un moment semnificativ l-a constituit colaborarea româno-pakistaneză în domeniul energiei nucleare. Se negocia intens și se făcea apel la "diplomația navetă", ambasadorul român pendulând între capitalele țărilor în cauză: Islamabad și București; tentativa de a promova o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
-o nimănui din redacție. Ce rost ar avea? Voi publica, negreșit, poezia Elisabetei Isanos „Schit”, și poezia dumitale pe care, recitind-o, o găsesc foarte frumoasă. Spun asta nu din complezență, ci fiindcă așa este . Aștept recenzia la cartea mult regretatului Eusebiu Camilar și propuneri pentru articole. Cred că în curînd, după încheierea cursurilor, voi trece pe la Bacău să ne vedem. Te rog să înaintezi omagiile mele doamnei tale. Cu cele mai bune sentimente, Mihai Drăgan P.S. Dacă poți, răspunde-mi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
XIX-lea, la 1 357 de locuitori. Din totalul populației comunei, circa 1 000 de locuitori erau ruși, puțin peste 100 erau bulgari și 236 erau români 1072. Procesul de colonizare a Deltei cu populație românească a fost inițiat de către "regretatul prefect Nenițescu", care "cât timp a stat în capul administrației județului Tulcea (...) avu cel dintâi ideia fericită de a coloniza Delta și Dranovul cu populație românească"1073. Astfel, au fost colonizate cu români, satele: Ilganii de Sus, Ilganii de Jos
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Nenițescu un grup de cetățeni din Babadag format din domnii: Demirgean Efendi, A. Mustafa, S. Hasan, Negip Demirgean, Naziz Iusein, Ahmet Ibrahim și Rami Ismail au adresat regelui Carol I o telegramă în care se arăta că "moartea prematură a regretatului Ioan Nenițescu a aruncat pe vecie doliul în inima noastră"2427. În continuarea telegramei se afirma că "un singur om avem în Dobrogea care poate să urmeze pe Ioan Nenițescu și să ne împrăștie groaza ce ne inspiră revenirea timpurilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
un hotel modest, curat, ieftin, organizat de Y.M.C.A (Asociația Tinerilor Creștini). Un reprezentant al acestei asociații, Mr. Jones, ne ținea În 1921 curs de limba engleză la Herăstrău. La aceste cursuri, ca să ne Îndrume, participa și directorul nostru, regretatul profesor C. Sandu Aldea cu scumpa lui Viorica. Engleza, pe atunci, ni se părea extrem de grea, așa că bilanțul a fost destul de slab. La 1848 s-a găsit prima oară aur În California și asta a Însemnat fuga după aur, genial
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și faptul că diplomatul terminase doctoratura în U.R.S.S. Cu emoție își amintește ambasadorul Ciubotaru Ioan de momentul când i s-a adus la cunoștință că trebuie să părăsească M.A.E. Și "însărcinat" să facă această comunicare a fost regretatul ambasador Vasile Șandru, distins diplomat, a cărui dispariție prematură a constituit o grea pierdere pentru diplomația românească. În acel moment, ambasadorul Vasile Șandru a spus ceva profetic: "sunt convins, dragă Ciubotaru, că peste câțiva ani vom lucra din nou împreună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
am gândit liber și am respirat liber. În afară de aceasta, am avut parte de câțiva profesori excepționali. Materiile pe care le-am parcurs nu au fost atât de aride cum par la prima vedere. Chiar și cursul de contabilitate predat de regretatul profesor Rusu (o somitate în materie și un personaj fabulos) era captivant. Cursul semăna cu o ceremonie religioasă. Profesorul își pregătea cu minuțiozitate apariția, și erau aduse, pe rând, de către tinerii asistenți, cărțile, bagheta, harta lumii, creta, buretele, și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
contabilității duble, sau despre Luca Pacciolu, primul mare economist medieval! Nu mai puțin spectaculoase erau cursurile de "Istorie economică a României" (predat de celebrul profesor Botez, care terminase, printre altele, și teologia) sau cel de "Relații economice internaționale" al (iarăși) regretatului rector Mihai Todosia. Fabulos era și cursul de matematică și probabilități, unde se studia, printre altele, și Teoria jocurilor de noroc... Profesorul Diaconița era un artist. Privind tabla în fața căreia se agita cu creta în mână, aveam impresia că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
care pur și simplu s-au furișat în prea mare liniște către Eternitate, așa că exclami cu uimire: iată, nici ăsta nu mai e!... Cartea e redactată cu infinită trudă, de-a lungul multor ani de cercetare. Și Olga Rusu, și regretatul ei soț, muzeograful Liviu Rusu mi-au fost, la Facultate, colegi de grupă. Ca și George Macarie, autorul doctului studiu introductiv. Nu le bănuiam, atunci, înclinațiile către studii minuțioase și incursiuni pe cărări nebătute. Sensibilitatea Olgăi, intuită de colegi încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și numele demolatorilor. Vorba cronicarului: "ca să se știe..." * L a adresa "carte.net" am dat peste un soi de curriculum ironico-nostalgic, postat de reprezentanții generației 70-80 ce-și re-inventariază trăirile, spre a retro-compune acel "a fost odată" dacă nu chiar regretat, măcar evocat cu uimire adeseori caldă: "Noi am fost ultimii Șoimi ai patriei și ultimii Pionieri"... Ehei, băiețași! Voi ați fost ultimii pionieri, noi, cei născuți în '40, am fost primii. Naivi și îndoctrinați, credeam în visul nostru. Voi, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
este de așteptat ca și această ignorată nișă a interesului public să fie luată în atenția doritorilor de voturi.) Dincolo de exclamații aprobative, inițiativa venerabilei reviste "Albina" este susținută și cu argumente. Cel mai ades, de suflet. Dintr-un text datorat regretatului G.I. Tohăneanu, decedat chiar în preziua propusei sărbători, decupăm observația-vers a lui Blaga: "limba este întâiul mare poem al lumii". Grigore Vieru, și el plecat în altă lume, își exprimă nădejdea că, atunci "când va fi întreagă limba română, va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]