2,802 matches
-
el strategic sau de portofoliu, a fost, mai mult de un deceniu, dominată de capitalul autohton, prin intermediul cooperării cu administrația și cu managementul întreprinderilor de stat, dar mai ales datorită capacității sale superioare de a valorifica specificul cultural și capitalul relațional de care dispunea, prin utilizarea cu abilitate a golurilor instituționale și a vidului legislativ ce a durat mai bine de zece ani pe această piață. Primul efect important al acestei realități a constat într-o acumulare rapidă de mari capitaluri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de vedere financiar prin lipsa soțului. Aceasta pentru că, în general, bărbatul câștiga mai bine, avea mai multe relații, se „descurca” mai repede și mai ușor. • Sărăcia este puternic asociată cu lipsa de școlaritate sau școlaritatea redusă, cu șomajul, cu capitalul relațional, cu condiția de imigrant și, aproape tautologic, cu ceea ce se folosește în literatura sociologică, în particular în cea americană, ca un indicator cvasiuniversal, și anume cu statutul socioeconomic. Or, la rândul lor, acestea sunt corelate cu etnia. Familiile monoparentale sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru migrația sat-oraș și accesul la școală și muncă, modelul mai frecvent era următorul: unul dintre membrii familiei, de obicei un frate, găsea (fie prin școală și profesionalizare, fie direct) o slujbă mai mult sau mai puțin calificată. Acumulând capital relațional și material, îi ajuta pe alți frați (surori) să se plaseze într-o instituție școlară ori de muncă. Persoanele ajutate puteau fi și alte rude. În multe cazuri, cel puțin pentru o perioadă mai scurtă, cei ce veneau la oraș
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale operațiilor atât la nivel politic, cât și la cel economic. Ceea ce Însă nici politicienii, nici oamenii de afaceri nu au putut să prevadă a fost apariția unei noi revoluții tehnologice al cărei modus operandi este, În același timp, puternic relațional și descentralizant. Revoluția software, digitalizarea mediilor de comunicație, calculatoarele personale, Internetul și fluxurile de informație prin transmisiuni fără fir, au transformat comunicațiile dintr-un plan vertical Într-unul orizontal, realizându-se trecerea de la comanda centralizată la interactivitatea descentralizată. În mod
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care se ciocnesc unele de altele În spațiul În care trăiesc. Milbank sugerează că vechea idee a „spațiului gotic complex” poate fi o metaforă mai potrivită pentru regândirea categoriilor spațiale 64. În lumea medievală, spațiul avea un caracter mai mult relațional decât teritorial, iar granițele erau mai puțin fixe și mult mai penetrabile. Existau mai puține limite Între viața publică și cea privată, iar activitatea umană era prinsă Într-un grup complex de istorii suprapuse. Michel Foucault a explicat Înțelesul medieval
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ocupată de eul individual În ultimele secole de istorie occidentală”30. Sensul occidental al conștiinței Începe să se asemene cu cel asiatic, cu toate că a ajuns la etapa prezentă pe o cale foarte diferită. Cum vom folosi deci noua noastră conștiință relațională? Barfield și alți gânditori sugerează că ființele umane se maturizează În dezvoltarea lor proprie, până În punctul unde pot face o alegere personală să reparticipe cu multitudinea de relații care formează biosfera. Participarea noastră crescândă În rețele, noua noastră abilitate de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de multiplele legături care formează sistemele mai mari În interiorul cărora existăm. Dar dacă această realizare nu este echilibrată cu reparticiparea intimă, față În față cu natura, călătoria noastră către o nouă etapă a conștiinței se va naște moartă. Eurile noastre relaționale vor fi mai mult de natură tehnologică decât umană, prelungind mai vechea călătorie care fetișizează instinctul morții. Instinctul vieții poate fi reinviat numai trăind viața cu adevărat și trăind viața Înseamnă participare profundă cu viața celorlalți care ne Înconjoară. Așadar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
liderului cu membrii grupului și relațiile dintre acești membri; dacă dimensiunile democratic-autoritar și directiv-permisiv sunt intra-disjunctive, dar nu și inter-, cea sarcină-relații nu are un asemenea caracter. Astfel că un lider poate fi puternic orientat și înspre sarcină, și relațional, după cum poate fi neglijent în ambele sensuri. Sunt posibile, evident, și alte combinații: moderat orientat în ambele direcții, puternic orientat spre îndeplinirea sarcinii, mai puțin preocupat de oamenii din subordine (relațional), și invers. Teoretic, cea mai ineficientă postură este a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lider poate fi puternic orientat și înspre sarcină, și relațional, după cum poate fi neglijent în ambele sensuri. Sunt posibile, evident, și alte combinații: moderat orientat în ambele direcții, puternic orientat spre îndeplinirea sarcinii, mai puțin preocupat de oamenii din subordine (relațional), și invers. Teoretic, cea mai ineficientă postură este a liderului cu scăzută preocupare atât față de sarcină, cât și față de oameni, ceea ce este confirmat și empiric. Acest tip de lider, semnificativ asociat cu stilul laissez-faire, nici nu poate, în general, rezista
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
schimb, teoretic și practic preferabil, liderul cu o puternică orientare și spre îndeplinirea sarcinii, și spre relațiile și afectivitatea membrilor nu este atât de ușor de întâlnit, ambele preocupări pretinzând calități și eforturi excepționale. Și, surprinzător la prima vedere, orientarea relațională - chiar asociată și cu cea telică (realizarea scopului) - nu e întotdeauna benefică. În special pe subdimensiunea ei de raporturi afective strânse ale liderului cu subordonații săi. Nu de puține ori, în asemenea cazuri, ei vor filtra astfel informațiile înspre șef
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
definită și structurată, atunci gradul de control este ridicat, iar, în caz contrar, e scăzut. Cercetările empirice arată că liderul orientat spre sarcină este mai eficient deopotrivă în situațiile de control ridicat și de control scăzut și că acela orientat relațional apare mai productiv când controlul e moderat, adică, fie e vorba de o sarcină mai complexă și difuză, fie sarcina e clară, liderul nu are un prea mare prestigiu. O predicție importantă a modelului lui F. Fiedler este că schimbarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupurilor (vezi, pe larg, Neculau, 2003): a) dimensiunea instrumentală, ce desemnează totalitatea structurilor și activităților care conduc la performanță de grup și care au fost redate în secvențele dedicate parametrilor și caracteristicilor, tipurilor de acțiuni, comunicări și performanțe; b) dimensiunea relațională, care concentrează în mod deosebit aspectul socioafectiv, raporturile de roluri, coeziunea și identitatea grupurilor; c) dimensiunea contextuală, care se referă la situarea grupului atât în mediul proxim (membrii unui colectiv de muncă fac parte dintr-o organizație industrială stratificată ierarhic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întâlnite printre ortacii din minele de cărbuni sunt exemple de acest fel. Caracteristici generale ale mediului fizic cum ar fi lumina, temperatura, zgomotul, echipamentul tehnic, dispunerea birourilor, a scaunelor etc. afectează considerabil nu numai productivitatea în sine, ci și dimensiunea relațională, afinitățile și conflictele. „Atmosfera fizică” influențează și „atmosfera psihosocială”. De reținut însă că și în cazul factorilor fizici și „obiectivi” contează cum sunt ei percepuți și interpretați. E o constatare de bun-simț, și confirmată investigațional, că cei cu un salariu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
computerului în activitatea de grup scade performanța, această fază este de scurtă durată și e urmată uneori de o adevărată explozie în calitatea și cantitatea muncii prestate și, bineînțeles, de scurtarea drastică a timpului executării sarcinii. Desigur că, pe dimensiunea relațională, înlocuirea birourilor clasice, a contactelor umane vii, a schimburilor directe verbale și nonverbale, cu spațiul îngust al cuștilor de sticlă, în care angajatul stă ore în șir nemișcat în fața ecranului mai mult sau mai puțin ergonomizat al computerului, are și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2) funcția conativă definește receptorul și modul în care limbajul este utilizat pentru a-l determina pe acesta să adopte un anumit comportament; (3) funcția poetică evidențiază mesajul; (4) funcția referențială caracterizează contextul; (5) funcția fatică delimitează aria de dezvoltare relațională a comunicării, verificând dacă circuitul mai funcționează (expresii cum ar fi „Alo?”) și (6)funcția metalingvistică se referă la acțiunea de verificare a utilizării aceluiași cod. Ideea de structură și de obiectivitate a comunicării devine un determinativ pentru alți autori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tranzacțională Promovată de către Eric Berne, analiza tranzacțională s-a dovedit a fi o teorie deosebit de utilă în studiul relațiilor de comunicare. Autorul a pornit de la reliefarea faptului că fiecare dintre noi poartă în sine simultan trei stări în funcție de natura proceselor relaționale în care este implicat: astfel, Berne precizează că fiecare dintre noi posedă: - o stare de Părinte - preluată și reprodusă din principiile pe care figurile părintești ni le-au remis (ori așa le-am perceput noi); starea de Părinte presupune că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Așa cum observă cei doi autori, teoria contagiunii se fundamentează pe teoria procesării de informații, teoria influenței sociale, perspectivele interacționismului simbolic, abordarea mimetică a proceselor exemplificată prin teoriile instituționale și teoriile sociocognitive. B. Erickson (1988) descrie teoria contagiunii ca explicând baza relațională a atitudinilor. Se dorește astfel o demonstrare a modului în care dimensiuni ale rețelelor de comunicare, cum ar fi frecvența, multiplexitatea, durabilitatea și asimetria, pot să aibă un rol important în construcția influenței în rețelele de comunicare. B. Erickson descrie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
te percepi tu pe tine” pot fi dimensiuni pozitive, dar și destabilizatoare ale unor întrebări de tipul „cum mă văd eu pe mine” sau „cum te văd eu pe tine” (figura 14). Figura 14. Comunicarea intrapersonală - pașii dezvoltării unei scheme relaționale Comunicarea intrapersonală trebuie să se bazeze pe o atitudine pozitivă față de propria persoană; într-adevăr, așa cum observa și Joseph DeVito (1988), comunicarea intrapersonală se află în relație directă cu cea interpersonală. Persoanele care au o părere negativă față de sine comunică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cea identificată de cei doi autori, faptul că apariția și rezolvarea conflictului nu presupun neapărat un progres cognitiv. Pentru a propune o modalitate de rezolvare a problemei, putem spune că trebuie să urmărim o grilă extinsă de achiziții (cognitive, afective, relaționale, motivaționale etc.). Doise și Mugny subliniază ideea conform căreia, în cazul grupurilor adulte, „produsul interacțiunii depinde în special de calitățile individuale ale partenerilor” (Doise, Mugny, 1998, p. 203). Această perspectivă ar putea, la o primă vedere, să mențină latura negativă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
slab, va contribui la obținerea succesului); - conflictul de rol focalizat pe relație apare atunci când indivizii nu au doar experiența despre cum trebuie jucate rolurile, ci posedă, de asemenea, noțiuni despre ce efort depus în rol trebuie asociat cu distribuția resurselor relaționale (să luăm exemplul unui elev/student care nu se implică total în activitatea de grup, participând ca simplu spectator la dezbateri - echipa sa se află într-o competiție-concurs cu alte grupuri - și obligându-i astfel pe ceilalți să depună un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate fi un bun factor stimulativ pentru îndeplinirea acestei a patra reguli. 5) Lăsarea ideilor să „fiarbă la foc mic”. Ideea trebuie să germineze, să aibă posibilitatea să fie explorată în toate laturile sale semnificative și să-și dezvolte perspective relaționale cât mai variate. Această perioadă de „incubare” conduce la o maturizare și la o exploatare majoră a posibilităților respectivelor idei. 6) Căutarea unor combinații variate și ingenioase. Piese separate pot să fie combinate în variate formule și, de aceea (ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Laurențiu Fulga, Sorin Titel, George Bălăiță, Norman Manea). De pildă, pornind de la sugestii oferite de Corneliu Mircea, E. Hufnagel și J. Habermas, Ș. descoperă în povestirile din Straniul paradis de Laurențiu Fulga patru tipuri de „comunicare derapantă” („modelul nevrotic”, „modelul relațional”, „modelul delirant” și „modelul autist”), pe care le detaliază prin specificarea categoriilor aferente. În schimb, Desfundarea fântânilor (1998), un eseu despre filosofia lui B. P. Hasdeu, dezvăluie fenomenul opus: dinamica operei avute în vedere e schematizată în funcție de un „model plotinian
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
treia, „eu” e folosită foarte tardiv, folosirea numelui concomitent cu persoana a treia, dificultăți În folosirea cuvintelor „da” sau „nu”, tulburări articulatorii, „jocuri verbale”, substituiri metaforice amintind de particularitățile limbajului schizofrenului adult, utilizarea cuvintelor, fraze pentru a desemna un ansamblu relațional. Sunt și copii autiști la care limbajul poate apărea În jurul vârstei de 4-5 ani, dar Într-o manieră anarhică. Nu pot repeta unele foneme dar articulează corect fraze Întregi. Uneori inventează un nou limbaj. Pot reține cuvintele unui cântec chiar
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
si beau”), mult timp absentă, - sunt de părere cei doi învățați evocați mai sus - o desfășurare pe palierul duratei lungi și pe un spațiu impresionant, o istorie pluralistă (căci și figurile evocate, și punctele de vedere sunt variate), o istorie „relațională” și chiar „feministă” („dans la mesure oű elle se situe dans une perspective égalitaire”), o istorie deschisă (în fața interpretărilor diverse), care își propune să definească - în privința femeilor - „leur place, leur «conditionț, leur rôles et leurs pouvoirs, leurs formes d’action
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ale imaginii Eului ne pun În față o varietate extrem de interesantă și nuanțată de aspecte - o adevărată semiologie imagologică a persoanei. În sensul acesta, am izolat câteva aspecte esențiale ale acestei imagologii, pe care le prezentăm În continuare: aă Semnificația relațională a imaginii este dată de participarea directă a acesteia În cadrul Întâlnirii și al comunicării interpersonale. Imaginea este prezența concretă, specifică a persoanei. Ea este cea care, prin impresia pe care o produce, creează atracție, interes, simpatie sau, dimpotrivă, distanță, dezinteres
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]