3,299 matches
-
gestică, limbaj expresiv, în general; * evidențierea pasajelor mai importante, a cuvintelor noi etc.; * valorificarea unor versuri, cântece, ghicitori, proverbe etc.; etapa de fixare vizează, în general, anumite episoade, personaje, aspecte etice/expresive etc. ale povestirii; etapa finală poate consta în: * relaționarea cu alte povestiri; * modificarea unei/unor perspective a/ale povestirii inițiale realizate de către educator/educatoare (titlu, final, personaje etc.); * redarea prin desen a unei secvențe; * mimarea unei acțiuni la alegere etc. (b) Repovestirea (cadrului didactic/copiilor) Repovestirea se poate constitui
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
diferențele dintre maniera de a comunica a copilului cu educatorul/educatoarea, cu părinții, cu alți copii etc.; relevantă este, de asemenea, în acest caz, capacitatea cadrului didactic de a-și adapta mesajul, modalitatea de transmitere a acestuia și maniera de relaționare cu particularitățile interlocutorului copil sau adult; premisele proiectării și realizării demersului comunicativ sunt centrate pe: * ideea plasării copilului în situații de comunicare diferite; * stimularea implicării sale active în procesul comunicării (în diferitele sale ipostaze: ca locutor, ca interlocutor, ca ,,spectator
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
contextului personal (vezi supra subiectivitatea), interpersonal (intersubiectivitatea), circumstanțial (repere spațio-temporale, cauzale etc. contextualizarea), social (ancorarea într-un plan mai general; socializare), cultural/cutumal (mentalități, tradiții, sărbători religioase/laice etc.), idiomatic (codul lingvistic folosit aici, limba română, fără a exclude posibilitatea relaționării acesteia cu alte coduri lingvistice, în condițiile în care preșcolarii studiază limbi străine), politic (reflectarea politicii educaționale vezi vârsta de intrare a copiilor în clasa I, reperele privind educația timpurie) etc. Restrângând sfera analizei și interpretării în vederea delimitării coordonatelor unei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
optimi-zarea acestei secvențe a procesului comunicativ, utilizarea unui ton, timbru, ritm adecvate, a unei anumite intensități a vocii, a intonației corespunzătoare mesajului transmis etc.; * ipostaza de decodare (și interpretare) a mesajului implicând raportarea la codul cunoscut de către interlocutor și la relaționarea acestuia cu cel folosit de locutor în codificarea mesajului transmis; * ipostaza de asistare la ,,spectacolul" comunicării în care sunt implicate persoane cunoscute sau nu copiilor, respectiv cadrului didactic (discuția părinte copil, discuția copil o persoană pe care educatorul nu o
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
se implice copiii preșcolari, ca locutori, interlocutori sau ca manifestare a ultimei ipostaze prezentate supra, cea de asistare la ,,spectacolul comunicării" pot fi valorificare, în acest sens, și secvențe dialogate înregistrate în care copiii să identifice roluri, replici, modalități de relaționare de exemplu, formule de politețe folosite , gesturi asociate cuvintelor, expresii sugestive ale feței, situații de comunicare doar prin mimică sau printr-un gest, consecințele tonului neadecvat asupra interlocutorului etc.; copiii pot fi, de asemenea, antrenați într-o activitate de ,,valorizare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fizic și relațional, comportamental și, pe de altă parte, la gradul de asimilare, sistematizare, aplicabilitate, operaționalitate etc. al conținuturilor propuse/abordate la fiecare nivel de vârstă sau în programe individuale de lucru; sunt avute în vedere, de exemplu: * capacitatea de relaționare a copiilor preșcolari, gradul de socializare (cu subiecți de aceeași vârstă, respectiv de vârstă superioară/inferioară, cu subiecți cunoscuți în măsură diferită, în contexte diferite etc.); * dezvoltarea capacității intelectuale a preșcolarilor, reflectată pentru aria curriculară avută în vedere aici în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc. Proba practică ia forme specifice în ciclul preșcolar, prin prisma principiului asocierii teoriei cu practica și a înțelegerii, de către copii, a utilității demersului instructiv-educativ, a acțiunilor de diferite tipuri propuse spre realizare în grădiniță; sunt vizate, în acest sens, relaționarea oral grafic în comunicare, realizarea/completarea de machete care să reflecte receptarea și decodarea corectă de către copiii a unui text (lecturat, povestit de educatoare), capacitatea de redare a unei replici în cadrul unei dramatizări (cu nuanțele posibile la fiecare nivel de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
toute notre vie, individuelle et sociale; véhicule de nos plaisirs et de nos peines, de nos désirs, de nos haines, de nos aspirations, il devient pour nous le symbole de notre personnalité et de la société où nous vivons." formă de relaționare a gândirii cu limba, cu individualul și cu socialul, așadar implicit cu limbajul (vezi și Miller 1956: 6 unde limbajul este vizat ,,nu ca unul dintre avantajele sociale, ci ca un tip de comportament uman cooperativ") și, în general, cu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dificilă poate dura, la preșcolarii mici, între 4 și 8-10 săptămâni, la cei mijlocii 4-5 săptămâni etc.), vezi Șchiopu-Verza 1981: 103-105. 49 Chateau 1967: 62. 50 Vezi exemple pentru diferite aspecte ale dezvoltării psihice a copilului preșcolar (jocuri, elemente de relaționare etc.) Moale 2005: 10. 51 Wallon 1975: 45. 52 Vezi, de exemplu, Șchiopu-Verza 1981: 41. 53 Aceasta fiind explicabilă, de altfel, în ideea unui continuum antepreșcolaritate preșcolaritate, și prin tipul de asimilare și acomodare care caracterizează primii doi ani ai
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Mitu-Antonovici 2005: 17 ș.u. etc. 216 Mitu-Antonovici 2005: 21. 217 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 23. 218 ,,Rolul, în toate sensurile sale ideal sau actual, general sau specific, prescris sau emergent , se referă la consistența comportamentală din partea unei persoane care contribuie la relaționări mai mult sau mai puțin stabile cu una sau mai multe altele" Newcomb, Turner, Converse, apud Negreț-Dobridor, Pânișoară 2005: 221 (unde se fac trimiteri și la alte definiții ale rolului, în general). 219 Pentru teoretizare, vezi Negreț-Dobridor, Pânișoară 2005: 221
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vie, fremătînd de viață cosmică. 92 (ÎI, 276) călătorind nainte spre însuși hărăzitu-i capăt: observăm germenii teleologiei de tip aristotelic la Blake: lucrurile avansează irezistibil spre scopul lor intern, prin forță "entelehiei", a principiului lor intern de perfecționare și relaționare intrași intersistemică perfectă. 93 (ÎI, 278) pe-o traiectorie mai joasă: Blake descrie oscilațiile planetelor/stelelor pe orbitele lor sistemice, înregistrînd puncte de "culminație"/maxim și de "declin"/minim față de poziția celorlalte corpuri cerești care se află în proximitate. În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
profilului Rz Înălțimea medie a elementelor profilului Rc Înălțimea totală a profilului Rt Abaterea medie aritmetică a profilului Ra Abaterea medie pătratică a profilului Rq Înălțimea maximă a neregularităților Rmax Tabelul 4.2. Parametri de inter-relaționare Curbe si parametri de relaționare Simbolul utilizat-ISO4287/2002 Curba razei de alunecare a profilului Curba Abbott-Firestone Raza materială a profilului Rmrc Raza portantă relativă Rmr Factor de asimetrie a profilului Rsk La aceștia se adaugă o serie de parametri de inter-relaționare, precum cei care se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
expuse în figură. ● Motivația pozitivă și negativă folosește drept criteriu de clasificare satisfacțiile angajaților ca urmare a participării la realizarea performanțelor firmei. Clasificarea pune în evidență efectele laudei și recompenselor față de cele ale dojenii și amenințării. Motivația pozitivă constă în relaționarea directă și proporțională a rezultatelor obținute și a comportamentului promovat de angajați (răspunsul la apeluri, valoarea soluțiilor, nivelul inițiativelor etc.) cu satisfacțiile personale. Motivația negativă, cunoscută și sub denumirea de demotivație, presupune creșterea eforturilor și contribuției angajaților la realizarea obiectivelor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
să vorbim, să ne privim, să ne simțim așa cum suntem sau am vrea să fim. Oricât de sofisticate ar fi medierile (mai ales, cele antrenate de tehnica modernă), cele directe, față În față, nu pot fi eliminate, mai cu seamă relaționarea bazată pe oralitate, care În epoca actuală este din ce În ce mai diminuată. Discursul paideic realizat direct, fizic, imediat, favorizează omul complet, cu emergența gândirii sale vii, ce se produce chiar În momentul interacțiunii. Ceea ce se transmite prin scris sau prin alte suporturi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
tendințe generale. Trebuie spus că paradigmele clasice de realizare a educației sunt pe cale de a fi rediscutate și parțial schimbate. Societatea cunoașterii În care am intrat presupune noi și inedite forme de schimb și reproducere a informației, diada clasică de relaționare didactică fiind Înlocuită de o rețea „stelară”, mult mai complicată, În care fiecare, pe rând, primește și dă ceva, la rândul său. Ubicuitatea și circularitatea informației fac ca dispozitivele educative să se prefigureze În consens cu noi principii de transfer
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
noul! Raportarea la alteritate poate Împrumuta trăsături contradictorii, paradoxale. Confruntarea cu alteritatea poate provoca reacții de adversitate, de condamnare, de respingere, din anumite puncte de vedere, dar și de atragere, de acceptare, de admirație, din alte puncte de vedere. Calitatea relaționării cu ceilalți nu este Întotdeauna precisă, definitivă. Poți foarte bine să-i accepți pe „străini” În ceea ce privește obișnuințele, manifestările culinare, artistice etc. dar, În același timp, poți să-i respingi ca limbă, filiație religioasă, gesticulații individuale. Raportarea la alții nu este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
profesorului-diriginte să intervină și să realizeze astfel de „neteziri” ale terenului, de „neutralizări” ale unor porniri accentuat individualiste. În fața profesorilor și a factorilor de decizie din școală, toți părinții - la fel ca elevii - trebuie să fie egali. În același timp, relaționarea cu „clasa” de părinți se va produce pe mai multe niveluri: unul informativ, de transmitere a datelor specifice legate de starea generală a clasei (În privința notelor, a absențelor, a disciplinei etc.), dar și opțional, pentru fiecare părinte doritor, la sfârșitul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
atunci când este invocată, devine un factor secundar, ce ar determina alte conduite „demne” de interesul științelor sus-menționate. Iertarea este Înțeleasă ca o condiție a evitării stărilor anxioase, care conduce la stabilitatea intrapsihică, la un anumit confort ce anunță o bună relaționare cu alte persoane. În psihoterapie, ea este recomandată pentru vindecarea psihozelor sau a unor stări depresive. De asemenea, iertarea este amintită atunci când se face referire la uitare, mai mult În calitate de stare de neutralitate, naturală, nu ca o pornire intențională, stabilă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
despre corupția românului și chiar despre o aplecare funciară a acestuia spre corupție... Corupția din România este o stare de fapt, dar este exagerat să spunem că ține de o realitate implacabilă. Se știe că darul este o componentă a relaționării normale. Construirea relațiilor dintre oameni presupune și acest lucru. Când prin dar urmărești Însă parvenirea, atingerea unui interes material, statutar, prin eludarea căilor legale de intrare În posesie sau de promovare În societate, darul se transformă În reversul lui, În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cum să rostești un cuvânt de iubire și până la cum să-ți chivernisești timpul sau bunurile; de la cum să te respecți pe tine Însuți până la cum să-ți pleci capul În fața semenilor tăi. Mai presus de toate, prin situațiile de relaționare sau implicare, Înveți să devii și să fii om. Corul e o microlume cu regulile ei: mai multe diviziuni (voci) care se mișcă de sine stătător, dar și În concordanță cu o ritmicitate comună; fiecare parte Își păstrează autonomia specifică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
spuneam că mergem „la relație”. Era un automatism lingvistic, fără sens, moștenit de la alții și nu ne puneam deloc Întrebarea ce Însemna aceasta. Paradoxal, abia acum realizez că termenul acoperea o realitate. Într-adevăr, acele Întruniri erau o școală a relaționării, conlucrării și eliminării unor tensiuni sau diferențe. Prinși de un țel comun, ne coordonam mai ceva decât oamenii mari. Uitam de neînțelegerile de altădată, de bătăile dintre noi, de cele neplăcute și rele. Făceam rost de materiale, puneam mână de la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lipsa de disciplină influențează agresiunea copiilor. Dar acești factori nu explică efectul general al expunerii la violența asupra agresivității, ci explică diferențele individuale în expunerea la violență și în ceea ce privește intensitatea efectului. Oricare dintre procesele teoretice discutate anterior pot contribui la relaționarea pe termen scurt între expunerea la violența și comportamentul agresiv. Rezultate ale studiilor anterioare Multe cercetări demonstrează o legătură între violența televizuală și agresivitatea copiilor. Chiar dacă cercetările nu tratează exhaustiv investigarea efectelor pe care le are violența de la televiziune, vom
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
al "eu"-lui, care începe în familie și se finalizează în cuprinderea întregului univers, în cazul omului contemporan. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind proporțional cu gradul de rudenie"167. Despre acest tip de relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința de a renunța la egoism și de a beneficia de avantajele socializării
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
conștiințe: una conținând stări personale, reprezentând personalitatea individului și o alta conținând stări comune tuturor"259. José Ortega y Gasset vorbește despre noțiunea de "nostritate" atunci când dorește să surprindă, deschiderea spre celălalt, spre ceilalți. Deschiderea specifică umană, pe baza unei relaționări specific umane: "Dar ca să existe conviețuire, este necesar să ieșim din acea simplă stare de deschidere către celălalt, către "alter" și pe care o numeam "altruismul" fundamental al omului. A fi deschis celuilalt este ceva pasiv: este nevoie ca, pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
complexe, de tip social. Pe această bază și-a construit și Kant considerațiile despre bani și definiția banilor. Kant consideră ca banii sunt "lucrul a cărui întrebuințare este posibilă numai prin înstrăinare"393. Despre existența banilor nu putem discuta în afara relaționării umane, sociale. Banii în sine nu pot exista în afara schimbului și în afara economiei. Kant își completează afirmația subliniind că există două condiții pe care trebuie să le îndeplinească banii și care îi deosebesc de celelalte obiecte. Este vorba despre faptul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]