1,181 matches
-
de altfel, pierdute în cea mai mare parte -, el a și trăit! De asemenea, Aristip a făcut și altceva decât să traverseze istoria filosofiei între două vorbe de duh, deghizat în femeie și parfumat în agora - el a propus un relativism etic, un subiectivism metodologic, un nihilism epistemologic, o patetică senzualistă, o înțelepciune existențială, o politică critică, tot atâtea mici surprize, dacă a te bucura de clipă e de-ajuns! Numai viața și opera concepute în contrapunct pot pune într-o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a istoriei filosofiei, incapabilă să redea corect ceea ce nu se supune legii sale: imanența, materialismul, atomismul, relativismul, ateismul. A vorbi despre Epicur ca un platonician permite aplicarea noțiunilor de suflet și de trup definite după ordinea idealistă, și nu după principiile formulate de filosoful din Samos. 14 Geniul vieții filosofice. Dar dacă opera lui Epicur s-ar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
onorurile 111; parfumat 106-110; ca personaj conceptual 104; și plăcerea catastematică 204-206; și plăcerea cinetică 204, 206; și plăcerea sufletului și a trupului 207-208; și politica critică 207; proasta reputație 102, 111, 205; și puterea 115-116; și râsul 70; și relativismul etic 207; și suferința 207; travestit 102, 104, 156, 207; caracterul vag al trupului aristipian 118-119 Aristotel din Cirene 123 Aristotel Stagiritul - și Aristip 103; doxograf 23, 25, 308; eudemonist 157-158; și Eudoxos 156-158, 308; și Liceul 295; naturalist 131
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cultural, politic, ecologic dintr-un număr tot mai mare societăți. Efectul globalizării îl reprezintă standardizarea vieții în lume: fast-food-urile, plățile electronice, folosirea computerului personal, cumpărăturile din supermarketuri, plecatul în week-end pentru relaxare sunt câteva dintre manifestările procesului de globalizare. 10. Relativismul culturilor. La baza studiilor culturale se află principiul relativismului cultural, formulat de Franz Boas (1858-1942), părintele antropologiei americane. Conform acestui principiu, toate formele de manifestare a unei culturi trebuie interpretate în contextul culturii care le-a produs. Principiul stipulează pluralismul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
societăți. Efectul globalizării îl reprezintă standardizarea vieții în lume: fast-food-urile, plățile electronice, folosirea computerului personal, cumpărăturile din supermarketuri, plecatul în week-end pentru relaxare sunt câteva dintre manifestările procesului de globalizare. 10. Relativismul culturilor. La baza studiilor culturale se află principiul relativismului cultural, formulat de Franz Boas (1858-1942), părintele antropologiei americane. Conform acestui principiu, toate formele de manifestare a unei culturi trebuie interpretate în contextul culturii care le-a produs. Principiul stipulează pluralismul cultural (există culturi diverse, caracterizate prin fenomene cu semnificații
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lor). Bronislaw Malinowski (1984-1942), antropolog polonez, a accentuat importanța muncii „de teren”, a contactului direct dintre nativi și cercetător, care trebuie să observe comportamentele și să „prindă” semnificațiile pe care acestea le au pentru nativii înșiși (vezi și capitolul III, „Relativismul”). Termenul opus relativismului este etnocentrismul. Etnocentrismul este tendința individului de a privi lumea (diversele culturi) din perspectiva propriei culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1984-1942), antropolog polonez, a accentuat importanța muncii „de teren”, a contactului direct dintre nativi și cercetător, care trebuie să observe comportamentele și să „prindă” semnificațiile pe care acestea le au pentru nativii înșiși (vezi și capitolul III, „Relativismul”). Termenul opus relativismului este etnocentrismul. Etnocentrismul este tendința individului de a privi lumea (diversele culturi) din perspectiva propriei culturi, pe care o consideră centrul universului, „buricul pământului”, superioară altor culturi. Etnocentrismul este o formă de distorsionare a semnificației obiectelor și fenomenelor prin interpretarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reguli ce pot fi ușor schimbate dacă se dovedesc nefuncționale, inițiativa personală și ideile deviante de la normă, flexibilitate și adaptabilitate, toleranță, atitudine relaxată față de timp, munca văzută ca o necesitate, dar, în același timp, leneveala acceptată ca plăcută, regionalism, internaționalism, relativism, empirism. Oamenii gândesc așa: „Ce e diferit stârnește curiozitate” (Hofstede, 1984, p. 119). Conform studiului efectuat de Hofstede în 1984, următoarele țări evită incertitudinea: Grecia, Portugalia, Belgia, Japonia, fosta Iugoslavie; Singapore, Danemarca, Suedia, Hong Kong, Irlanda acceptă incertitudinea. Măsurătorile din 1997
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
celor trei domenii într-o perspectivă unitară și coerentă conduce la o mai bună cunoaștere și înțelegere a asemănărilor și deosebirilor privind relațiile complexe dintre limbă și cultură, în diverse situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional. 1.1. Relativismul lingvistic Relativismul lingvistic, cunoscut și sub numele de „determinism lingvistic” sau ipoteza „Whorf-Sapir”, explică diferențele dintre limbi prin diferențe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o mai bună cunoaștere și înțelegere a asemănărilor și deosebirilor privind relațiile complexe dintre limbă și cultură, în diverse situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional. 1.1. Relativismul lingvistic Relativismul lingvistic, cunoscut și sub numele de „determinism lingvistic” sau ipoteza „Whorf-Sapir”, explică diferențele dintre limbi prin diferențe între formele de cunoaștere ale membrilor unei comunități date, iar diferențele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bună cunoaștere și înțelegere a asemănărilor și deosebirilor privind relațiile complexe dintre limbă și cultură, în diverse situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional. 1.1. Relativismul lingvistic Relativismul lingvistic, cunoscut și sub numele de „determinism lingvistic” sau ipoteza „Whorf-Sapir”, explică diferențele dintre limbi prin diferențe între formele de cunoaștere ale membrilor unei comunități date, iar diferențele dintre realitățile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a asemănărilor și deosebirilor privind relațiile complexe dintre limbă și cultură, în diverse situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional. 1.1. Relativismul lingvistic Relativismul lingvistic, cunoscut și sub numele de „determinism lingvistic” sau ipoteza „Whorf-Sapir”, explică diferențele dintre limbi prin diferențe între formele de cunoaștere ale membrilor unei comunități date, iar diferențele dintre realitățile subiective ale unei comunități
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
privind relațiile complexe dintre limbă și cultură, în diverse situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional. 1.1. Relativismul lingvistic Relativismul lingvistic, cunoscut și sub numele de „determinism lingvistic” sau ipoteza „Whorf-Sapir”, explică diferențele dintre limbi prin diferențe între formele de cunoaștere ale membrilor unei comunități date, iar diferențele dintre realitățile subiective ale unei comunități prin diferențele de limbă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
complexe dintre limbă și cultură, în diverse situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional. 1.1. Relativismul lingvistic Relativismul lingvistic, cunoscut și sub numele de „determinism lingvistic” sau ipoteza „Whorf-Sapir”, explică diferențele dintre limbi prin diferențe între formele de cunoaștere ale membrilor unei comunități date, iar diferențele dintre realitățile subiective ale unei comunități prin diferențele de limbă: Oamenii nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cineva a pus etichete diferite... Vedem și auzim și trăim experiențele într-un anumit mod pentru că obișnuințele lingvistice ale comunității din care facem parte ne creează predispoziția de a face anumite alegeri și interpretări (Sapir, 1949, p. 69). 1.2. Relativismul funcțional (Halliday, 1973) Relativismul funcțional pleacă de la premisa că formele specifice pe care le vehiculează o limbă dată sunt determinate de uz, adică de nevoile sociale și personale ale utilizatorilor, exprimând în același timp modul în care oamenii concep și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferite... Vedem și auzim și trăim experiențele într-un anumit mod pentru că obișnuințele lingvistice ale comunității din care facem parte ne creează predispoziția de a face anumite alegeri și interpretări (Sapir, 1949, p. 69). 1.2. Relativismul funcțional (Halliday, 1973) Relativismul funcțional pleacă de la premisa că formele specifice pe care le vehiculează o limbă dată sunt determinate de uz, adică de nevoile sociale și personale ale utilizatorilor, exprimând în același timp modul în care oamenii concep și percep societatea în care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poate vorbi de reprezentări semantice în termenii unor primitive semantice, în timp ce la nivel molecular (la nivelul combinării „atomilor”) rezultă combinații specifice unei limbi date, având efecte conceptuale specifice asupra utilizatorilor (Gudykunst, 2003, p. 56). Concluzii. Înglobând la nivel atomic universalismul, relativismul (cel lingvistic și cel funcțional) stipulează: (i) existența unor diferențe între limbi, rezultate din corelații sistematice între limbă, gândire, uz social și (ii) egalitarismul, adică egalitatea tuturor limbilor, în condițiile în care toate limbile servesc scopurile unei culturi determinate și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2 CULTURA Atribuirea și construirea atributelor; teoria atribuirii, Biserica și cultura Budismul Caracteristicile culturii: caracterul sistemic; sistem semiotic; se învață și se transmite; fenomen social și individual; structură polifonică; caracter nonmonolitic; fenomen dinamic, adaptat schimbărilor; modelarea percepțiilor; contactul dintre culturi; relativismul cultural; Categorizare socială; Tajfel și Turner; Zimmerman; Colectivism Confucianism Creștinism Cultura: definiții ale culturii; metaforele culturii; caracteristicile culturii; rolul bisericii; rolul familiei; rolul statului; Cunoaștere socială; Fiske și Taylor; Dependența contextuală; grade de dependență contextuală Distanța față de putere Emoția: emoții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
om și natură; raportul oamenilor cu timpul; forme de activitae; forme de orgaizare socială; CAP 3 STILURI COMUNICATIVE Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative; Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Diferențe comunicative; diferențe comunicative în plan lingvistic; diferențe comunicative în plan discursiv Relativismul; relativismul lingvistic; relativismul funcțional; Relația comunicare-cultură; nivelul lingvistic al relației limbă-cultură; nivelul discursiv al relației limbă-cultură; relația cultură-lexic; relația cultură-gramatică; practici discursive; scripturi culturale; gestionarea temei; tipare discursive; progresia tematică; gradul de focalizare; narativizarea; structura retorică; relația text-context; performarea actelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și natură; raportul oamenilor cu timpul; forme de activitae; forme de orgaizare socială; CAP 3 STILURI COMUNICATIVE Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative; Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Diferențe comunicative; diferențe comunicative în plan lingvistic; diferențe comunicative în plan discursiv Relativismul; relativismul lingvistic; relativismul funcțional; Relația comunicare-cultură; nivelul lingvistic al relației limbă-cultură; nivelul discursiv al relației limbă-cultură; relația cultură-lexic; relația cultură-gramatică; practici discursive; scripturi culturale; gestionarea temei; tipare discursive; progresia tematică; gradul de focalizare; narativizarea; structura retorică; relația text-context; performarea actelor de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
raportul oamenilor cu timpul; forme de activitae; forme de orgaizare socială; CAP 3 STILURI COMUNICATIVE Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative; Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Diferențe comunicative; diferențe comunicative în plan lingvistic; diferențe comunicative în plan discursiv Relativismul; relativismul lingvistic; relativismul funcțional; Relația comunicare-cultură; nivelul lingvistic al relației limbă-cultură; nivelul discursiv al relației limbă-cultură; relația cultură-lexic; relația cultură-gramatică; practici discursive; scripturi culturale; gestionarea temei; tipare discursive; progresia tematică; gradul de focalizare; narativizarea; structura retorică; relația text-context; performarea actelor de vorbire; cooperarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicative Exerciții. Aplicații Cultura 1.Definiția antropoloigcă a culturii 2. Metaforele culturii 3. Caracteristicile culturii 4. La temelia culturii: religia, familia, statul 5. Diversitatea culturală 6. Emoția și cultura 7. Identitatea culturală 8. Stereotipurile culturale Exerciții. Aplicații Stiluri comunicative 1. Relativismul 2. Diferențe comunicative induse cultural 3. Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative 4. Rolul limbii în comunicare Exerciții. Aplicații 4. Culturi în contact 1.Întâlnirea dintre culturi 2. Comunicarea interculturală 3. Competența de comunicare interculturală 4. Identitatea interculturală Exerciții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lingvistul George L. Trager au pus bazele paradigmei originale a comunicării interculturale în cadrul unor cursuri de pregătire a diplomaților americani la Foreign Service Institute din Washington, unde cei doi au colaborat în perioada 1951-1959. Noul domeniu a pornit de la teoria relativismului lingvistic (teoria Whorf-Sapir) și de la teoria freudiană a psihanalizei. Născut mai mult sau mai puțin accidental, ca formă de instruire practică, domeniul a devenit obiect de studiu în universitățile americane și apoi în cele japoneze, constituindu-se în timp ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cât mai amplăă, 2. o cunoaștere procedurală bogată (o cunoaștere generală și specifică despre strategiile de judecată și acordare de sfaturi privind problemele viețiiă, 3. contextualismul speranței de viață (o cunoaștere despre contextele vieții și relațiile ei temporale evolutiveă, 4. relativism (o cunoaștere despre diferențele în valori, scopuri și prioritățiă 5. incertitudine(o cunoaștere despre indeterminabilitatea și imprevizibilitatea relative, caracteristice vieții, si modurile de a face față acestoraă. Conducătorii înțelepți sunt abili să echilibreze interesele tuturor celor implicați în conducere, inclusiv
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
devine, în aceste cazuri, o imagine sau o metaforă cu un impact puternic asupra cunoașterii, a subiectivității afective și a formelor puterii, o strategie feministă de intervenție în matricea dominației masculine din tehnoștiință și din cybercultură. Dincolo de posibilele critici, de la relativismul moral la radicalismul construcției sociale, manifestul feministei reușește să facă din mitul sau iconul cyborgului o parte a politicii tehnoștiințifice. Acest tipar politizat al feminismului merge în direcția secularizării și tehnicizării ființei umane, tipar ilustrat prin mult citata afirmație a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]