1,919 matches
-
citesc că zeii au fost creați de oameni pentru ei; ici scot în evidență critica lui Aristotel și a scolasticii, admit localizarea sufletului în creier sau inexistența dovezilor nemuririi; o dată, rețin transformarea în eroare a adevărului de ieri, altă dată - relativitatea istorică și geografică a certitudinilor de moment; cum să nu se bucure de existența unui filosof care susține că orice cunoaștere se efectuează prin simțuri și care pune astfel bazele unei teorii senzualiste și empirice? Pentru un om considerat adesea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
încalci dacă și numai dacă ea a fost făcută în mod clar, între indivizi liberi, consimțind la aceasta, excluși din comunitatea delincvenților relaționali. Sau în ceea ce privește orice altă virtute - dar și viciu... - care nu trimite la măsura ideală platoniciană, ci la relativitatea existențială a părților contractante și implicate. Hedonismul în Grădină sau oriunde în altă parte, dacă vrei să trăiești după legea lui, presupune niște condiții obligatorii: afișarea intențiilor, neascunderea proiectelor, formularea motivelor, elaborarea în comun a regulii jocului, iar apoi decizia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
puterea argumentației, toate acestea presupun calitățile unui filosof de format mare: sublimul poetic al unui Renă Char, gândirea extrem de bogată și barocă a unui Gilles Deleuze și cunoștințele științifice ale unui Einstein reunite în aceeași lucrare! Să ne imaginăm teoria relativității povestită de pana unui filosof înmuiată în geniul unui poet... Performanța nu încetează să stupefieze. Pentru că Lucrețiu procedează asemeni unui om de știință și recurge la o metodă experimentală demnă de acest nume. Ansamblul poemului în versuri solicită cunoașterea directă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iar exagerarea calculelor statistice a acoperit deseori esența calitativă a aptitudinilor. F. Giese (1925) a subliniat importanța precauției în utilizarea statisticii matematice. El a subliniat faptul că în practica măsurătorilor de timp, în realitate există de fiecare dată o oarecare relativitate, motiv pentru care în astfel de cazuri nu are nici un sens să vorbim de „exactitate”. În schimb, el acorda o atenție deosebită fenomenelor complexe în detrimentul fenomenelor izolate, varianței și abaterilor. Din punct de vedere metodologic, F. Giese face o distincție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
corzii” este o idee recentă, dar controversată, din fizică care Încearcă să reconcilieze „calul troian al fizicii” - conform căruia oamenii de știință nu pot fi de acord cu faptul că comportamentul Universului la o scară extrem de largă (teoria generală a relativității) și la o scară extrem de mică (mecanica quantică) nu pot fi amîndouă adevărate. Dacă va fi confirmată, această teorie a corzilor va rezolva această contradicție și va furniza de asemenea un cadru de Înțelegere a modului În care lumea materială
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
completată prin narativizare și hermeneutică etc.). Absența articulării științifice a unui model cosmologic unanim se datorează faptului că fizica se află la ora actuală În afara unui consens (și probabil așa va rămâne de acum Înainte): cele două teorii dominante (a relativității generale și cuantică) păreau - până acum câțiva ani - ireconciliabile, Împărțind comunitatea științifică În două tabere, pe lângă cei care lucrează Încă În fizica newtoniană. Unii Îl continuă pe Einstein, pornind de la premisa că timpul și spațiul nu mai sunt concepte absolute
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu trebuie confundat cu un vid de formulare fizică. În funcție de opțiunea lor pentru tabăra relativiștilor sau aceea a mecaniciștilor cuantici, fizicienii de astăzi pot recunoaște și afirma unul din următoarele modele și principii cosmologice: modelul antropic (susținut de adepții teoriei relativității care acceptă și modificarea sistemului În funcție de observator), modelul cuantic convențional (care afirmă interdependența dintre observator și sistem, precum și principiul indeterminării, Într-un univers postnewtonian) sau modelul cuantic relațional (acesta din urmă testând posibilitățile de extindere a teoriei cuantice spre o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ursa: Vreau să spun ceva legat strict de experimentul tău cu Castaneda. Un cosmolog - publicat și la noi, cu aplecări certe spre discursul teoretic, filosofic, critic -, Lee Smolin, scrie o carte de educare a publicului nespecializat cu ceea ce Înseamnă teoria relativității, teoria cuantică, un volum de popularizare. El amintește acolo unul din principiile teoriei care se străduiește să Împace fizica cuantică cu relativitatea generală einsteiniană, și anume principiul de superpoziție, care afirmă că rezultatul oricărei situații de observare nu va fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discursul teoretic, filosofic, critic -, Lee Smolin, scrie o carte de educare a publicului nespecializat cu ceea ce Înseamnă teoria relativității, teoria cuantică, un volum de popularizare. El amintește acolo unul din principiile teoriei care se străduiește să Împace fizica cuantică cu relativitatea generală einsteiniană, și anume principiul de superpoziție, care afirmă că rezultatul oricărei situații de observare nu va fi o stare certă, ci o combinație de stări. Iată un exemplu dat de autor: dacă eu stau și mă uit la pisica
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eram obișnuiți a-l considera perceptiv-conceptualizant, ea oferind structurile primare pe baza cărora Înțelegem 1 realitatea. Subiectul Înțelege și structurează lumea fenomenelor pe baza categoriilor eminamente istorice pe care i le oferă limba. Simplificând foarte mult: răsturnarea humboldtiană = răsturnarea kantiană + relativitatea lingvistică (recunoașterea rolului limbilor istorice). Aceasta deoarece conținuturile mentale intuitive (ca semnificate), eidos-urile pe baza cărora se structurează gândirea și realitatea trebuie considerate din principiu ca diferite de la o limbă la alta. Aceasta Înseamnă că nu trebuie plecat de la presupunerea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe baza cărora se structurează gândirea și realitatea trebuie considerate din principiu ca diferite de la o limbă la alta. Aceasta Înseamnă că nu trebuie plecat de la presupunerea existenței unor concepte universale, ci Întotdeauna de la studiul limbilor În specificitatea lor. Corolariile relativității lingvistice ar fi: 1) vorbitorii unor limbi diferite gândesc lumea În mod diferit, deci Într-un anume sens ei trăiesc În universuri diferite; 2) nu poate exista traducere perfectă, „fără rest”, dintr-o limbă În alta. Pentru a folosi, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cel care În ultimă instanță, este autorul sintezei și sediul „unde” se desfășoară fenomenele), suferă o dedublare, o imposibilitate de a se fixa În actele sale constitutive - datorită perpetuei prezențe a altuia ca alter-și-ego totodată. El, eul, este liber - datorită relativității lingvistice, pe de o parte; datorită unicității sale ca diferit de toți ceilalți, pe de altă parte - de tirania vreunor concepte absolute, universale, a vreunei Rațiuni inconturnabile. Dar nu este liber să facă ce vrea, să constituie cum vrea - tocmai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Înlocuite de conținuturile limbilor istorice 1, e firesc ca atât determinismul specific fenomenalității, cât și gradul libertății noastre În raport cu lumea să fie comensurabile cu limbajul. Entuziasmul deloc ascuns al comentatorilor humboldtieni În privința indiscutabilului pas Înainte săvârșit odată cu răsturnarea și doctrina relativității lingvistice - În direcția eliberării noastre de concepția naiv-obiectivistă asupra realului - trebuie Însă, mai ales cât Îl gândim cu ochii timpului nostru, moderat. Humboldt păcătuiește, desigur, În raport cu așteptările noastre de oameni eliberați de metafizică, fiindcă, spre exemplu, nu se poate nega
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de tip prospectiv. Cum vezi tu, Horea, mai exact, metoda asta critică? Poți să fii mai concret? În altă ordine de idei, mă gândeam adineaori că textul tău, deși vorbește mereu despre situarea În timp, de asumarea timpului și a relativității interpretărilor, În mod paradoxal pledează În subsidiar pentru regăsirea esențelor și despărțirea de relativism. Mai este aceasta o căutare În sensul postmodernismului, al cărui adept erai până nu demult, sau nu? Horea Poenar: Sau Într-un sens clasic? Anca Hațiegan
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a înnoirii”: personaj emblematic („un caz de remitizare” - Eugen Simion) pentru situarea poetului, care ia distanță față de certitudini și dogme, plasându-se într-un interval al relativului, ceea ce înseamnă, cu vorbele lui, intervalul lui „poate”/„parcă”, „oare”, „totuși”. Din conștiința relativității se naște și ironia reactualizată original în cele două cărți. Există în ele și multă discursivitate, dar aceasta ilustrează doar aparent și în parte conformarea la imperativele oficiale ale poeziei pe înțelesul tuturor. „Muntean”, „bucureștean”, „Mitică” (așa cum i s-a
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
University Press, Ithaca, NY, 1985), pp. 228-229. 65. Acest aspect este similar problemei legate de „modificarea paradigmei” abordată în filozofia științei - adică felul în care un cadru de organizare, precum fizica newtoniană, dă naștere altui cadru de organizare (de exemplu, relativitatea). Cu toate acestea, trebuie evidențiate două diferențe importante, care sugerează că modificarea paradigmei poate avea loc mai ușor atunci când este vorba despre o teorie științifică decât în cazul analizei informațiilor secrete: 1) pionierii noilor idei nu au nevoie nici măcar de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
literaturii române (comparabilă cu Miorița, cu Luceafărul lui Eminescu sau cu Zburătorul lui Heliade-Rădulescu). Când nici întoarcerea spre trecut sau natura tămăduitoare, nici înverșunările satirice ori înălțarea în perihelie nu pot atenua obsesia „soartei”, poetul are sentimentul acut, dureros al relativității universale (Psalmi moderni, Dialogul morților). Se naște atunci o stare de oboseală profundă a sufletului (Nepăsare), din care unica ieșire posibilă duce spre paradisurile artificiale ale visului și himerelor, spre spațiile imaginarului exotic și spre plăsmuirile gratuite ale fanteziei grațioase
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
înrâurit de filosofia luministă, el probează reale aptitudini speculative atunci când ia în discuție unele chestiuni de etică. În comentariile dialogate din Cărticică coprinzătoare dă cuvintele ce am auzit dă la însuș cugetul mieu (definitivată înainte de 1820), se străduiește să lămurească relativitatea unor concepte, sugerând totodată o politică de guvernare întemeiată pe rațiune. Urmărit de ideea unificării lingvistice, întocmește o gramatică, Băgări de samă asupra canoanelor gramăticești (tipărită la 1840; un capitol de prozodie conține și o definiție a metaforei, după Quintilian
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
nocturnă (Premiul Conferinței Europene de Science Fiction, Faenza, 1985) -, pentru că autorul folosește în narațiuni cunoștințe științifice unanim acceptate și ipoteze exclusiv raționale, prezumând totdeauna limite fanteziei și puterii omului actual. Literatura sa constituie în fond o dezbatere de idei privind relativitatea timpului, posibilitatea invizibilității, consecințele unui război nuclear, imaginea probabilă a extraterestrului, transformarea personalității omului în viitor. Însă H., care a studiat și teoretizat specificitatea literaturii de anticipație, nu uită nici un moment că există anumite convenții proprii artei literare și, mai
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
face concomitent parte din mai multe grupuri sociale și are mai multe statusuri (etnic, religios, profesional, de clasă etc.), atunci homogamia și heterogamia sunt în mare măsură parțiale. 5.2.1. Vârstatc " 5.2.1. Vârsta" Un exemplu elocvent al relativității disocierii dintre homogamie și heterogamie este vârsta. În cultura euro-americană, oamenii se căsătoresc, în general, cu parteneri de aceeași vârstă sau de vârstă apropiată. Există totuși o abatere sistematică (ar fi deci o regulă de heterogamie) către o vârstă mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
agresivitate este instrumentală deoarece, într-un fel sau altul (descărcare emoțională, stimă de sine, control social, justiție socială etc.) servește individul sau colectivitatea. În analiza teoretică și didactică, precum și în politicile sociale și în câmpul aplicațional în general, având conștiința relativității clasificărilor, este important însă a ține seama de tipurile menționate (Geen și Donnerstein, 1998), tipuri la care se mai pot adăuga și altele (vezi și Mitrofan, 2003): agresivitate directă (agresarea nemijlocită) și indirectă (prin intermediari); violentă și nonviolentă; individuală și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
manifestă față de programe sociale și politice, personalități sau partide politice, poluare, dezarmare, noi produse de consum etc. Bineînțeles că, în funcție de problemă, numărul de indivizi care iau o poziție atitudinală diferă, și deci expresia „număr semnificativ de persoane” trebuie tratată cu relativitate. Acest număr nu înseamnă neapărat majoritatea populației sau a unui public, iar eficacitatea opiniei publice în relația cu puterea nu depinde atât de numărul membrilor ce profesează o anume opinie, cât de intensitatea atitudinală ce stă în spatele opiniilor și de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cadrului didactic însuși ca deținător total al informației; cu atât mai puțin putem vorbi despre un atare fenomen în grupurile de interacțiune didactică. Prin urmare, trebuie accentuat faptul că această dependență, departe de a fi totală, îmbracă unele dintre atributele relativității. Dependența informațională reprezintă, în planul activității educaționale, o consecință a dezvoltării unui învățământ centrat pe profesor; dezvoltarea unei baze de reflecție didactică pentru elev/student devine însă o necesitate pentru un proces de învățământ modern, care să se racordeze la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lui. Frecventă, metafora ploii are menirea de a reliefa o coexistență stranie, a dăinuirii și a extincției, sentimente perpetue, consolidate de convingerea, inspirată de Parmenide, după care ființa umană este constrânsă să accepte imuabilitatea universului și să renunțe la confortul relativității: „eșafodul/ proaspăt adunat în cuie/ cu scândura însetată/ se înalță/ pieziș pus cu lumea/ pasul saltă/ preamărind Gloria// întotdeauna ploaia spală eșafodul”. Adept al unei lirici în care termenii programatici se referă la realități cotidiene și plate, S. folosește uneori
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
ocolit de partipriuri generaționiste, mobil în regim polemic, dar atent la civilitatea tonului, S. este un critic solid, urmărind programatic, prin augmentări succesive ale sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această constantă în sensul conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe de altă parte supus unei eroziuni intrinseci. SCRIERI: Diferența specifică, Cluj-Napoca, 1982; Incursiuni în literatura actuală, Oradea, 1994; Revizuiri, I, București, 1995; Critica de tranziție, Cluj-Napoca, 1996; Confesiunile unui
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]