61,760 matches
-
Eram foarte naivă� Am denumit Editura Criterion, în cinstea grupului de tineri intelectuali din România anilor '30, al cărui lider nenumit a fost Mircea Eliade. Am început cu o lucrare de proporții: cele trei volume din Istoria credințelor și ideilor religioase. Pot să spun că mă mândresc cu acest veritabil proiect academic. El nu are, de fapt, corespondent, nu numai din punctul de vedere al erudiției, ci și din punctul de vedere al prudentei familiarizării cu gânditorii "eterodocși", și din acela
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
veritabil proiect academic. El nu are, de fapt, corespondent, nu numai din punctul de vedere al erudiției, ci și din punctul de vedere al prudentei familiarizării cu gânditorii "eterodocși", și din acela al profundei admirații pentru varietatea și rafinamentul înțelepciunii religioase universale. Am publicat apoi câteva culegeri de beletristică în format poket book, cu note și comentarii. În prezent, e deja inițiată seria intitulată Mansarda lui Mircea Eliade, în încercarea de a acoperi aria lecturilor sale și autorii care i-au
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
uimească indiferența părții române față de modul în care se prezintă literatura română în Rusia. C.B.: Care sunt proiectele editurii? A.S.: Proiecte ar fi multe și variate, subvenții n-am primit însă decât pentru editarea celor trei volume din Istoria ideilor religioase a lui Eliade, banii provenind de la Fondul Rusesc pentru Cercetări Fundamentale de pe lângă Academia de Științe. Așadar, publicăm ce putem, pe spezele noastre și cu riscurile aferente. Este gata de tipar o nouă carte din seria Mansardei lui Mircea Eliade, The
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
Constantin Țoiu Singura rasă de pe pământ care nu a zeificat componentele sau fenomenele naturii; care nu a avut inchiziție, reforme religioase adânci, în credința căruia nu s-a schimbat o iotă de-a lungul mileniilor; care n-a avut sfinți, intermediari, cel mult îngeri atent instruiți; care a creat oameni de afaceri și de știință de geniu ; care a privit chiorâș
Deuteronomul (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12661_a_13986]
-
interioară despre care nu există mărturii decît de la cei care și-au ratat sinuciderea. E de înțeles de ce urmașii lui Erbașu au preferat să acrediteze ipoteza crimei. Sinucigașii dovediți au o problemă postum cu Biserica Ortodoxă care le refuză serviciile religioase consacrate morților, fiindcă și-au luat singuri zilele. Din cîte știu însă, toate mediile de informare care susțin ipoteza formulată de rudele și de apropiații lui Mihai Erbașu au uitat să aducă în discuția publică acest amănunt.
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
adăugat referințele Anei Selejan din volumele sale despre Literatura în totalitarism, din 1944 încoace (a ajuns cu explorările până în 1958 și va continua, bănuiesc). În critica literară propriu-zisă despre poezia argheziană e de reținut un singur volum: Tudor Arghezi � poet religios (1999) de Marin Beșteliu. E de consemnat faptul important că a fost reeditat în �Biblioteca pentru toți�, la Editura Minerva, în 1994, eseul monografic Tudor Arghezi al lui Pompiliu Constantinescu, apărut inițial în 1940 și scris din perspectiva filosofiei blagiene
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
de îndată ce trecem la sărbătoriri (tot mai dese, mai lungi și mai mortifiante), Zeul este cel care vrea să se bucure și să se înveselească, poporul de jos devenind o simplă figurație în acest teatru gigantic ce se vrea tot mai religios și mai sacru." Ei bine, de vom dori cu bună-credință ca România să-și redobândească și să-și aibă din nou Sărbătoarea asemenea celorlalte țări de veche tradiție, nu cred că ne rămâne decât să alungăm Zeul calp al sărbătoririlor
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
din "Șase poeme-vitralii"; zări și etape ale celebrării florii abia înflorite, secerată de moarte și adusă la viață printr-o inepuizabilă succesiune de secvențe poetice, a căror perceptiblă monotonie se destramă în suprafireasca lumină a alterității, devoțiunii și iubirii aproape religioase.
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
I. Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice (1300 pag.); II. Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze (1078 pag.), cu prefață, note și bibliografie (extrase critice semnificative din istoria receptării). Scrierile istorice și memorialistice, în versiunea lor franceză integrală, paginile religioase, filosofice, politice, cu numeroase implicații polemice și fantezii sociologice sau spiritualiste nu au mai fost retipărite de cel puțin o jumătate de secol, unele nici în perioada interbelică, în edițiile G. Baiculescu (1939) sau D. Popovici (I, 1939; II, 1943
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
Nouă, cetățeni aflați în pragul veacului al XXI-lea, ni s-ar părea neverosimil să fim siliți a adora un șef de stat pe un altar concret (și nu doar metaforic), dar situația a existat. La Roma, confuzia între sentimentul religios și obediența politică a fost constantă, chiar dacă suntem în drept să-i suspectăm sinceritatea. Horațiu, care a fost un foarte mare poet, nu se sfiește să-și închine recunoștința și laudele "zeului" care i-a oferit o vilă și o
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
va mira nimeni prea mult când Polonia, în 1919, îl va alege pe Paderevski, desigur un mare muzician, drept președinte al primei ei republici. Dar apariția totalitarismelor în Europa (ca urmare, între altele, a decăderii marilor imperii, a slăbirii sentimentului religios și a perfecționării tehnicilor moderne de propagandă și control) a dat situației o tonalitate violentă: rotirea stelei duble și-a accelerat ritmul. Fiind clădite pe câte o ideologie, aceste regimuri au avut mai mult ca oricând nevoie de scriitori, iar
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
obîrșia sa de țăran înstărit din Oltenia, trecut prin școala lui Nae Ionescu, un "excelent pedagog" care s-a ocupat îndeaproape de formarea sa în timpul liceului (faimosul Liceu Militar "Mînăstirea Dealu" din Tîrgoviște): "Eu sînt kulak, adică prince-paysan cu complexele religioase ale faptelor bune cotidiene". Convingerile lui Pandrea vădesc o orientare net conservatoare. Ideea conservatoare, socotește memorialistul, e foarte puternică în structura noastră etnică. Cu toate că i-a eliberat pe țigani, a secularizat averile mînăstirești și a săvîrșit prima împroprietărire a țăranilor
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
heavy-metal-ul worst cu principiul "I can take it!", grunge-ul cu reversul ("I can"t take it!"), ca o variantă soft de punk ("Burn, mother farger, burn!"), ușor hippie ("All you need is love!"); în fine, raver-ii care respectă particularitățile etnice, religioase sau de gender ale altor grupuri, iar hip-hop-ul doar inițial o miscare militant-ideologizată. Nu e însă foarte clar nici aici care ar fi modelul muzical suprem al grupului din român și, implicit, atitudinea așa-zis ideologică. Deși, la cât vorbește
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
Că democrația occidentală și corectitudinea politică includ respectul pentru domeniul teologic, că teologia este și o chestiune de cultură generală nu le intră în cap cu nici un chip unora din contemporanii noștri. Iar că Noica nu era tocmai un spirit religios sau "mistic" îi scapă lui A.M. În plus, dacă o carte vîndută în 30.000 de exemplare în circa o jumătate de an e elitistă, dacă o carte scrisă "pentru cititorul de azi, de regulă sceptic, de cele mai multe ori incult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
menirea principală a cărții, dar nici nu se poate lipsi de ea. Căci nu se poate face istorie literară fără critică literară. Florentin Popescu privilegiază descriptivul și pastelul din poezia voiculesciană și uită să facă o istorie internă a poeziei religioase, pentru a nu se lăsa surprins de izbucnirea tematică din Călătorie spre locul inimii. Comentariul prozei se limitează, din păcate, la un șir destul de anost de rezumate ale povestirilor (p. 194-211), uitând cu desăvârșire parabolele religioase, pentru că rămâne uneori cu
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
istorie internă a poeziei religioase, pentru a nu se lăsa surprins de izbucnirea tematică din Călătorie spre locul inimii. Comentariul prozei se limitează, din păcate, la un șir destul de anost de rezumate ale povestirilor (p. 194-211), uitând cu desăvârșire parabolele religioase, pentru că rămâne uneori cu informația, în mod curios, la nivelul începutului anilor ´80, când acestea încă nu fuseseră editate semnificativ, nici în volumul Gânduri albe (1986), nici în Toiagul minunilor (1991). Admirația pentru proza voiculesciană se exprimă mai mult adjectival
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
pe care nu-l pot recepta cu adevărat, până la capăt, este chiar Ion Barbu. Nu mă satisface poezia lui. Pe de altă parte, Marius Chivu, alt tânăr critic, spune despre poezia mea că este "zgomotoasă" și "egocentrică", neputând să fie religioasă. Cine a vrut să fie religioasă? Eu nu am vrut. De fapt cel mai autentic demers religios este mistic. Nu sunt o practicantă, nu țin post și îmi bântuie prin cap și un vânt al libertății extraordinar, pe care mi
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
cu adevărat, până la capăt, este chiar Ion Barbu. Nu mă satisface poezia lui. Pe de altă parte, Marius Chivu, alt tânăr critic, spune despre poezia mea că este "zgomotoasă" și "egocentrică", neputând să fie religioasă. Cine a vrut să fie religioasă? Eu nu am vrut. De fapt cel mai autentic demers religios este mistic. Nu sunt o practicantă, nu țin post și îmi bântuie prin cap și un vânt al libertății extraordinar, pe care mi-l controlez mai ales prin scris
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
poezia lui. Pe de altă parte, Marius Chivu, alt tânăr critic, spune despre poezia mea că este "zgomotoasă" și "egocentrică", neputând să fie religioasă. Cine a vrut să fie religioasă? Eu nu am vrut. De fapt cel mai autentic demers religios este mistic. Nu sunt o practicantă, nu țin post și îmi bântuie prin cap și un vânt al libertății extraordinar, pe care mi-l controlez mai ales prin scris. Niciodată nu am căutat să fiu religioasă. Am cochetat, cândva, cu
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
cel mai autentic demers religios este mistic. Nu sunt o practicantă, nu țin post și îmi bântuie prin cap și un vânt al libertății extraordinar, pe care mi-l controlez mai ales prin scris. Niciodată nu am căutat să fiu religioasă. Am cochetat, cândva, cu niște interpretări ale Evangheliei după Toma, pentru că Sorin Dumitrescu m-a rugat. Oricum, de pe la al o sutălea verset, nu mai eram bună de nimic și când obosesc, încep să delirez. Am simțit că e prea mult
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
debut și, pentru mine, o însoțire la o inițiere, la un fel de confesiune delicată și, nu în ultimul rînd, fundamentală. Meditațiile lui Răzvan Ionescu, căutarea identității și raporatea ei la lumină, la divinitate, apropierea de limbajul credinței, al ritualului religios m-au interesat și m-au emoționat. Privirea către sine, în interiorul său, este un exercițiu dificil și complex și pe care nu am învățat să-l practicăm riguros decît prea puțini dintre noi. Călătoria lui Răzvan Ionescu către Dumnezeu este
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
evocă eliptic formule de imprecație. Merită să observăm, în treacăt, interesantele opțiuni ale DEX-ului în definirea cuvîntului drac: în primul rînd (ca probabil efect al cenzurii ideologice din anii primei ediții) sensul său e cît mai desprins de tradiția religioasă. Dacă în dicționare străine e normală referirea la tradiția iudeo-creștină ("in Jewish and Christian theology", Oxford English Dictionary; "selon les croyances (judéo-)chrétiennes et dans la tradition populaire", Trésor de la langue française), în DEX e vorba doar de "imaginar"; în
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
film despre homosexualitate, e un film masculin, pentru că și colegiul era un loc exclusiv masculin". Colegiul de la care pleacă unul din firele poveștii (imposibil de povestit pe scurt, ea fiind superîncîlcită, în stilul inimitabil al lui Almodovar), e un colegiu religios al anilor "60; aici, ca într-o retortă, cineastul (cu un ochi pur și amoral) amestecă dragostea, pasiunea, perversiunea, suferința, gelozia, abuzul sexual asupra unui minor, traume care vor condiționa destine, inclusiv destinul unui viitor regizor de film. Personajele își
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
timp: politica. Absolut deloc. Vorbi fără încetare de religie. Era clar, nu vei înceta niciodată să-i uimești pe oameni, Koke. Acum, spre surprinderea lui Pierre, spunea că va rămîne după moarte în memoria oamenilor ca pictor și ca reformator religios. - Pentru că asta sînt, spuse, sigur pe el. Cînd se va publica eseul pe care tocmai l-am terminat, o să înțelegi, Pierre. În Spiritul modern și catolicismul, îi distrug pe catolici, în numele creștinismului adevărat. De uimire, Pierre Levergos clipea des fără
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
dreaptă nu mai știa ce face stînga. Și o ținea una și bună cu vechea lui teorie: mai devreme sau mai tîrziu, omenirea va înțelege că le sauvage péruvien (sălbaticul peruan) era un artist mistic și că tabloul cel mai religios din timpurile moderne era Viziunea de după predică pe care el îl pictase acolo, în Pont-Aven, o mică localitate de la capătul pămîntului breton, la sfîrșitul verii lui 1888. Tabloul acela a reînviat în arta modernă neliniștea spirituală și religioasă, care nu
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]