1,588 matches
-
sportiv depinde de un ritm special, clasificabil alert sau lent, care depinde de emoții, sentimente și atitudini ale sportivului (dansul pe gheață), antrenat să placă suporterilor spectatori și să învingă adversarul în competiții. Codul sportivității depinde în mod dinamic de religiozitate, păstrând sistemul eterogen al artelor cu trimitere spre artele non-verbale, cu regulamente sociale, cu rutină păstrată în ceremonial. Un individ izolat nu este sportiv, acțiunea sportivă este una socială. Nu există o singură iluzie, imaginarul sportiv rămâne o rețea de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de nivelul maturității sale umane. Prin aceasta, înțelegem că nu manifestarea puterii lui Dumnezeu este cea care se lasă determinată de nivelul de maturitate al penitentului, ci doar experimentarea acesteia de către penitentul în cauză. În funcție de structura personalității, a formei de religiozitate și a raportului pe care creștinul îl are cu divinitatea, în confesional se pot identifica trei mari categorii de penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitenți: cu personalitate matură, cu personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește prin credință”. Maturitatea religioasă implică o integrare adecvată a rațiunii și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
personalitate imatură și cu personalitate accentuată. a. Penitentul cu personalitate matură Procesul dialogic în sine este o experiență amplă care poate fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește prin credință”. Maturitatea religioasă implică o integrare adecvată a rațiunii și a sentimentului în întreg ansamblul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aspecte generale ale maturității penitentului se pot manifesta în maniere diferite în viața sa, uneori dând naștere unor portrete originale, diferite, dar extrem de elocvente, ale modului în care el se poate raporta la Dumnezeu. Există, spre exemplu, două forme de religiozitate matură, care se remarcă printr-un accent inedit, fie asupra ascezei, fie asupra misticii, astfel: a) religiozitate ascetică (de angajare). Este trăită de către penitent ca o modalitate de a-și îndeplini misiunea personală. El dorește să se implice prin mărturie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unor portrete originale, diferite, dar extrem de elocvente, ale modului în care el se poate raporta la Dumnezeu. Există, spre exemplu, două forme de religiozitate matură, care se remarcă printr-un accent inedit, fie asupra ascezei, fie asupra misticii, astfel: a) religiozitate ascetică (de angajare). Este trăită de către penitent ca o modalitate de a-și îndeplini misiunea personală. El dorește să se implice prin mărturie și angajare în viața de credință, din iubire față de Dumnezeu. Viața sa are un caracter ascetic, activ
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
el însuși o alege prin obediență și libertate față de Dumnezeu. Prin aceasta, dorește să trăiască adevărata caritate, în care elementele răului să fie eliminate. Acest lucru implică sacrificii și renunțări mari, modalități de creștere în îndeplinirea voinței lui Dumnezeu; b) religiozitate mistică (de comuniune). Constă în dorința penitentului de a trăi în comuniune cu Dumnezeu, în care să predomine intuiția imediată a prezenței sale pline de iubire. Acest lucru are loc printr-o întâlnire profundă, intimă, inseparabilă și personală cu Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
slăbiciuni, simte că este acceptat necondiționat de o iubire extraordinară, intimă și specifică lui Dumnezeu. În confesional, un astfel de penitent matur va avea capacitatea să se implice într-un proces dialogic adecvat cu Dumnezeu. Fiind caracterizat de trăirea unei religiozități mature, el va fi receptiv atât la momentele esențiale ale celebrării, cât și la raportul dialogic cu preotul-confesor. Se va lăsa transformat de acesta, va recunoaște adevăratele valori, pe care este chemat să le internalizeze, și se va angaja decis
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu aibă calitatea de a fi matură, ci imatură, influențând negativ procesul dialogic cu preotul-confesor. Un astfel de penitent se distinge net de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu aibă calitatea de a fi matură, ci imatură, influențând negativ procesul dialogic cu preotul-confesor. Un astfel de penitent se distinge net de cel matur prin prezența unor forme de narcisism, egoism sau idealism. Nu este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
preotul-confesor. Un astfel de penitent se distinge net de cel matur prin prezența unor forme de narcisism, egoism sau idealism. Nu este vorba de un anumit tip de personalitate, ci doar de un mod imatur în care s-a structurat religiozitatea sa și de o manieră de a se raporta la Dumnezeu marcată de carențe și dificultăți. Se recunoaște prin excesul de practici religioase exterioare, prin concentrarea doar asupra propriilor sale trăiri, fiind exagerat de interesat de comuniunea cu ceilalți credincioși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin emoțiile pe care le trăiește. În viața sa spirituală, un asemenea penitent se poate dezvolta exagerat și greșit doar pe unul din următoarele niveluri ale personalității sale: a) nivelul sensibilității. Trăind excesiv la acest nivel, el se justifică în religiozitatea sa apelând la principiul plăcerii, în sensul că va face „ce îi place”, „cum simte”, „când simte”, „dacă simte”, etc., în raport cu Dumnezeu și cu propria sa viață. Rugăciunea, celebrarea sacramentelor, mărturisirea păcatelor, deciziile morale și toate celelalte vor fi abordate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
principiul plăcerii, în sensul că va face „ce îi place”, „cum simte”, „când simte”, „dacă simte”, etc., în raport cu Dumnezeu și cu propria sa viață. Rugăciunea, celebrarea sacramentelor, mărturisirea păcatelor, deciziile morale și toate celelalte vor fi abordate doar dacă „simte”. Religiozitatea sa este una pur emoțională, sentimentală sau chiar impulsivă. Unii autori numesc acest tip de religiozitate „numinoasă”, pentru că se manifestă printr-o emoționalitate exagerată, care îi domină întreg comportamentul religios și care dă naștere unei iluzii sentimentale, de genul „important
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
etc., în raport cu Dumnezeu și cu propria sa viață. Rugăciunea, celebrarea sacramentelor, mărturisirea păcatelor, deciziile morale și toate celelalte vor fi abordate doar dacă „simte”. Religiozitatea sa este una pur emoțională, sentimentală sau chiar impulsivă. Unii autori numesc acest tip de religiozitate „numinoasă”, pentru că se manifestă printr-o emoționalitate exagerată, care îi domină întreg comportamentul religios și care dă naștere unei iluzii sentimentale, de genul „important este să îl simți în interior pe Dumnezeu”. Atitudinea este, de fapt, egocentrică pentru că dialogul cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajungă la un raport adevărat cu divinitatea, fapt pentru care și relația sa cu Dumnezeu, în cadrul celebrării sacramentale, riscă să fie caracterizată de instabilitate afectivă, de iluzii și de stări contradictorii; b) nivelul cerebral. Penitentul care adoptă o astfel de religiozitate, se comportă după principiul rațiunii, în sensul că va acționa doar în funcție de înțelegerea sa intelectuală, conceptualizând, ideologizând, trăind totul doar la un nivel mental exagerat. Rugăciunea sa, celebrarea reconcilierii și mărturisirea păcatelor vor fi puternic marcate de reflecție, meditație intelectuală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conceptualizând, ideologizând, trăind totul doar la un nivel mental exagerat. Rugăciunea sa, celebrarea reconcilierii și mărturisirea păcatelor vor fi puternic marcate de reflecție, meditație intelectuală, riscând să se raporteze la Dumnezeu ca la un „obiect” de studiu. Acest tip de religiozitate se mai numește și „doctrinalistă”, pentru că predomină un tip de itelectualism religios. Este tipul de penitent care crede că știe totul despre Dumnezeu, căruia i se pare că nu a avut niciodată probleme de credință și care este gata oricând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
asupra a ceea ce face el, a modului în care participă la rugăciune, la sacramente, fiind excesiv de atent la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ceea ce face el, a modului în care participă la rugăciune, la sacramente, fiind excesiv de atent la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o viziune idealizantă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o viziune idealizantă a religiozității, trăind și stări intense de scrupulozitate. Adesea, însă, acest tip de penitent poate îmbrăca și forma fariseică a formalismului religios. În confesional, el nu reușește să trăiască atitudinea de recunoștință față de Dumnezeu, se simte incapabil să își recunoască propriile limite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și, implicit, să continue să ia parte eronat la celebrarea reconcilierii sacramentale. c. Penitentul cu personalitate accentuată Penitentul cu personalitate accentuată dezvoltă o manieră patologică de a-și trăi viața și credința, ajungând, implicit, să își structureze un tip de religiozitate patologică. Vorbim de religiozitate patologică atunci când raportul persoanei umane cu Dumnezeu este alterat, nefiresc, guvernat de compulsivitate, de căutarea de compensări și siguranțe. Cu toate că este dificil a face distincție între o religiozitate imatură și una patologică, acest lucru este necesar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să ia parte eronat la celebrarea reconcilierii sacramentale. c. Penitentul cu personalitate accentuată Penitentul cu personalitate accentuată dezvoltă o manieră patologică de a-și trăi viața și credința, ajungând, implicit, să își structureze un tip de religiozitate patologică. Vorbim de religiozitate patologică atunci când raportul persoanei umane cu Dumnezeu este alterat, nefiresc, guvernat de compulsivitate, de căutarea de compensări și siguranțe. Cu toate că este dificil a face distincție între o religiozitate imatură și una patologică, acest lucru este necesar, pentru ca, astfel, procesul dialogic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajungând, implicit, să își structureze un tip de religiozitate patologică. Vorbim de religiozitate patologică atunci când raportul persoanei umane cu Dumnezeu este alterat, nefiresc, guvernat de compulsivitate, de căutarea de compensări și siguranțe. Cu toate că este dificil a face distincție între o religiozitate imatură și una patologică, acest lucru este necesar, pentru ca, astfel, procesul dialogic dintre confesor și penitent să poată beneficia de cunoașterea realistă a stării penitentului și de modalitatea corectă de abordare a acestuia. Accentuările de personalitate determină modalități deficitare de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu ca pe un judecător care ar amenința viața omului. Apoi, va încerca să descurajeze excesul de disciplină pe care și-l impune penitentul anxios și îi va putea recomanda, atât ca penitență, dar și ca modalitate de trăire a religiozității proprii, rugăciunea liberă, deschisă, fără pierderea în prea multe detalii obsesive. Toate acestea le va face cu un spirit de încredere, acceptare necondiționată, disponibil de a oferi ajutor și ferindu-se de a judeca. Asemenea penitenți au nevoie să fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Trăiește dificil situațiile neclare datorită unui profund sentiment de insecuritate. Poate fi inteligent, capabil de a face o analiză detaliată a realității, însă este mereu suspect și în stare de dubiu. Îi lipsește încrederea de bază. Din cauza acestor condiții psihologice, religiozitatea unui astfel de penitent are, la rândul său, de suferit. Modalitatea de a-l percepe pe Dumnezeu este deformată, iar credința sa se caracterizează prin dificultate în a crede într-un Dumnezeu bun, milostiv și fidel. Trăiește mai degrabă o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
află. Persoana celuilalt își poate pierde oricând statutul pozitiv și riscă să primească destul de ușor unul negativ. Își formează un mod de a trăi de pe o zi pe alta, refuzând adesea planuri de lungă durată sau stabilirea unor scopuri clare. Religiozitatea unui astfel de penitent este condiționată de toate aceste tulburări. Deși îl percepe pe Dumnezeu ca pe un tată bun, cultivă totuși față de El un raport superficial și lipsit de constanță. Este convins că Dumnezeu îi dă multe haruri, însă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]