3,930 matches
-
Denkbewegungen, „Mișcări ale gândirii” (Wittgenstein a murit în 1951, se împlinesc anul acesta șaizeci de ani de la moartea sa: perioadă care n-a făcut decât să-i sporească influența). Jurnalele 1914-1916, traduse din germană de Cătălin Cioabă, și cele Câteva remarci asupta formei logice, traduse din engleză de Gheorghe Ștefanov, ilustrează ambele etape: primele introducându-ne în viitorul Tractatus, iar Remarcile constituind o revenire reconstructivă la acesta. Cătălin Cioabă subliniază în nota asupra ediției: „Încadrarea pe care ele o oferă scrierii
Jurnalele filozofului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5191_a_6516]
-
care n-a făcut decât să-i sporească influența). Jurnalele 1914-1916, traduse din germană de Cătălin Cioabă, și cele Câteva remarci asupta formei logice, traduse din engleză de Gheorghe Ștefanov, ilustrează ambele etape: primele introducându-ne în viitorul Tractatus, iar Remarcile constituind o revenire reconstructivă la acesta. Cătălin Cioabă subliniază în nota asupra ediției: „Încadrarea pe care ele o oferă scrierii de tinerețe ne permite, pe de o parte, să urmărim ce anume din Jurnale nu a fost preluat în carte
Jurnalele filozofului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5191_a_6516]
-
Încadrarea pe care ele o oferă scrierii de tinerețe ne permite, pe de o parte, să urmărim ce anume din Jurnale nu a fost preluat în carte, rămânând doar muncă de șantier, și, pe de altă parte, să descoperim, odată cu Remarcile, care probleme au dus la abandonarea definitivă a teoriei din Tractatus.” Primele însemnări au fost făcute de „soldatul Ludwig” la 9 august 1914 într-un caiet unde erau trecute, pe partea stângă, date cu caracter personal, într-un cod special
Jurnalele filozofului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5191_a_6516]
-
regizorul are o reușită care-l validează, un astfel de personaj este Sacha Grosmann (Dmitri Nazarov), un amestec de violență cu tandrețe respirând ceva din sufletul rus. Așa cum câteva replici zgârie dincolo de pelicula umoristică pentru a atinge nervul cum este remarca lui Sacha întrebat de Ivan de ce nu a plecat cu ceilalți evrei în Israel: "Unde să plec, aceasta este țara mea." Abia aici stereotipul este pus în abis. Sugestia fixării într-un timp nemișcat a lumii pariziene are ceva de
Orchestra nebună by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6675_a_8000]
-
pare simplu, cât de mult greșim vom vedea doar mai târziu când ne vom confrunta cu dificila perioadă a preadolescenței și adolescenței. În acel moment, mulți dintre părinții care reacționau cum am descris mai sus, vor avea o altfel de remarcă: ei vor observa uimiți “ Nu mai înțeleg ce se întâmplă cu el (copilul)”. Probabil că ruptura a avut loc mult mai devreme, lumile paralele în care au trăit copilul și părintele sunt cheia acestui moment tensionant (și greu de asimilat
Mic ghid privind dezvoltarea inteligenței emoționale în relația părinte-copil () [Corola-journal/Journalistic/66846_a_68171]
-
decembrie 1873 o națiune întreagă celebra inaugurarea unei statui colosale a marei Ecaterina, înălțată între Biblioteca imperială și Teatrul Alexandru, împărăteasa ținând în mână sceptrul majestuoasă, impasibilă... Vorbind de Ecaterina cea Mare, cavalerul de Corberon își încheia filosofia cu această remarcă amară: " Viciul și virtutea nu sunt, deseori, în această lume, decât niște calități relative." (Fragmente de texte traduse din Marile procese ale istoriei, de Henri-Robert, Academia Franceză, Ed. Payot, Paris, 1929)
Iluminiști și marii favoriți (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6694_a_8019]
-
și atât. - Ba este un dușman periculos, la fel ca taică-său, și are legături cu agenturile străine. - Toate astea le-am auzit în informarea care ni s-a făcut la Universitate. Patru se prefăcu că nu aude ultima ei remarcă și-și continuă gândul, întrebând-o: - Dar tu nu ți-ai dat seama că avea planuri dușmănoase, ori te-ai mulțumit să te iubești cu el și restul ducă-se la naiba? - Încerci să mă faci complicele lui? - Aha, deci
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
Pat / Helen se află în prim-planul multora din aceste turbulente scene. Psihanalitic vorbind, Faulkner încerca să se elibereze astfel de imaginea fetei care, de altfel, s-a și măritat la o săptămână după publicarea cărții. În aceeași linie, o remarcă a unuia din personajele cărții reprezintă o indubitabilă trimitere la situația trăită de scriitor: "Dar omenii nu mor din cauza dragostei, nu te sinucizi când ești dezamăgit în dragoste. Ci scrii o carte." Astfel de speculații închid și deschid canale care
Primul Faulkner (VIII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6708_a_8033]
-
primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. La sfârșitul unei dispute destul de contondente din care nu au lipsit reciprocele aluzii (unele psihanalizabile, cu evident iz grobian) la viețile private ale celor doi rivali politici, candidatul liberal a făcut o surprinzătoare remarcă de bun simț. A spus, aproximativ, că îl apreciază pe Traian Băsescu pentru că este "viu", spre deosebire de un alt candidat considerat cu șanse, Mircea Geoană, care "nu e nicicum". Trebuie să spun că, citind volumul lui Cristian Tudor Popescu, mi-a
Secvențe din România de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6715_a_8040]
-
cea mai autentică linie a scolii ruse de balet, și anume a celei moscovite, cu maximă exigență pentru o corectă plasare în spațiu a corpului, și o exersare a lui ca să poate răspunde oricărei solicitări a dansului clasic. O singură remarcă s-a putea face, legată de faptul că profesorul nu se străduiește să-i aducă pe toți elevii la același nivel, ci merge în pas cu cei mai buni, ceilalți trebuind să-i ajungă din urmă pe aceștia, după cum pot
La Ierusalim by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6628_a_7953]
-
aveau în dieta lor un aport sporit de fructe și legume. Spre deosebire de persoanele cu un stil de viață echilibrat, cei care aveau trei-patru obiceiuri proaste prezentau un risc cu 84% mai mare de a avea probleme de memorie. O alta remarcă interesantă este faptul că persoanele abstinente la alcool au avut rezultate mai slabe de memorie decât cei care au consumat între 5 și 14 unități de alcool pe săptămână (o unitate = un pahar de bere, vin, lichior). Prin urmare, este
Studiu: Obiceiurile proaste afectează memoria by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64914_a_66239]
-
din sistem. Din partea CSM, direct vizat, n-a participat nimeni, ceea ce spune totul. A participat în schimb ministrul Justiției, favorabil în principiu apelului magistraților, dar fără vreo sugestie concretă. Nevoia unor măsuri e cu atât mai imperioasă, cu cât, după remarca multora, decizia Curții este o reacție rapidă a sistemului la urîta afacere Voicu-Costiniu. Timpul nu mai are răbdare. Opinia publică este invitată, ne vine să zicem implorată, de acest număr din „22" să iasă din pasivitate și să oblige puterea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6365_a_7690]
-
Gheorghe Vlăduțescu, ar fi o greșeală să punem aceste inadvertențe pe seama „legendelor" pe care posteritatea le-a brodit pe marginea Antichității. Căci modul cel mai simplu de a ucide fascinația lumii eline este s-o treci în categoria miturilor, cu remarca malițioasă că mitul, poveste mincinoasă fiind, nu surprinde adevărul istoric și prin urmare e falacios. În realitate, în orice adevăr există un filon de fabulă inerentă, care nu numai că nu împuținează veridicitatea întîmplării, dar pe deasupra o îmbogățește. Pentru profesorul
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
Din păcate, nimeni nu poate repeta logic, sub forma unei autosugestii raționale, aventura lui Lewis. Pentru autor, itinerarul convertirii aduce cu o partidă de șah alcătuită din patru mutări. Prima mutare stă în distincția dintre bucurie și contemplare (reflectare), cu remarca că nu te poți bucura de credință și în același timp să reflectezi la ea contemplînd-o. Contemplarea înseamnă privire din afară, bucuria înseamnă trăirea dinăuntru a ceva. Cînd reflectez la un sentiment îl întrerup, prin urmare bucuria dată de ființa
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
-le în rânjete, cu grația transformând-o într-un fel de balet sicofant cum este cazul cu Regina Albă (Anne Hathaway), atât de artificial și ireliabil că sare în ochi. Mai mult decât atât, Regina Albă face una dintre acele remarce care i se potrivește lui Burton însuși, când aceasta supralicitează macabru comparația lui Alice privitoare la capul Reginei Roșii asemănat unui bulb uriaș, cu una care asociază capul cu o tumoră, după ce înainte Pălărierul îl asemănase encomniastic unui „mangnific glob
Imaginarium-ul „doctorului” Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6411_a_7736]
-
află întâii scriitori premoderni, simboliștii, lirici, urbani și prooccidentali. După Marele Război, lucrurile vor sta exact pe dos. Rolul de lider de opinie literară îl va lua E. Lovinescu, înlocuindu-l pe N. Iorga. Și modernismul va devini dominant. O remarcă finală: există o singură Istorie a literaturii în care s-a încercat abordarea epocii din jurul lui 1900 ca una dominată de tendința modernă, „revoluționară", și nu de aceea arhaică și reacționară. E vorba de capitolul Estetismul, scris de Vladimir Streinu
„Centrul“ și „marginea“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6430_a_7755]
-
obtuzitatea cu care politicienii refuză să recunoască oficial creștinismului rolul de rădăcină întemeietoare a UE. Totodată, viziunea lui Grigurcu se pliază pe calapodul triadic al filozofiei lui Kierkegaard, mai precis pe tripla optică asupra vieții: estetică, etică și religioasă, cu remarca că cele trei stadii cer o ierahie în care fiecare unghi de vedere este completat de cel următor, caz în care treapta religioasă, cea mai cuprinzătoare, e rădăcina primelor două. Pentru Grigurcu „relația cu Dumnezeu e piatra de încercare a
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
ca apele, ca ploile scurte, abrupte de vară." Cronicarul are două observații de făcut. Prima este că spiritele superioare nu sînt atît feminine cît mai curînd androgine, coexistența celor două principii fiind obligatorie în nașterea unui spirit genial. A doua remarcă: literatura feminină există, ba chiar în cantități apreciabile, atîta doar că nu e literatură propriu-zisă, ci, vorba Aurei Christi, ploaie scurtă de vară încinsă. O antologie Un consistent număr al revistei VATRA (3-4/ 2010) e dedicat puțin cunoscutei avangarde ucrainene
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
de paranoia, toate coagulate delectabil de un cabotinism structural. El este produsul suprem al școlii lui Bill Django, omul care omoară caprele cu privirea. „Be what you can be" este motto-ul acestei arme puțin disciplinate, ceea ce sună similar cu remarcă unui personaj din Full Metal Jacket (1987) al lui Stanley Kubrick: „This is my rifle, This is my gun/ This is for fighting/ This is for fun". În mod cert, „armele" ultilizate de soldații Psi ai armatei americane sunt „for
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
pe care mi-l face Breban - și anume de a fi lăsat, prin „trădarea" vocației mele de cronicar, literatura „vie" fără busolă -, decât ca pe un imens și nemeritat elogiu. Cu totul secundare în discuție, când nu tendențioase, sunt alte remarci ale autorului Trădării criticilor De exemplu, acelea că viața politică m-ar fi absorbit în asemenea măsură, încât ar explica „trădarea", sau că aș fi folosit România literară ca pe o tribună politică. În definitiv, lucrurile sunt mult mai simple
Trădarea criticilor? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6334_a_7659]
-
a le înțelege opțiunile după motivațiile fiecăruia. În fond, e vorba de niște intelectuali de rasă, școliți cu precădere în Occident (mulți dintre ei în Germania) și care, biografic sau politic, aveau motive să-i privească cu simpatie pe nemți. Remarca istoricului este că, dacă opinia publică antebelică era francofilă prin tradiție, elita intelectuală era germanofilă, și ar fi o eroare să vedem în preferința ei pentru valorile germane o dovadă de colaboraționism cu ocupanții nemți. Judecați după convingerile personale, Slavici
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
din străinătate." Școala și filosofia În numărul din aprilie al revistei ieșene TIMPUL găsim un foarte bun articol al lui Adrian Niță despre noua lege a educației. Multă cerneală a curs de când proiectul a fost pus în dezbatere, comentatorii făcând remarce legate de schimbările anunțate, precum mutarea clasei a noua de la liceu la gimnaziu, noua structură a bacalaureatului, ori finanțarea în învățământul superior. Se pare că a scăpat una celor care au scris până acum pe subiect - una „mai boacănă", vorba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
vreme un mod de instruire într-ale vieții. Emanciparea moravurilor se face cu ajutorul lor. În această privință, Madame de Rênal și Madame Bovary se deosebesc tocmai prin faptul că prima, spre deosebire de a doua, nu citește romane. Să nu uităm următoarea remarcă a autorului: „La Paris, relația dintre Julien și Madame de Rênal ar fi fost repede simplificată; dar la Paris, amorul este fiul romanelor. Tânărul preceptor și timida lui amantă ar fi descoperit în două sau trei romane clarificarea relației lor
Recitindu-l pe Stendhal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4724_a_6049]
-
timpul, luîndu-ți răgazul de a contempla frumusețile creației, dar pe deasupra era un act umilitor, hărăzit îndeobște sclavilor, metecilor (străinii care erau tolerați în marginea cetății) și cetățenilor nevoiași. Singurele activități care nu declasau prin statutul lor erau cele „liturgice”, cu remarca obligatorie că „liturghia” însemna atunci „serviciu public” în genere: juridic, politic, educativ sau războinic. În schimb, muncile făcute cu mîna erau considerate ca fiind sub rangul grecului liber, de unde nevoia unor sclavi care să-i scutească pe magistrați și patricieni
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
iasă învingător dintr-un sistem fără liste". "Istoria electorală e plină de exemple în care candidați de proastă condiție au folosit multiple sisteme de vot pentru a ocupa poziții de autoritate. Nici o formulă electorală nu e un scut pentru impostori", remarcă Cristian Preda. Există posibilitatea de a personaliza votul și folosind listele, nu doar colegiile cu un loc. E suficient ca alegătorului să i se dea posibilitatea de a alege de pe liste pe cine vrea. Știu că replica automat servită de
Cristian Preda despre argumentele lui Voinescu împotriva votului pe listă: Populismul e la putere () [Corola-journal/Journalistic/47588_a_48913]