746 matches
-
A urmat cursurile școlii primare în satul natal (1940-1945), în clasa I (1940-1941) cu învățătorul Vasile Cojan; clasa a II-a (19411942) cu învățătorul Nicolae I. Lupu; în această clasă fiind înscriși 29 elevi, au promovat 17 și au rămas repetenți 12. Clasa a III-a (1942-1943) a urmat-o cu învățătoarea Eufrosina N. Lupu, iar clasa a IV-a (1943-1944) cu învățătorul Nicolae I. Lupu. Cu toate că fiecare din cele patru clase au fost absolvite cu premiul întâi, cu același învățător
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
toată ziua pe drumuri [precum copilul român], să vie sara acasă zicând că vine de la școală și că-l doare capul de Învățătură, iar nu că era să-și rupă gâtul pe gheață sau să se Înece la scăldat, rămânând repetent, pe când jidănașul este premiant” <endnote id=" (735)"/>. În fine, Moses Schwarzfeld aducea ca argument și faptul că evreul a fost obligat de condițiile istorice specifice În care a trăit să-și „ascută inteligența”, aceasta fiind „singura armă de apărare” a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mihăiță. își aminti de o discuție cu bunică-su, în anul când terminase clasa a treia și trecuse într-a patra.Bunicul Ion îl luase în tărbacă întrebându-l: − Ei, Mihăiță, cum a mers învățătura anul ista, cine a rămas repetent, tu sau cartea? Mia spus mie domnul Obreja învățătorul tău că nu vrea să te mai învețe la anul. Spune, așa-i sau ba? − Ei, bunicule, cum le mai sucești și matale! Iaca, am să-ți spun matale să audă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la anul. Spune, așa-i sau ba? − Ei, bunicule, cum le mai sucești și matale! Iaca, am să-ți spun matale să audă și bunica cum stau cu învățătura. Mai întâi și mai întâi cartea nu avea cum să rămână repetentă, ea m-a învățat ca să știu să răspund la lecții. Apoi de unde știi matale că am rămas repetent, când domnul învățător mi-a dat premiul doi? Asta nu ția spus-o dumnealui? Amintindu-și de discuția glumeață cu bunică-su
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-ți spun matale să audă și bunica cum stau cu învățătura. Mai întâi și mai întâi cartea nu avea cum să rămână repetentă, ea m-a învățat ca să știu să răspund la lecții. Apoi de unde știi matale că am rămas repetent, când domnul învățător mi-a dat premiul doi? Asta nu ția spus-o dumnealui? Amintindu-și de discuția glumeață cu bunică-su, Mihăiță se gândește că poate vor mai scăpa de greutăți și atunci va putea să urmeze și clasa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai tare, iar în mine își făcea loc și un odios sentiment de rușine! Ce vor zice ai mei în această situație? Dar ce va zice satul despre mine, care fusesem mereu în fruntea premianților și acuma ajunsesem în fruntea repetenților?!? Stăteam într-o bancă din fundul clasei - ultima - lângă fereastră și uneori deschideam acea fereastră, mă aplecam peste pervaz în fața zidului și priveam pierdut spre sud, în direcția satului și a casei părintești și priveam mult timp în gol și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o greutate să-l scot din pupitrul meu, să-l folosesc și să-l pun la loc după întrebuințare. Am avut greutăți în activitatea de șef al clasei. La sfârșitul primului an de școală în clasa noastră au rămas mulți repetenți și s-a completat numărul cu repetenții din școala noastră și mai ales cu alți repetenți veniți de la alte școli, ceea ce a stricat complet echilibrul clasei. Unii colegi erau cu 2-3 ani mai mari decât media normală a vârstei, așa că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
loc după întrebuințare. Am avut greutăți în activitatea de șef al clasei. La sfârșitul primului an de școală în clasa noastră au rămas mulți repetenți și s-a completat numărul cu repetenții din școala noastră și mai ales cu alți repetenți veniți de la alte școli, ceea ce a stricat complet echilibrul clasei. Unii colegi erau cu 2-3 ani mai mari decât media normală a vârstei, așa că elementele slabe au înrăutățit situația generală la învățătură și mai ales la purtare. Unii colegi de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
înapoi pe cei din clasa a IV-a, cu una și două clase înapoi de la a III-a, și bună parte din clasa a II-a returnați în clasa I. În felul acesta porneam cu un număr de aproape 25-30 repetenți, chiar de la începutul anului școlar, iar lozinca stăpânirii era: „Nici un corigent, nici un repetent”! Greu a fost și cu frecvența la început, dar am stăruit și toți elevii înscriși frecventau regulat. Greul era însă pe noi, cei doi învățători care munceam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
înapoi de la a III-a, și bună parte din clasa a II-a returnați în clasa I. În felul acesta porneam cu un număr de aproape 25-30 repetenți, chiar de la începutul anului școlar, iar lozinca stăpânirii era: „Nici un corigent, nici un repetent”! Greu a fost și cu frecvența la început, dar am stăruit și toți elevii înscriși frecventau regulat. Greul era însă pe noi, cei doi învățători care munceam peste puteri. Toamna deschisesem școala la 15 septembrie, dar oficial abia la sfârșitul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
două clase. Până la Crăciun, o parte din cei dați înapoi, au trecut câte o clasă, au promovat deci în clasa următoare și așa au rămas până la finele anului școlar, figurând că au promovat două clase, în realitate ei figurând ca repetenți la sfârșitul anului. Pentru a justifica aceste măsuri, fiecare elev avea întocmită o fișă de evaluare a cunoștințelor în care se motiva darea înapoi cu una sau două clase. Părinții elevilor în cauză au aprobat măsura luată de noi și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de evaluare a cunoștințelor în care se motiva darea înapoi cu una sau două clase. Părinții elevilor în cauză au aprobat măsura luată de noi și aveau speranța că totul va fi bine, deși copiii lor pierdeau un an ca repetenți. La o ședință cu directorii de școală din raionul Bârlad, inspectorii m-au întrebat de situația din școală, le-am spus în ce fel văd eu situația rezolvată, dar m-au avertizat serios să nu cumva să modific în vreun
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
folosind batjocura și calomnia. I s-au închinat și expoziții caricaturale defăimătoare o batjocură națională: "Black Rumania", "Fane cel Mare" -, batjocorind și țara și lupta lui eroică. (Și Eminescu a avut partea lui de "demitizare", de batjocură). Tuturor acestor defăimători repetenți la istorie, și la suflet, le-aș da canon să sape în altarul bisericii din Războieni: vor da de oase albe. Sunt osemintele vitejilor căzuți pentru libertate la Valea Albă, pe care, după ani și ani, Ștefan le-a deshumat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare. Festivitatea a fost deschisă de comandantul străjerilor pe județ, profesorul Chiriță Stan care a dat semnalul ridicării pavilionului național. A urmat serbarea școlară, o piesă de teatru, recitări și coruri pe două voci. Ne bucuram că nu era nici un repetent. După masă a început să curgă lumea cu căruțele, în special populația bulgară și găgăuză. Erau pline curțile oamenilor, curtea școlii, ulițele. Muzica adusă de cumătrul Vulpe s-a auzit până târziu, dincolo de miezul nopții. Muzică era și în sufletele
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în drum spre școală am aflat o mulțime de lucruri despre colegi și mai ales despre învățătoare. Odată, tovarășa ne-a pus să scriem niște scrisori despre cineva de la primărie, dar nu avem voie să spunem nimănui, că ne lasă repetenți, mi-a șoptit copilul înainte de a intra în curtea școlii. Ținând copilul de mână, am intrat în clasă. Sub catedră și pe aceasta erau o mulțime de „mărțișoare”, pe care învățătoarea încă nu apucase să le ducă în portbagajul mașinii
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
personalități din istoria creației umane nu au prea excelat ca școlari. Pasteur și Einstein au fost submediocri în calitate de elevi. Clasicii literaturii nu fac excepție. Cu toate acestea foarte multe școli și-au însușit numele elevilor pe care i-au lăsat repetenți. Bacovia are un liceu cu numele lui Aceasta este o reparație istorică bizară. Cazul lui Bacovia este oarecum mai special. Lui i s-a făcut o statuie foarte frumoasă la Bacău, peste drum de liceu, "cimitirul lui". L-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
inamicului. Căci prețioasele lor persoane trebuie puse la adăpost cu orice preț... plătit de intelectualii ofițeri de rezervă. Ceea ce este și perfect logic, de vreme ce fiecare dintre noi „civilii” am avut în liceu colegi care se rugau să nu fie lăsați repetenți, căci se fac... ofițeri, explicând și ura ofițerilor activi împotriva teteriștilor, intelectuali prin definiție, care le amintesc permanent inferioritatea culturii lor. Când te gândești că ani de zile am fost conduși de oameni inculți, cu abia 6-8 clase de liceu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
scurt, cultura lui Vosganian despre instituțiile UE, confuzia crasă între atribuțiile unui comisar european (neutru politic și echidistant față de țările membre) și un parlamentar european ar transforma orice student de la Științe Politice sau Studii Europene din România într-un non-ilustru repetent. Personal nu am fost mirată de alegerea făcută de Premier. Încă din primele zile de guvernare, prim-ministrul a sacrificat criteriul competenței în favoarea celui al fidelității de clan. A preferat, începâd cu ianuarie 2005, să piardă portofolii ale PNL ca să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ale PNL ca să scape de oameni percepuți ca „inamici” din „aripa Stoica”, deși acei oameni erau deja performanți în zonă și autori ai programelor cu care PNL și PD au câștigat electoratul. Călin Popescu Tăriceanu este el însuși un mare repetent ca șef de partid și de guvern, odată ce nu a învățat lecția elementară că orice conducere inteligentă își atrage subordonați competenți și este ghidată de principiul performanței. El este un mare repetent în privința promisiunilor-cadru față de electorat: neacceptând alegeri anticipate a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Călin Popescu Tăriceanu este el însuși un mare repetent ca șef de partid și de guvern, odată ce nu a învățat lecția elementară că orice conducere inteligentă își atrage subordonați competenți și este ghidată de principiul performanței. El este un mare repetent în privința promisiunilor-cadru față de electorat: neacceptând alegeri anticipate a conservat o mare precaritate a votului Alianței D.A. și, prin aceasta, a determinat involuntar, sper, absența unor legi absolut necesare în subminarea capturării statului de către grupuri de interese (vezi recent cazul ANI
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
conservat o mare precaritate a votului Alianței D.A. și, prin aceasta, a determinat involuntar, sper, absența unor legi absolut necesare în subminarea capturării statului de către grupuri de interese (vezi recent cazul ANI). El este, de bună seama, și un mare repetent al liberalismului. Linia generală de conduită pe care acest om a adoptat-o este un bolșevism de clan, complet contraproductiv. Este bolșevism fiindcă a aplicat sistematic principiile lui Lenin și Stalin: Facțiunile sunt interzise; Minoritățile în cadrul partidului sunt interzise; Adversarii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
alert, dintre care numai pe unul a apucat săl vadă tipărit. Având un defect de vorbire, e de mirare cum se descurca la conferințe Aurel Stino. Într-o toamnă, la liceul „Nicu Gane” din Fălticeni a picat de la Pașcani un repetent; pe numele lui Holban, era lung cât o prăjină și mai bâlbâit decât Stino. Cum avea obiceiul, la prima oră profesorul l-a întrebat: - C... cum te cheamă, f... f. frumușelul? Cât era el de lung, băiatul s-a sculat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
învinsă însă de regula bonusului așa că Labiș, calculând posibilitățile, chiulea la orele de franceză. Cățeaua s-a plâns directorului. Acesta l-a chemat la cabinet, dar Labiș îi declară: - Tovarășe director, doamna profesoară ține cu orice preț să mă lase repetent. Zâmbind pe sub mustață, Rimmer îi îngădui: - Bine, fă atunci cum știi... IAȘII ÎN 1951 IV În disperare de cauză, Cățeaua încercă altă mișcare pentru a-și surprinde faliții. A aranjat cu profesorul de matematică, Eugen Țâmpoc, să-i cedeze o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
peltic: - Eh! Ia să poftească la lecsie, Cârsiu Adrian... Labis Nicolae (cu o satisfacție drăcească, vocea ei deschidea aici o acoladă de subînțelesuri). Pierzând de mult nădejdea de a promova, bietul Cârciu sforăia la ora aceea în patul lui de repetent de la cămin. Între timp, în goană, Labiș străbătea curtea. Ridicându-și ochelarii pe frunte, domnișoara Braunstein aruncă clasei o privire severă și rosti apăsat: - Am zis! Cârsiu Adrian, Labis Nicolae ! Timizi, colegii se uitau unii la alții dar, în cele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
liceul, trebuia să învețe și matematică. Se uita cu condescendență la profesorul care preda această disciplină și care, culme a plictiselii, îi pretindea să țină la zi un caiet de teme. Profesorul însă avea și dânsul orgoliu. L-a lăsat repetent și, dintr-o dată, Cătălin s-a trezit foarte departe de idealurile sale științifice. Peste dezamăgirea asta s-au suprapus și motive de ordin sentimental care țin de natura vârstei. Dintr-o dată Cătălin s-a trezit singur și înfricoșat. N-am
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]