2,136 matches
-
retinei umane măsurătorile au pus în evidență existența a 3 maxime de absorbție pentru lungimile de undă de 440nm, 535nm și 620nm ce corespund celor 3 fotopigmenți care au fost denumiți cianolab, clorolab și eritrolab. Vederea colorată există la pești, reptile, păsări, dar, în același timp, multe mamifere, cu excepția primatelor, nu disting culorile. Dintre nevertebrate se remarcă insectele care posedă o mare capacitate de a distinge culorile. Mai mult, albinele sunt sensibile și la radiațiile ultraviolete. Observație Facem observația că vederea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
organisme heterotrofe, microori macrofage. În al treilea rând, toate sunt organisme pluricelulare, și cu țesuturi și organe puternic specializate (este vorba în principal de viermi, oligochete, crustacee, insecte, moluște, dar se ajunge în turnurile de răcire chiar la pești, batracieni, reptile). Deși, așa cum am subliniat mai sus, organismele heterotrofe preferă condiții reducătoare de mediu și deplasează rH-ul mediului spre oxidant, în cazul de față problema se pune oarecum nuanțat. Ca organisme pluricelulare (v. §2.3.2.2.1.2), protejate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mediul, respirația, nutriția, ecologia etc.; fiind cele mai vechi forme de viață existente, ele poartă in nuce toate funcțiile vitale, materializate nu în organe, ci în organite celulare batracian - reprezentant al unei clase de vertebrate intermediară evolutiv între pești și reptile; de exemplu, broasca, salamandra biocenoză - componenta biotică a unui ecosistem, o asociație de organisme, autoși heterotrofe, care populează/exploatează un biotop; acțiunea lor asupra biotopului este complementară, astfel încât biocenoza se poate conserva indefinit, mai mult evolua, în detrimentul biotopului, care suferă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
însoțită și de puternice cutremure de pământ. Evoluția implică parcurgerea unor faze tranzitorii oscilând între haos și ordine. În momentul în care vechea ordine este acaparată de haos, o nouă ordine tinde să se instaureze, procesul fiind ciclic. Dispariția masivelor reptile a creat o oportunitate pe scena evoluției, locul acestora fiind luat de mamifere, al căror strămoș s-a folosit de nișa ecologică creată. Aproape 2.000 de meteoriți, având un diametru de aproximativ 1 km, ar putea intersecta orbita terestră
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus vulgaris), fazanul (Phasianus colchicus) colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica) etc. Reptilele au puține specii caracteristice zonei forestiere: vipera neagră (Vipera berus și vorianta prester), șarpele de pădure (Coluber langissinus), șarpele de alun (Caranella austriaca), gușterul (Lacerta viridis), iar prin poeni și pajiști, șopârla (Lacesta agilis). Amfibienii, întâlniți în ochiurile mlăștinoase-băltoase din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sunt: cucul (Cuculus honorus), pupăza (Upupa epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în silvostepă, uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax), etc. Reptilele au ca reprezentanți vipera de fâneață (Vipera ursini rakosiensis), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai ales în apele râului Bahlui și în lacul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este greu de stabilit datorită frecvenței mari a infecțiilor inaparente. Gazda sa definitivă este reprezentată de pisică, orice altă gazdă fiind accidentală. Parazitul poate apare în natură la animalele ierbivore, omnivore și carnivore, la anumite păsări și mai rar la reptile. Microorganismul este ubicuitar în natură, iar toxoplasmoza reprezintă una dintre cele mai răspândite infecții latente la om. Infecția umană este de obicei dobândită pe cale orală sau congenitală — de la mama cu infecție acută la făt. Celelalte căi de transmisie a infecției
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
uneori în arhipelaguri, sunt răspândite la diferite latitudini, înscriindu-se în condiții climatice și având forme de relief diferite. În felul acesta, o mare varietate de structuri incluzând uneori elemente biotice foarte valoroase ca, spre exemplu, unele specii relicte (lemurieni, reptile etc.), au o funcționalitate, corespunzător, variată (Galapagos, Madagascar ș.a.). În consecință, unele arii ale acestor unități geosistemice se pot prezenta în stadii de evoluție echilibrată și sunt încă aproape de forma lor naturală (interiorul insulei Noua Guinee, insulele Marchize etc.). În
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
bacteriene. Apar în fazele de reparare a plăgilor. Granulocitele neutrofile participa de asemenea la răspunsul imunitar prin sinteză și secreția interleukinelor: ÎL-6 și a chemochinei CXCL8, fostă ÎL-8. Granulocitele heterofile sau pseudoeozinofile. Corespondentul granulocitelor neutrofile la rozătoare, păsări,pești și reptile sunt granulocitele pseudoeozinofile sau heterofile. În citoplasma lor au fost semnalate două tipuri de granule: unele fusiforme, primare și altele rotunde mai mici (Fig. 2.9Ă. Fig. 2.9. Heterofile de pasăre în migrația spre lumenul traheei (după Cheville, 1976Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
complexe desfășurate pe suprafețe extinse. Cel mai vechi parc este parcul Național Krüger (21.500 km2) din Republica Sud-Africană, ce adăpostește numeroase mamifere mari, ca și specii de: pești (49), arbori și arbuști (404), ierburi (224), mamifere (147), păsări (492), reptile (118), amfibieni (34). În Zair există parcul național Albert (800.000 de hectare), ca rezervație integrală ce adăpostește gorile de munte, elefanți, hipopotami, antilope, bivoli etc. Parcurile din Kenya (de ex., Nairobi) permit accesul vizitatorilor. În Tanzania există parcul Serengeti
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
unor specii străine, pescuitul etc.). Ca indicatori de presiune se calculează: * afectarea habitatului și modificarea stării naturale a terenului, în valoare absolută (km2) sau ca pondere din total (%); * ponderea din totalul speciilor cunoscute a speciilor de mamifere amenințate, păsări amenințate, reptile amenințate, amfibieni amenințați, pești amenințați etc. În mod deliberat sau accidental, oamenii au transportat mii de specii la distanțe mari față de centrul lor biogenetic sau arealele naturale de răspândire. Unele din aceste specii s-au dovedit a fi invadatoare/invazive
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul. Păsările sunt reprezentate de ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița, rața sălbatică, cârstelul de baltă și numeroși batracieni. Dintre peștii care populează ecosistemele acvatice amintim: crapul, cleanul, carasul, bibanul, mreana, somnul și știuca. Din fauna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fluturele arctiid Hera (Callimorpha quadripunctaria), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașca (Lucanus cervus), fluturele porumbac al stejarului (Marumba quercus), croitorul cenușiu (Morimus funereus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea), broasca roșie de munte (Rana temporaria); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), specii de paseriforme precum: țicleanul (Sitta europea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de: insecte: rădașca (Lucanus cervus), fluturele coadă de rândunică (Papilio machaon), apatura mică (Apatura ilia), albina violacee (Xylocopa violacea); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul, broasca roșie de pădure (Rana dalmatina); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: caprimulgul (Caprimulgus europaeus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), capîntortură (Jynx torquilla), pițigoii (Parus sp.), mierla (Turdus merula
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tremula, Quercus robur, Quercus petraea, Tilia tomentosa (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de: moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), mierla (Turdus merula), răpitoare de zi
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bombina bombina), tritonul cu creastă (Triturus cristatus); în interiorul pădurii se găsesc: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda) și brotăcelul (Hyla arborea). Dintre reptile, ce apar mai rar, găsim broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis). O apariție rară este șopârla fără picioare (Anguis fragilis). Păsările întâlnite în zona pădurii numără peste
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
stagnorum, rădașca (Lucanus cervus), Notonecta viridis, croitorul alpin (Rosalia alpina), fluturele ochi de păun mare (Saturnia pyri); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), turturica (Streptopelia turtur), corbul (Corvus corax), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pipiza lugubris, Pipiza signata, Rhaphiochaeta breviseta, Townesia tenuiventris, Trioza chenopodii, Trioza dichroa, Tromatobia aculatoria, Tuberculephialtes tuberculatus. Apar specii de: insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
deal: moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus), Hydrometra stagnorum, Notonecta viridis; amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în stratul arborescent). B. Fauna: este cea caracteristică regiunii de deal: insecte: rădașca (Lucanus cervus) (vulnerabilă); amfibieni ca broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cerdo (croitorul mare al stejarului), Cerceris cunicularia, Cerceris hortivaega, Cerceris quinqefasciata, Crabro brevis, Crabro continus, Crabro cribrarius, Crabro peltarius, Crabro scutellatus, Lucanus cervus (rădașca); amfibieni: broasca râioasă verde: Bufo (Epidalea) viridis, brotăcelul (Hyla arborea), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), fugaciul pitic (Calidris temminckii), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica); mamifere: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), căprioara
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Quercus robur (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din: moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rădașca (Lucanus cervus), Meringopus molestus, Meringopus neglectus, Meringopus plebejus, Mesostenus notatus, Misetus oculatus var. obscurus, Nemoura cinerea, Odontocolon nufiventris, Phaeogenes planifrons, Phalnololus fulvicornis, Phalnololus serebrator, Scambus pomorum, Schizopyga frigida, Stenodontus nasutus, Stenothrips graminum; amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo); reptile: șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte, iar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Dintre insecte amintim pe: Diadromus arrisor, Herpestomus arridens, Herpestomus euphaocerus, Phaeogenes invisor, Stenodontus nasutus. Dintre amfibieni se întâlnesc: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria), brotăcelul (Hyla arborea). Dintre reptile apar șarpele de alun (Coronella austriaca) și șopârla de câmp (Lacerta agilis). Dintre mamifere se întâlnesc: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]