969 matches
-
dezordinea, dar și eliberarea de energia negativă, așadar purificarea inimii și a sufletului. Mirare, surpriză Mirarea arată caracterul neașteptat (plăcut sau neplăcut) al unei situații. Este adesea indiciul unei descoperiri: revelația unei fațete ascunse sau nebănuite a personalității. În funcție de impresia resimțită, plăcută sau neplăcută, subiectul este gata să se confrunte sau nu cu adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
la detașare (a avea umor), la dedramatizare, la relaxare. Mesajul visului poate fi acela de a înceta să se îngrijoreze, de a opune pesimismului bucuria și încrederea, de a-și regăsi sufletul de copil. Frică, angoasă Frica este o emoție resimțită adesea în visele urâte și în coșmaruri. Ea poate fi atât de puternică, încât să ducă la trezire. Dezvăluie nesiguranța materială și afectivă în care se găsește subiectul și este semnul existenței unor angoase profunde, adesea reținute și refulate în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
sau de jenă, la limită, chiar o stare de depresie. Dinamică emoțiilor, în perspectiva pierderilor de putere sau de status, este foarte subtilă. Dacă individul se așteaptă să acceadă la un status ridicat, dar expectația să nu se realizează, emoțiile resimțite pot fi de rușine (dacă își autoatribuie eșeculă sau de furie (dacă atribuie altora cauza insuccesuluiă. În interacțiunea dintre indivizi și grupuri cu statusuri și putere egale sau diferite rezultă patru emoții primare: furia (prin pierderea de statusă, frica (prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
condițiilor generatoare de devianta emoțională, examinarea metodelor de identificare și măsurare a deviantei emoționale, descrierea strategiilor de management al emoțiilor. 3.5.2. Managementul emoțiilor. În legătură cu managementul emoțiilor, Peggy A. Thoits ia în discuție: ăă sursele discrepantei dntre dintre emoția resimțită și regulile simțămintelor; ba strategiile de management al emoțiilor sau stilurile de rezolvare a discrepantei dintre emoția trăită și emoția (inclusiv exprimarea eiă care este convențional așteptată conform normelor culturale specifice unei societăți sau unei perioade istorice; că condițiile în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
O parte dintre ele sunt biologice - rezultatul unei stări fiziologice de tensiune (nevoia de apreciere, de stima, de apartenență la un grupa. Motivul constituie o nevoie suficient de presantă pentru a determina individul să acționeze, iar satisfacerea nevoii reduce tensiunea resimțită. Percepția poate fi definită ca fiind „procesul prin care consumatorii selectează, ordonează și interpretează informațiile primite, pentru a-și formă o imagine mai mult sau mai putin exactă despre un anume obiect (produs/ serviciuă” (Kotler, 1999Ă. Indivizii pot să-și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
unui vast proiect de aprofundare, modernizare și contextualizare doctrinară, fiind deschisă tuturor tinerilor interesați de valorile, principiile și practicile democrației. Școala Europeană „Ovidiu Șincai” vine în continuarea unui efort permanent de formare și perfecționare profesională, conferindu-i o dimensiune instituționalizată, resimțită ca necesară. Valorile și principiile democrației devin astfel obiect de studiu atent, aprofundat, al noilor generații, temelii actuale și de perspectivă ale unui management politic modern, performant, în acord cu dinamica accelerată a societății românești, cu standardele democratice europene și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
Inserarea unei proteze în corpul uman destructurează „esența” umanului biologic și produce fragmentarea tehnologică a corpului. Într-o primă fază, părțile sau organele trupului sunt transformate în obiecte tehnice, la limită, trupul însuși devenind o ajustare a mașinii. Proteza este resimțită ca fiind diferită de organul corpului pe care îl suplinește sau căruia i se alătură, nu doar prin trăsătura artificialității (inițial opuse naturaluluiă, ci și prin modul diferit de funcționare. Din acest punct de vedere, deși înlocuiește sau ajută organul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să-mi petrec ultimii ani într-un loc ca al Barcienilor, fără regrete și fără ambiții” (13 iunie 1979 Ă 366). De fapt, acum, după experiența Parisului și din interiorul ei, Cioran îi preferă Parisului fie amintirea locurilor de altădată, resimțite ca un ipotetic acasă, fie Berlinul, Londra sau Elveția. La un moment dat se apucă să învețe limba germană. Se întreabă, nedecis: „Voi schimba, oare, pentru a doua oară limba?” (15 februarie 1974 Ă 509). Regretă, oricum, că a ales
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
secunde. Când am reușit să-mi revin, spaima n-a încetat imediat, dar a scăzut puțin. A rămâne cu mintea întreagă e un privilegiu ce ne poate fi retras” (I, 12). Secvența aceasta are o importanță covârșitoare în înțelegerea stranietății resimțite de Cioran în fața propriei prezențe și a crizei propriei identități. Recunoaștem în ea experiența de a te descoperi străin ție însuți, moderna experiență a sinelui rătăcind, care și-a pierdut nu umbra, ci trupul. Oricum, viața e vis, spunea Calderon
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
despre capacitatea de a adera la ceva, orice-ar fi” (idem). Doar că Cioran nu se poate identifica cu o misiune, nu-și poate asuma o credință, totul e privit, de el, din afară. E și aceasta ipostaza exilului metafizic resimțit dureros: „Nu există decât ceea ce facem în timp ce facem. De îndată ce nu ne mai agităm, ne pândește primejdia înstrăinării” (I, 289). Pe de altă parte, pornind de la propria experiență transformată adesea în justificare, Cioran vede reversul acestei situații. Își spune: „Nu vei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
spune că scepticismul lui e o reușită și că nu s-ar fi schimbat în ultimii douăzeci de ani, Cioran constată: „Vorbele lui mi-au făcut plăcere preț de două-trei minute. Grav e că această plăcere a fost reală, autentică, resimțită. Pe moment, am reacționat ca toată lumea, dar mi-am revenit repede, căci nu-mi iese din minte ideea că nu trebuie să te lași amăgit” (III, 113). Cert este că, deși păstrează încă zgura vechiului eu, Cioran își dorește masca
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să întrebe ce probleme aveți? Ce au de-a face aceste informații cu tusea persistentă, cu durerea cumplităde spate sau cu stomacul care v-a sâcâit toată săptămâna? Informațiile obținute îl ghidează pe medicul dumneavoastră de la simptome la cauza disconfortului resimțit. Durerea și oscilațiile reprezintă modalitatea corpului de a vă comunica că ceva nu e în regulă. Mark era aproape la capătul puterilor după ce, mai bine de un an, încercase să stăvilească prăbușirea vânzărilor companiei sale și scăderea cotei de piață
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
diferențiați tipologic, emoțiile erotico-sexuale au un caracter difuz, generalizat. Ele surprind individul în totalitate. Acestea le resimte prezența, caracterul, dar nu le poate explica. Emoțiile erotico-sexuale au un dublu aspect ca modalitate de orientare; ele pot fi de ordin psihologic, resimțite ca sentimente de apropiere și iubire pentru celălalt, fie sunt de ordin fiziologic, resimțite ca o atracție și o nevoie imperioasă de satisfacere instinctuală cu celălalt. După conținutul lor, emoțiile pot fi plăcute, de apropiere, erotice, sau pot fi neplăcute
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Acestea le resimte prezența, caracterul, dar nu le poate explica. Emoțiile erotico-sexuale au un dublu aspect ca modalitate de orientare; ele pot fi de ordin psihologic, resimțite ca sentimente de apropiere și iubire pentru celălalt, fie sunt de ordin fiziologic, resimțite ca o atracție și o nevoie imperioasă de satisfacere instinctuală cu celălalt. După conținutul lor, emoțiile pot fi plăcute, de apropiere, erotice, sau pot fi neplăcute, de respingere a partenerului. Din acest motiv, emoțiile trebuie înțelese și ca forme motivaționale
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
unor interese și este efectuat, în general, cu acordul ambelor părți, având un caracter unilateral (de la emitent la receptor). Se subliniază în literatura de specialitate că ambele părți, atât emitentul cât și bene ficiarul, se așteaptă la unele efecte benefice, resimțite bilateral dar și la îndeplinirea unor anumite obligații de receptor. De asemenea, așa cum s-a menționat anterior, ajutorul nerambursabil poate fi atât sub formă financiară, cât și sub forma unor bunuri, servicii sau chiar transfer de know-how. Acestea din urmă
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Moartea acestui amor cu aripile de plumb vorbește nu numai despre efemeritatea iubirii, ci și despre moartea mitului dragostei, despre pierderea credinței în absolutul iubirii. Conștiința acestei pierderi sporește sentimentul amarei singurătăți. Solitudinea socială și erotică devine astfel însingurare metafizică resimțită ca îngheț al ființei, ca frig lăuntric, ca eșec existențial: Stam singur lângă mort și era frig / Șii atârnau aripile de plumb. Ultima metaforă a textului, incluzând și laitmotivul poeziei, exprimă sentimentul specific bacovian al prăbușirii în somnul materiei încremenite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ceea ce este considerat drept nebun. Nebunia devine "un fel de derivat al istoriei", ale cărei forme "sînt determinate chiar de figurile devenirii. Dependentă de timp și esențială pentru temporalitatea omului așa ne apare nebunia, cum era ea recunoscută sau măcar resimțită atunci..." 42. Raportul nebun-psihiatru este unul problematic și niciodată categoric separat, Foucault urmărind și aspectul tendențios al acestuia: Cine este mai nebun, individul internat sau psihiatrul care-l tratează? Dacă în Evul Mediu regii erau priviți ca taumaturgi, în Occidentul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
suportabilă, strict omenească, proprie eposului; ritmul brâncușian (Odă "în metru antic", nota mea), prin care se manifestă cosmosul interior, fragil, cu adevărat inefabil al ființei umane și, prin care aceasta reușește să-ți controleze chiar neliniștile imediate (deci mai aproape resimțite și aparent mai tulburătoare), într-un plan circular de progresivă adâncime și de o forță care nu contravine lirismului ce-i este propriu, ci, dimpotrivă îl subliniază; ritmul gabrielesc, menit să întrețină neliniștile puternice, provocate de violență, prin ascuțimi unghiulare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Văzută sub această tensiune, prezența Lenorei în palatul / sanatoriu apare dramatic încorsetată (autoarea nu ezită să asocieze un complement material acestei evidențe sufocante: "Strînsă în corset încă de dimineață, Lenora își stăpînea respirația cam anevoioasă..."). Forma de opresiune spațială astfel resimțită se transformă fără știrea ei în lupta cu timpul neîncăpător, vital, cînd cancerul Lenorei se instalează necruțător. Aceasta și pentru faptul că, printr-o reducție care nu uimește, doctorul Walter începe să o considere pe Lenora pe picior de egalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
subtilitățile. Dacă ești grasă fiindcă semeni cu mama, simți cum o fatalitate îți închide viața, orice ai face, perspectiva ta este să ajungi ca mama. Dacă te-ai îngrășat din cauza alimentației necon trolate, stresul imaginii care trebuie corectate și vinovăția resimțită te fac să mănânci compulsiv (adică dintr-odată, imperios). În subconștientul colectiv, a fi gras înseamnă a fi robust, chiar sănătos. De aceea, o fată grasă este una rezistentă din punct de vedere fizic, dar adesea colegii ei confundă rezistența
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
expresia unei dureri profunde, a degradării ființei umane ajunsă în pragul imposibilității acceptării condiției date. Eul refuză să mai fie ceea ce i-a fost dat să fie. Poate că mai mult decât în celelalte romane, nevoia unei alte identități este resimțită acut de personaj. Singurele alinări care-i rămân în viață sunt noaptea și ploaia, noaptea pentru visele și întunericul ei binefăcător și ploaia pentru liniștea ei, pentru toată tristețea, toată melancolia ce răbufnesc în rafalele de apă și voalurile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
refulare a culpabilității. Cu cît este mai mare vanitatea, cu atît mai profundă va fi culpabilitatea, orice culpabilitate, refulată. Vanitatea este refulantă, iar culpabilitatea refulată. Ambele sînt complemenare, aparținînd unei funcționări perverse comune, lipsite de armonie și contradictorii, fiind vital resimțite. Prima reprezină supravalorificarea și suprasatisfacția falsă a sinelui, iar cealaltă corectivul: subvalorificarea, insatisfacția obsedantă a acestuia. Energia motivantă scindată patologic este paralizată, devenind "forță moartă"; dar, pe baza vanității manifeste și constatabile, existența polului opus refulat poate fi în continuare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu curajul, acesta din urmă imitînd doar semnele exterioare ale calmului: ea este calmul interior pe care, datorită tulburării, nu-l poate atinge, nu poate fi decît bucuria imperturbabilă susținută de intensitatea elanului în plină manifestare activă. Perturbarea datorată angoasei resimțite în fața suferinței și a morții este o formă de milă față de tine însuți, foarte firească în sine. O perturbare internă și mai mare decît angoasa naturală în însăși măsura în care curajul agresiv este destul de puternic ca să învingă mila de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
organizații sportive au devenit mai deschiși la contextul în care organizația evoluează. Forța de muncă actuală este diferită de forța de muncă de acum câteva decenii, angajații fiind persoane care pot aparține unor culturi diferite, globalizarea piețelor care își face resimțite efectele, schimbările rapide în tehnologie, toți sunt factori care particularizează și obligă managerii unei astfel de organizații să se plieze pe noile aspecte, dar fără a scăpa din vedere ceea ce în industria sportivă rămâne singura constantă: resursa umană. 24 CAPITOLUL
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
în timpul efortului fizic de o anumită intensitate, ci numai la o anumită perioadă de timp, de la finalizarea efortului fizic. Fig.nr. 15, 16 și 17 - Euforia joggingului / senzația de „runner high” Senzațiile de bine, optimism, vigoare, ușurință în mișcări, senzații resimțite subiectiv de marea majoritate a practicanților de alergare (jogging) pot fi considerate adevărate recompense mentale și fizice pe care acest tip de activitate fizică le oferă, direct și indirect și justifică, conform specialiștilor, o parte din motivele pentru care oamenii
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]