997 matches
-
niciodată, nici nu se va mărita și nici nu-i va face fii lui Iacob. Dintr-odată, sânii ei mici, de care era așa de mândră, i s-au părut dizgrațioși. Poate era un mic monstru, un hermafrodit, ca idolul respingător din cortul tatălui ei, acela cu un trunchi de copac între picioare și cu sâni ca de vacă. Așa că Rahela a încercat să-și grăbească sorocul. Înainte de prima lună nouă, a făcut turte pentru Regina Cerului, ceva ce nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
perfect, dar mort, acesta era plăpând, zbârcit, dar dotat cu niște plămâini de taur. Meryt a râs la auzul acestui sunet, iar camera a izbucnit în chicote, hohote și râsete de ușurare și de bucurie. Copilul nespălat, plin de sânge, respingător, era trecut din mână în mână, pupat și binecuvântat de fiecare femeie de acolo. Ruddedit căzuse în genunchi și plângea și râdea cu nepotul în brațe. Dar Hatnuf nu ne auzea. Micuțul venise într-un torent de sânge care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
comenta aceste imagini atroce cu o expresie de admirație ce nu se justifica prin nimic. Michel fremăta de indignare și simțea cum se formează În el o convingere de neclintit: luată În ansamblu, natura sălbatică nu e decât o mizerie respingătoare; luată În ansamblu, natura sălbatică justifica o nimicire totală, un holocaust universal - iar misiunea omului pe Pământ era probabil să Împlinească acest holocaust. În aprilie 1970, a apărut În Pif un gadget ce avea să rămână celebru: praful vieții. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
unor femei bogate de a lupta cu Îmbătrânirea sau de a-și corecta anumite imperfecțiuni naturale. Se scăldau, goi cu toții, În micile golfuri de lângă vilă. Doar Bruno refuza să-și scoată costumul de baie. Se știa alb ca brânza, scund, respingător, obez. Uneori, unul dintre băieți era primit În patul maică-sii, care avea deja patruzeci și cinci de ani; vulva i se mai ofilise, era puțin lăsată, dar fața Îi rămânea superbă. Bruno se masturba de trei ori pe zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aici și acum. Ne vom ridica și ne vom recentra pe grup. Se ridicară În picioare și formară un cerc, luându-se de mâini. Fără nici un chef, Bruno luă mâna bețivancei din dreapta, iar În stânga pe a unui bărbos bătrân și respingător ce semăna cu Cavanna. Concentrându-se, rămânând totuși calmă, Învățătoarea yoghinică emise un „ooom!”* prelung. Ca la un semn, toți Începură să scoată câte un „ooom!”, de parcă o făceau din moși-strămoși. Curajos, Bruno Încerca să intre În ritmul sonor al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
scaun. — Îmi iei și mie una, te rog ? spune Artemis, ridicînd o clipă privirea. Deci, cum Îți ziceam, la cursul meu MBA... Automatul de cafea se află lîngă intrarea În departamentul nostru, Într-o mică nișă. Așteptînd ca lichidul ăla respingător să Îmi umple paharul, ridic privirea și Îl văd pe Graham Hillingdon ieșind de la administrativ, urmat de alte cîteva persoane. Rahat ! Vine ! OK. Nu te stresa. Așteaptă să se umple și al doilea pahar, cît poți de liniștită și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că nu sînt nici măcar niște pizze care să arate bine. Nu sînt nici măcar pizze gourmet, cu anghinare prăjită. SÎnt doar niște felii de aluat ieftin, pe care e pus niște cașcaval congelat și pe care sînt aruncate cîteva toppinguri destul de respingătoare. — Perfect, spune Jack cu un surîs. Ia o gură mare, apoi se caută În buzunar. Uite, ăsta trebuia să fie cadoul meu de noapte bună, dar, dacă tot sîntem aici... Rămîn mască În clipa În care scoate un shaker mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și Îi citea eseurile aiuristice. Dar cel mai mult Îl atrăgea jurnalul ei. Pentru că se regăsea frecvent menționat În pagini: „Din nou ovreiașul ăla oribil, R. Kogon”, sau „Fac tot ce‑mi stă În putință ca să‑l suport pe Kogon, respingătorul protejat al lui Herbert, care pe zi ce trece devine tot mai ovreios și mai josnic și mai insuportabil - cu fața aceea nerușinată de cotoi jidovescă” - Kogon ți‑a povestit toate astea? - Te cred. El nu putea decât să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pe maimuțoi? ARTUR: Uah! GUFI: Nu vi se pare că sunt jalnici, că sunt subumani? ARTUR: Ba da. GUFI: Nn vi se pare că au câte un rânjet perfid pe figură? Îți vine să-i iei la palme. ARTUR: Sunt respingători și înfumurați. E o rușine că există asemenea oameni. GUFI: Uitați-vă la grăsan... (Bruno.) E total hilar. Ți se întorc mațele când îl vezi. ARTUR: Într-adevăr, îmi vine să vărs. GUFI: Ei bine, omul ăsta e deja mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pe Kraft cum trăgea în ținta aceea, i-am înțeles pentru prima oară popularitatea. Diletantismul ei o făcea să arate ca ceva desenat pe zidul unui closet public; amintea de mirosul puturos, lumina palidă, rezonanța umedă și refugiul în intimitatea respingătoare a unei despărțituri dintr-un closet public... Se făcea ecoul fidel al stării sufletești a omului aflat la război. Desenasem mai bine decât am bănuit. Kraft, ignorându-mă pe mine și blana mea de leopard, s-a apucat iar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
o înlănțuiască pe Ioana, asupra căreia se decise în final, observă lângă ea o altă ființă, mult mai mică, dormind chircită și cu gura larg deschisă. Era cineva care nu puțea, nu bolborosea în somn și nici nu avea trăsături respingătoare la prima vedere - și o primă vedere fu tot ce-i trebui străinului. Se repezi la ființa adormită și se contopi cu ea, eliberând toată presiunea care-l chinuise. Gemu din greu și, înainte ca cineva să se dezmeticească, redeveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
întotdeauna și sunt afabili, până la limita indiscreției. Probabil că de aceea mă simțeam atât de bine în preajma lor; nu mă înțeleg niciodată cu oamenii care suferă de constipație emoțională. Părăsită fără menajamente lângă găleata cu nisip care puțea în mod respingător a tutun stătut, am hotărât cu nu mi-ar strica o schimbare de peisaj. M-am dus într-o vizită scurtă la subsol să văd ce mai făceau băieții. Totuși, pe când treceam pe lângă biroul lui Margery, vocea ei se auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pielea capului, din creștet până la gât, și cu cea mai mare grijă o desprindeau de țeastă, folosindu-și degetele și cuțitele lor foarte ascuțite. Când au terminat - murdari și însângerați -, arătară mândri pieile goale, moi ca niște baloane dezumflate, rămășițe respingătoare pe care le așezară din nou pe butucul de lemn. Kano luă țeasta negrului, alt războinic, pe cea a lui Lucas, și la unison le aruncară tot pe deasupra capetelor privitorilor și auziră lovitura căderii lor în apă. Xudura își reluă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mai lasă berile în frigider, schimbă-ți alimentația, fii un om normal, nu te omorî singur, nu crezi că și fumatul contribuie la această incapacitate a ta de a îndura un efort prelungit? Râsul Magicianului. Unul pițigăiat, cu inflexiuni metalice, respingător. Acesta era cuvântul care descria cel mai bine ceea ce auzea. Respingător. Stătea lângă el, pe bordură, cu jobenul în mâna stângă (ți l-aș îndesa pe gât, Magicianule!), arăta jalnic în treningul galben - ce oroare! -, însă ochii îl pironeau neobosiți
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
normal, nu te omorî singur, nu crezi că și fumatul contribuie la această incapacitate a ta de a îndura un efort prelungit? Râsul Magicianului. Unul pițigăiat, cu inflexiuni metalice, respingător. Acesta era cuvântul care descria cel mai bine ceea ce auzea. Respingător. Stătea lângă el, pe bordură, cu jobenul în mâna stângă (ți l-aș îndesa pe gât, Magicianule!), arăta jalnic în treningul galben - ce oroare! -, însă ochii îl pironeau neobosiți, ardeau, îi incendiau retina, ochii explodau, săreau din orbite și se
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vru să o ia de mână. Ea își retrase mâna numaidecât, când i-o simți pe-a lui. -Haide, Frusino, că nu te mănânc, ce naiba? Tot în doliu ești? Mai lasă și tu de la tine, nu mai fi așa de respingătoare! Eu te plac și aș vrea să fim prieteni. Am gânduri serioase cu tine. Am ajuns la o vârstă când trebuie să mă așez la casa mea, să am nevastă și copii. O luă cu frisoane. Nici nu voia să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
poate mira câtuși de puțin acest comportament stupefiant chiar și pentru israelienideoarece Îl cunoaștem pe senatorul Mihai Grama, fost deținut politic și Întemeietor de partid postdecembrist, nu din anii de Închisoare, ci din perioada aceasta (a tranziției), ca prea avid respingător de ahtiat de mărire, de putere. Că dorește să fie avocatul Israelului (prin minciună, diversiune, ignoranță și lichelism) e liber s-o facă acest fals român, dar nu din Parlamentul României. Nu-i pasă că se fac de rușine țara
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
festival să iau nu știu ce premiu, făcând astfel rost de banii de chirie pe prima lună. Urma să locuiesc la mătușă- mea și să Împart camera și patul cu verișoară-mea, care era studentă la medicină. orașul nu promitea nimic, era respingător, murdar și plin de personaje care interacționau Într-un fel de dialog al surzilor. Fiecare Își făcea jocul, ca un mecanism care așa fusese lăsat de Ăl’ de sus și nu putea decât să execute cu precizie mișcarea rotițelor zimțate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
festival să iau nu știu ce premiu, făcând astfel rost de banii de chirie pe prima lună. Urma să locuiesc la mătușă- mea și să împart camera și patul cu verișoară-mea, care era studentă la medicină. Orașul nu promitea nimic, era respingător, murdar și plin de personaje care interacționau într-un fel de dialog al surzilor. Fiecare își făcea jocul, ca un mecanism care așa fusese lăsat de ăl’ de sus și nu putea decât să execute cu precizie mișcarea rotițelor zimțate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
comandă. Nu știu cum pot unele fete să facă asta. De fapt, niciunul din cei care m-au curtat nu a insistat prea mult... sau... poate că eu i-am pus pe fugă cu atitudinea mea indiferentă... Sunt eu femeie urâtă? Sunt respingătoare prin felul meu de a fi?” Nemulțumită, sări din pat și se așeză în fața oglinzii. Îmbrăcată sumar, doar într-o pijama sexy compusă din maiou și boxer, cu părul blond și buclat căzut peste bretelele subțiri de culoare neagră, de
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
superstițios și hipocondru, să se vaiete de dureri adevărate sau închipuite. I se părea că-i pocnesc urechile, că nu mai are stomac bun, că inima i se oprește deodată, fiindcă el n-o mai aude. Luă purgativele cele mai respingătoare, stând ore întregi cu gravitate pe recipientul destinat ușurării lui, în chiar mijlocul casei. Găsea pe cale deductivă cauzele tulburărilor și mijloacele de îndreptare și-și alcătuise un meniu fantezist. Sfîrșindu-i-se doctoria, nu voi s-o mai repete, sub cuvânt că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
odăile celei de-a doua gospodări, cămăruța din mijloc. Dar, pentru a străbate pentru primași dată calea până acolo, trebuia întîi să intri în hol, să te descalți, apoi să te întorci până la poartă și să-ți arunci șosetele respingător de înnegrite în pubelă. Urmau desigur pedagogiile ligheanului, clăbucului și cele ale pietrei ponce, apoi din nou holul și restul odăițelor, de-a lungul cărora redeprindeai, pe deplin, bunul simț. Madama nu uita să-ți destăinuie că era sau fusese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cu ce îndrăzneală mai poți vorbi de viață, după ce ai nimicit-o complet în tine? Am mai multă stimă pentru un om cu dorințele contrariate, nenorocit în dragoste și disperat, decât pentru un înțelept rece, de o impasibilitate orgolioasă și respingătoare. Nu pot concepe o lume mai antipatică decât una de înțelepți. Ar trebui distruși iremediabil toți înțelepții acestui pământ, pentru ca viața să continue a exista mai departe așa cum e: oarbă, irațională. Fiecare stat ar face bine să aresteze pe toți
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
individualului. Și cum ar putea reprezenta carnea individualul, fără o intervenție din afară? Acest amestec de spirit și carne, de conștiință și sânge, creează o efervescență extrem de fecundă pentru acela care e prins în seducțiile viciului. Nimic nu este mai respingător decât viciul învățat, împrumutat și afectat. Din acest motiv, elogiul viciului este complet injustificat; se poate cel mult constata fecunditatea lui, pentru oamenii care îl știu transfigura, care pot devia această deviere. A-l trăi brut, criminal, vulgar este a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
bat în urechi asemenea unor ciocane mecanice, se destramă în sonorități vide, în vibrații iritante și în sunete exasperante. Toate conceptele se diluează, toate expresiile tari se atenuează, tot ceea ce vorbești sau asculți se dezgolește într-o nuditate stearpă și respingătoare. În tine, nimic nu mai ia o formă sau o consistență expresivă, ci tot ce pleacă în afară și tot ce vine din afară rămâne ca un murmur îndepărtat, monoton și egal, neputând în nici un fel să excite nuanțele vieții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]