2,430 matches
-
primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, cu 34,6% dintre opțiunile exprimate (34,3% în noiembrie 2013), urmat, foarte aproape, de primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, care adună 33,9% dintre opțiunile de încredere multă și foarte multă exprimate de respondenți (33,8% în noiembrie 2013). Președintele PNL, Crin Antonescu, rămâne pe poziția a cincea în clasamentul încrederii, cu 29,7% încredere multă și foarte multă (30% în noiembrie 2013). Aproape de Antonescu se află și fostul lider liberal Călin Popescu-Tăriceanu, căruia
Sondaj INSCOP: Isărescu, Ponta și Oprescu, cotă mare de încredere () [Corola-journal/Journalistic/32607_a_33932]
-
PNL, Crin Antonescu, rămâne pe poziția a cincea în clasamentul încrederii, cu 29,7% încredere multă și foarte multă (30% în noiembrie 2013). Aproape de Antonescu se află și fostul lider liberal Călin Popescu-Tăriceanu, căruia îi acordă încrederea 27,9% dintre respondenți (28,1% în noiembrie 2013). Pe locul al șaptelea se situează fostul lider al PSD Mircea Geoană, cu 24,1% dintre opțiuni (24,8% în noiembrie 2013). Dintre personalitățile măsurate, primul reprezentant al Opoziției în clasamentul încrederii este Mihai Răzvan-Ungureanu
Sondaj INSCOP: Isărescu, Ponta și Oprescu, cotă mare de încredere () [Corola-journal/Journalistic/32607_a_33932]
-
venea la o zi după ce Guvernul publicase noul formular medical necesar în caz de mobilizare generală. Chestionarul a fost aplicat openroad.ro, prin site-ul DCNews. Cu toate că se dau asigurări că România nu se află în pericol, aproape jumătate dintre respondenți se așteaptă la un conflict armat care să ne implice, în următorii 5 ani. Mai puțin de o treime ar fi dispuși să participe pozitiv (cu mândrie sau responsabilitate) la un conflict care ne-ar implica. Două treimi nu au
Rezultat șoc al unui sondaj despre mobilizarea generală și război. Explicațiile sociologilor by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/32634_a_33959]
-
o treime ar fi dispuși să participe pozitiv (cu mândrie sau responsabilitate) la un conflict care ne-ar implica. Două treimi nu au încredere în capacitatea liderilor politici de a face față unei astfel de situații. Doar unul din cinci respondenți consideră că acordurile militare a trebui respectate în cazul unui conflict. Importanța temei schimbă profilul de lider național Care ar fi explicațiile sociologilor? Ana Bulai, director AB Research, a realizat următoarea evaluare, pentru DCNews: ”Vulnerabilitatea socială internă în caz de
Rezultat șoc al unui sondaj despre mobilizarea generală și război. Explicațiile sociologilor by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/32634_a_33959]
-
Parlamentului. Cei mai mulți dintre cei chestionați, 27%, cred că viitorul președinte al PMP va fi Elena Udrea. Urmează, la diferență de doar trei procente, fostul consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, care însă a decis să nu candideze pentru conducerea PMP. 11% dintre respondenți îl indică pe Cristian Preda drept viitorul președinte al PMP, iar 8% îl creditează pe Teodor Baconschi cu această șansă, scrie Adevărul. Distribuția preferințelor în funcție de opțiunile politice Aceeași cercetare arată că Elena Udrea este favorita celor care la alegerile parlamentare
SONDAJ: Cine e favorit să fie ales președinte al PMP. Surpriză - al doilea favorit nu candidează by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29664_a_30989]
-
și PNL. Cristian Diaconescu, fost ministru de Justiție în Guvernul Năstase, este preferat de cei care votează cu PSD+UNPR+PC sau PDL. Europarlamentarul Cristian Preda este favoritul votanților PDL. PMP se bucură de notorietate în rândul cetățenilor, 87% dintre respondenți afirmând că au auzit de această formațiune politică. În schimb, liderii locali ai PMP sunt aproape necunoscuți publicului - doar 6%, respectiv 7% știu cine sunt liderii PMP din localitatea sau județul lor. Elena Udrea, principala personalitate a PMP Cea mai
SONDAJ: Cine e favorit să fie ales președinte al PMP. Surpriză - al doilea favorit nu candidează by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29664_a_30989]
-
necunoscuți publicului - doar 6%, respectiv 7% știu cine sunt liderii PMP din localitatea sau județul lor. Elena Udrea, principala personalitate a PMP Cea mai importantă personalitate politică din Partidul Mișcarea Populară este de departe Elena Udrea, numită de 40% dintre respondenți.
SONDAJ: Cine e favorit să fie ales președinte al PMP. Surpriză - al doilea favorit nu candidează by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29664_a_30989]
-
Ponta ar obține 56%, iar Klaus Iohannis 44%. "Iohannis încă nu e un prezidențiabil, nu este nici președintele de partid, nu a trecut nici prin focul confruntărilor", a spus profesorul Cristian Pârvulescu. Sondajul a fost realizat pe o mie de respondenți, contactați telefonic, vineri și sâmbătă.
SONDAJ AVANGARDE: Ponta vs. Iohannis, scor strâns în turul 2 by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29835_a_31160]
-
de pierderea locului de muncă (28,6%) și diminuarea veniturilor (17,5%). Românii se tem și că starea de sănătate li s-ar putea înrăutăți (15,3%). Cât despre izbucnirea unui război în zonă, se tem doar 1,4% din respondenți. O altă sursă de îngrijiorare ale românilor este producerea unor calamități naturale (2,8%), urmată de deterioratea mediului înconjurător. Conform răspunsurilor strânse în iulie 2013, românii au cea mai mare încredere în Armată (66,1%), urmată de Biserică (63,1
Sondaj INSCOP: Cea mai mare TEAMĂ a românilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29814_a_31139]
-
producerea unor calamități naturale (2,8%), urmată de deterioratea mediului înconjurător. Conform răspunsurilor strânse în iulie 2013, românii au cea mai mare încredere în Armată (66,1%), urmată de Biserică (63,1%) și Jandarmerie (57,7). De asemenea, 48% dintre respondenți au încredere în SRI, 47,1% în DNA și 46,3% în BNR. Alte instituții în care românii au încredere sunt, în ordine descrescătoare: Universitățile (44,4%), SIE (43,5%), Primărie (39,6%), Presă (33,9%), ANI (31,1%), Curtea
Sondaj INSCOP: Cea mai mare TEAMĂ a românilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29814_a_31139]
-
33,9%), ANI (31,1%), Curtea Constituțională (29,8%), Organizațiile societății civile (29,8%), Guvernul (29,2%), Consiliul Județean (28,8%), Sindicatele (22,2%), Președinția (21,8%), Patronatele (17,7%), Parlamentul (17,6), Băncile (14,6%). Doar 10,5% dintre respondenți au încredere în partidele politice. Sondajul a fost realizat în perioada 1-7 mai 2014 pe un eșantion de 1.056 persoane, reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
Sondaj INSCOP: Cea mai mare TEAMĂ a românilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29814_a_31139]
-
procentuală dintre primii doi candidați în sondaj și la rezultatele finale, ordinea candidaților, în principal a primilor trei etc. pot fi de asemenea utilizați în măsurarea performanței. Exit poll-ul realizat de CURS/Avangarde a avut un eșantion de 15.500 respondenți și o marjă maximă de eroare de 2,5% la un nivel de încredere de 95% (în stabilirea marjei de eroare au fost luați în calcul, pe lângă volumul eșantionului și influența refuzurilor, de circa 20%, precum și alți factori disfuncționali). Constatări
ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: CURS și Avangarde, despre diferența majoră dintre exit-poll și rezultate finale by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29811_a_31136]
-
mai puține păreri proaste le înregistrează tandemul Victor Ponta- președinte, Mugur Isărescu- premier, 33,6% au o părere proastă. Pe locul doi se află tandemul Crin Antonescu- președinte, Klaus Iohannis- prim-ministru, creditat cu o părere proastă de 34% din respondenți, urmat de tandemul Victor Ponta- președinte, George Maior- prim-ministru cu 35,7% respondenți care indică o părere proastă despre acest tandem. Urmează în ordine crescătoare a opiniilor defavorabile tandemul Victor Ponta- președinte, Mircea Geoana- prim-ministru (39,7%), tandemul
SONDAJ INSCOP: Tandemul surpriză, câștigător la alegerile PREZIDENȚIALE by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29992_a_31317]
-
6% au o părere proastă. Pe locul doi se află tandemul Crin Antonescu- președinte, Klaus Iohannis- prim-ministru, creditat cu o părere proastă de 34% din respondenți, urmat de tandemul Victor Ponta- președinte, George Maior- prim-ministru cu 35,7% respondenți care indică o părere proastă despre acest tandem. Urmează în ordine crescătoare a opiniilor defavorabile tandemul Victor Ponta- președinte, Mircea Geoana- prim-ministru (39,7%), tandemul Victor Ponta- președinte, Liviu Dragnea- prim-ministru (42,4%), Crin Antonescu - președinte, Victor Ponta-
SONDAJ INSCOP: Tandemul surpriză, câștigător la alegerile PREZIDENȚIALE by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29992_a_31317]
-
al Holocaustului. Dar, în același timp, ele sunt acelea care pot genera atitudini disonante puternic cu valorile democratice. Prezint numai câteva date pentru o imagine sumara, o schiță, a percepțiilor privind minoritățile etnice și istoria Holocaustului. De exemplu, 11% dintre respondenți apreciază că evreii sunt o amenințare sau o problemă, iar pentru romi nivelul de respingere crește la 61%. Distanță socială negativă, măsurată prin acceptarea apropierii de minorități, este de 22% față de evrei. Astfel 7% au răspuns că evreii "nu ar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
auzit despre tragedia evreilor din Europa în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Desigur că o mare majoritate a auzit despre Auschwitz și ororile petrecute acolo. Însă când vine vorba despre istoria României lucrurile se schimbă dramatic. Numai 28% dintre respondenți consideră că și în România evreii au avut parte de discriminare, deportare, exterminare, spoliere de bunuri etc.. În privința responsabilității, lucrurile nu stau mai bine. Predomina aceeași prejudecată de decenii, respectiv externalizarea responsabilității. Astfel, din cei 28% care au informație despre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2. Astfel, cei ce au un statul ocupațional și economic stabil în țara natală (medici, ingineri, IT-ști) urmează un traseu profesional linear sau ascendent, aceștia fiind mereu în căutare de noi oportunități, de învățare continuă, de acces la tehnologie. Iar respondenții cu studii medii sau fără studii, cu calificări medii sau necalificați, aflați într-o situație economică precară și instabili profesional în țara de origine, tind să urmeze un traseu profesional preponderent descendent în țara gazdă. Doar o mică parte au
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
meserie, sau ascendent, trecând de la o clasă profesională inferioară la una superioară. Fig. 2 Categorii migranți în funcție de statutul ocupațional și evoluția lor pe piața muncii Sectoarele de activitate și locurile de muncă pe care le ocupă emigranții români, sunt (conform respondenților): muncitor necalificat în agricultură, muncitor necalificat în construcții, prestare servicii de curățenie, îngrijitor copii și bătrâni, muncitor calificat în industrie, barman, pizzer, proprietari de mici magazine: "cei mai mulți din câți sunt acolo, 80% lucrează în construcții pentru că nu văd și nici
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
urmă, așteptările sale sunt adeseori complet diferite. Pentru cei mai mulți, experiența de migrație este asociată cu pierderi de status ocupațional, deprofesionalizare, în comparație cu situația avută în România. Majoritatea migranților acceptând meserii neconforme cu statutul lor educațional sau ocupațional. Doar o parte dintre respondenți au fost dispuși să investească resurse financiare în cursuri de reconversie profesională, de limbă, sau chiar continuarea studiilor. Migranți care reușesc să-și găsească slujbe valorizate social sunt cei cu calificare înaltă, cu competențe validate în domenii de vârf ale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
comparând ocupația din România cu ocupația din țară de destinație, factorii cu efecte semnificative asupra șanselor de a ocupa o categorie profesională ascendentă: calificarea, vârsta, genul, regiunea de rezidență, durata șederii, numărul de slujbe din țară de destinație, cunoașterea limbii. Respondenții consideră că reintegrarea în țara natală depinde de șansă de a participa la viața economică și socială, menținerea sentimentului de utilitate și posibilitatea de a-și întreține familia. La cei cu înaltă calificare se adaugă și posibilitatea de a se
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
exercițiu, potrivit Honeywell (NYSE:HON). Studiul a arătat că locuitorii din București și alte zone urbane nu au suficiente cunoștințe despre măsurile de siguranță și comportamentul pe care ar trebui să îl aibă în caz de incendiu. Peste 50% dintre respondenți nu au participat la o simulare de incendiu în ultimii 5 ani. Totuși, în cazul unui incendiu, primul lucru pe care l-ar face ar fi: • s-ar îndrepta către ieșirile de urgență (48%); • ar suna la serviciul de urgență
STUDIU. Cum se comportă românii în spații publice în caz de incendiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39862_a_41187]
-
modului de operare a echipamentelor de siguranță și știu unde sunt localizate ieșirile de incendiu: 91% au spus că știu unde se află ieșirile de urgență la locul de muncă, iar 62% înțeleg cum funcționează echipamentele de siguranță împotriva incendiilor. Respondenții au recunoscut importanța noilor tehnologii: aproape 90% dintre aceștia au spus că un mesaj vocal de alarmă care oferă instrucțiuni clare de a părăsi clădirea, în locul unei sirene de alarmă, i-ar îndemna să evacueze clădirea mai rapid. Sistemele de
STUDIU. Cum se comportă românii în spații publice în caz de incendiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39862_a_41187]
-
marjă de eroare de +/-3%. ”Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European, dvs cu ce partid sau candidat independent ați vota?” Sondaj realizat de CURS, în perioada 8-16 aprilie 2009, pe un eșantion de 1.067 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/-3%. Dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru Parlamentul European, cu ce partid/candidați ați vota?” Dintre cei 60% care și-au exprimat o opinie: 40% erau nehoărâți, nu au răspuns, nu ar fi
Alegeri europarlamentare: Sondaje vs rezultate finale în 2009 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30856_a_32181]
-
îi va spune lui Traian Băsescu dacă va obține acreditarea la Cotroceni. Sondajul interactiv propus de a fost un succes, cititorii noștri exprimându-și părerea cu privire la bombă anului în jurnalism: Mircea Badea ar putea fi acreditat la Cotroceni! 56% dintre respondenți sunt de părere că Mircea Badea îi va pune întrebări încuietoare președintelui Băsescu. 10% sunt de părere că realizatorul emisiunii ”În gură presei” îl va întreba de alcool, iar 6% consideră că Badea nu se va duce la Cotroceni. Sondajul
Mircea Badea, acreditare la Cotroceni! Ce cred cititorii DC News că-i va spune lui Băsescu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30986_a_32311]
-
candidează președintele PNL, Crin Antonescu, dar și în Colegiul 3 pentru Camera Deputaților, unde candidatul USL este Liviu Dragnea. Pentru Colegiul 2 Senat, întrebati cu cine ar vota în eventualitatea în care duminică ar avea loc alegeri parlamentare, 74% dintre respondenți l-au nominalizat pe președintele PNL, Crin Antonescu. Interesant este că reprezentantul PP-DD s-a clasat pe locul doi cu 14%, urmat de cel al ARD cu 12%. De asemenea, 69% dintre respondenți au declarat că vor merge sigur la
Sondaj: Crin Antonescu și Liviu Dragnea câștigă detașați colegiile. ARD, doar locul 3 () [Corola-journal/Journalistic/41204_a_42529]