723 matches
-
titlul face aluzie la steaua care își înnoiește, o dată cu întoarcerea suveranului din exil, strălucirea pe care o cunoscuse la nașterea acestuia). Pe scurt, este vorba despre un encomion deșănțat al monarhiei lui Carol al II-lea într-o epocă a Restaurației în care dominau setea de justiție și, mai ales, certitudinea în ivirea unei noi Vârste de Aur, fertile pentru toate domeniile vieții. Mult timp după aceea, Anglia a continuat să fie la fel de coruptă și de slab dezvoltată din punct de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sur le commerce génois dans la Mer Noire au XIIIe siècle, sub Îndrumarea lui Ferdinand Lot. Lucrarea s-a bucurat de recenzii elogioase În zeci de reviste științifice. În 1930, Gheorghe I. Brătianu intră În viața politică, imediat după actul restaurației produs prin revenirea lui Carol al II-lea În țară, deși acesta renunțase În două rânduri la titlul de principe moștenitor al tronului, iar Parlamentul Îl proclamase drept succesor al regelui Ferdinand pe minorul Mihai I, sub autoritatea unei regențe
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Parlamentul Îl proclamase drept succesor al regelui Ferdinand pe minorul Mihai I, sub autoritatea unei regențe. Dacă Vintilă Brătianu, președintele P.N.L., ca și alți fruntași liberali din generația vârstnică și mijlocie, se opuneau categoric actului de la 8 iunie 1930 (actului restaurației), Gheorghe I. Brătianu, reprezentant al tineretului liberal, animat de sentimentul principiului dinastic - se situa pe poziții cu totul opuse, fapt ce a condus la excluderea sa din P.N.L. Dar tânărul liberal merge mai departe, creând un nou partid - Partidul Național
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
numele său devine cunoscut În viața publică a României abia În 1930, când Gh.I.Brătianu a dat curs sugestiilor venite dinspre Carol al II-lea (proaspăt instalat pe tron), spărgând unitatea Partidului Național Liberal, care se opunea total actului de restaurație (8 iunie 1930). Gestul său de sciziune, a dus la apariția unei noi formațiuni politice - Partidul Național Liberal Georgist, la care au aderat numeroase personalități din generația tânără. Faptul reflecta animozitățile din sânul familiei, Într-o perioadă În care relațiile
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
importantă moralitatea decât talentul... Cum caracterizezi vremurile astea în care mulți dintre foștii cenzori conduc destinele culturii, în care foștii securiști îți râd în nas din parlament, din guvern sau din funcții publice? Cât de vinovați suntem pentru această riscantă restaurație? Depinde și ce înțelegem prin moralitate. Uneori moralitatea sprijinită de orgoliu naște monștri mai mari decât compromisurile și tăcerea. Sigur că în momentele istorice importante condeiul unui scriitor trebuie să se transforme în sabie și steag. Cine altul să mobilizeze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
decât talentul... Cum caracterizezi vremurile astea în care mulți dintre foștii cenzori au condus destinele culturii, în care foștii securiști ne-au râs în nas din parlament, din guvern sau din funcții publice? Cât de vinovați suntem pentru această riscantă restaurație? Sub orice dictatură moralitatea, demnitatea umană trec înaintea talentului. Sunt triste vremurile când, după Revoluție, cu un popor needucat politic, ne-am ales în instituțiile statului cu foștii nomenclaturiști, fie și din eșalonul doi, cu foștii securiști etc. toată pleava
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ales în instituțiile statului cu foștii nomenclaturiști, fie și din eșalonul doi, cu foștii securiști etc. toată pleava comunistă a pus stăpînire pe țară, transformându-se prin rapt, în scurt timp, în capitaliști. Suntem, vrem nu vrem, vinovați de această restaurație. Să nu uităm că denazificarea s-a făcut cu naziști, la fel decomunizarea se face și cu comuniști. Noi suntem datori să luăm atitudine, să scriem și iar să scriem, să nu renunțăm la publicistica prin care să spunem adevărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
importantă moralitatea decât talentul... Cum caracterizezi vremurile acestea în care mulți dintre foștii cenzori conduc destinele culturii, în care foștii securiști ne râd în nas din Parlament, din guvern, din funcții publice. Cât de vinovați suntem (toți) de această riscantă restaurație? Putem să vorbim până mâine pe seama acestei teme din întrebarea ta. Moralitatea, mai importantă decât talentul, spui deja e suspectă o asemenea "clasificare". Nu o dată am auzit că scriitorul cu coloană vertebrală publică în regimul comunist nu avea talent, Paul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
parte a vieții mele tinere, că pot contribui și eu, după puterile și conștiința mea, la marea schimbare a lumii, simțeam realmente că în dezorientarea generală care a fost instrumentată după 1989 ( pentru a se putea înfăptui pe dedesubtul ei restaurația securistă, în haine pro-occidentale), era nevoie de reperul ferm al conștiinței mele luptătoare, toate în jurul meu evoluau sub imperiul urgenței, iar literatura mai putea să aștepte, respirația ei era cu bătaie lungă, mai aveam timp și mai încolo, în viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
alte energii din cartea de istorie. Niagara era geografie, natură - adică eternitate. Nu. Anul acesta, americanii și canadienii vor bara brațul fluviului, câteva luni n-o să mai curgă strop de apă, iar în locul spectacolului grandios vom avea - textual - „lucrări de restaurație”. Niagara se restaurează ca mănăstirile, ca domurile, ca muzeele, ca palatele dogilor, ca teatrele Antichității - și peste un timp o să ajungă să se renoveze ca orice cinema de cartier. Niagara e o vechitură înconjurată cu comisii de experți. Niagara e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ei, la etajul al cincilea. În buletinul parohial, pastorul Lewis Lloyd afirmă că osemintele lui Oliver Cromwell au fost regăsite într-un cavou al Bisericii Sf. Nicolae din Londra. (Decedat în 1658, lordul protector a fost înhumat la Westminster; pe timpul Restaurației, corpul i-a fost exhumat, spânzurat, decapitat și apoi a dispărut.) Ipoteza cea mai răspândită susținea că Cromwell ar fi îngropat la Tyburn - la numai 6 km de Biserica Sf. Nicolae. O domnișoară din Cayenne (Guiana Franceză) îl caută în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mort, erou al revoluției. Vă duva lui, poate din cauza șocului, poate din pricina chipului ei nu prea arătos, cînd i s-a ivit proxima șansă de măritiș, a uitat de toate jurămintele față de tînărul bard idealist. Erau alte vremuri, se impunea restaurația de după războiul revo luționar. S-a afirmat În curînd În societatea budapestană 150 O vară ce nu mai apune purtînd pantaloni, lansînd șarje feministe și fiind una dintre primele femei ale Ungariei care au fumat În public. Același destin și-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
decât un model. Împreună cu noi, ei trăiau într-un timp în care vechile și, așa cum speram noi, năruitele principii de ordine, reînnoite și lustruite, erau repuse în aplicare văzând cu ochii; noi însă ne purtam ca niște copii nereușiți ai restaurației. Cortină și schimbare de decor într-un teatru în care personajele, în funcție de amintire, apar costumate când așa, când așa, se servindu-se fără jenă, ca și când ar fi inventate, din camera de recuzită. Căci, din cauză că în preajma și pe teritoriul de protecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Evariste Galois. Noi ne închipuim foarte bine ce trebuie să fi fost, pentru inima revoluționară a lui Galois, visul, mângâiat din copilărie, de a fi primit ca elev al Școalei Politehnice, una din ultimele cetăți republicane din acești ani de restaurație. Intrarea în Școala Normală, care se petrece în decembrie 1829, nu fără oarecare greutăți, nu-l poate mîn-gîia de căderea la Școala Politehnică, pentru simplul motiv că Școala Normală reprezenta în acel moment un palid reflex a ceea ce fusese mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe care n-ar fi primit nici zece pesete În piața Los Encantes, Însă Îl compensa printr-o stridentă cravată cu un colorit tropical. Judecînd după aspectul biroului, acolo abia dacă se administrau goange și catacombe ale unei Barcelone dinainte de Restaurație. — SÎntem În renovare, zise Molins În chip de scuză. Ca să sparg gheața, am pomenit numele doñei Aurora ca și cum ar fi fost vorba de o veche prietenă de familie. Să știți că era mișto cînd era tînără, adevăru-i, comentă Molins. Anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
prietenul meu, robotul Data, nu mai am timp seara, căci scriu, descopăr cărți noi. Văd Bloomington Shuttle și intru iar în criză de timp. Mă întorc în vremuri mult mai tulburi decât cele din care am plecat și cu senzația restaurației politice pe lângă care probabilul tandem Bush, Condoleezza sunt parfum de tei. luni, 16 februarie Vineri seara, Jean a organizat o seară de rămas-bun pentru mine la Bear’s și apoi la ea acasă cu Pam, soțul ei, Jeff și Debbie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fapt e că plouase amarnic, se întrerupsese lumina, lumea s-a bulucit la porți, poate le încuiaseră și pe-acelea, destul că au murit copii, au fost răniți. Ceva ca la tragedia de la Cotroceni, din iunie 1936, când de Ziua Restaurației, la 8 iunie, s-au rupt tribunele și a murit lume nevinovată. Era elev atunci Venise cu străjerii din Județ să defileze în fața regelui. S-a speriat așa de tare, că un an a urinat în pat noapte de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
piese imposibil de demontat și de vândut apoi la fier vechi fără ca poliția să nu găsească făptașul. Matei a cumpărat ceea ce fusese cândva un tractor. Ca să Îl aducă acasă s-a folosit de doi cai de Împrumut. Apoi, a Început restaurația, cum zice el. În câteva luni, tractorul era bun de arat. E un tractor ca toate tractoarele, dar al lui Matei are un casetofon și busolă. Ca să nu mă rătăcesc, domnișoară, zicea el râzând. Mi se Întâmplă și mie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu Americanul, primi din nou vești de la Daly, care cerea alte tăieturi și revizuiri la Doamna Jasper și Îl Întreba dacă poate adăuga un cuplet În versuri cu rimă pentru Ada Rehan, la finalul piesei, În stilul comediilor din perioada Restaurației. Henry, care nu mai scrisese un vers din tinerețe, fu Îngrozit de propunere, dar, văzând În aceste cerințe un semn că montarea newyorkeză era iminentă, compuse cuminte În acest scop un monolog drăgălaș, spiritual și grațios În proză ritmată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
femeilor. Urmăream scena aceasta de lesbianism parodic convins că niciuna dintre femei nu era actriță profesionistă. Își jucau rolurile ca niște membri ai unui grup de teatru amator care pun În scenă o farsă plasată Într-un bordel din vremea Restaurației. Într-o scurtă pauză Între două Îmbrățișări, femeile ridicară priviri fals-uimite la apariția În cadru a unui tors și-a unor șolduri masculine. Bărbatul rămase lîngă pat, cu penisul erect; cu coapsele și pieptul musculos lucind ca date cu ulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
al micilor negustori, acești „tineri libertini, copii pierduți ai nobilimii” se aliniază sub stindardul de luptă al lui Louis Stanislas Fréron, ziarul Oratorul poporului. Membru al Ordinului Cordelierilor, publicist și politician, Fréron e omul „Terorii albe” declanșate de regaliști În timpul Restaurației, radical și crud, dar, mai apoi, spre deruta tuturor, un moderat Îndemnând la Împăciuire și iertare, sancționând excese. În cafeneaua aleasă de Muscadini drept cartier general al luptei antiiacobine, numele său este pronunțat cu cel mai mare respect, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
calm, o istorie parcă scoasă din țâțâni se precipită, Între aceiași ani, pe celălalt mal, pe continent, făcând ca toată povestea dandysmului să fie mult mai Întortocheată, mai greu de prins În câteva linii. Mărirea și decăderea lui Napoleon, prima Restaurație, a doua Restaurație, prin revenirea - pentru 15 ani - (din iulie 1815 până În august 1830) a lui Louis al XVIII-lea, triumful ultraregalismului, Revoluția din iulie 1830, urcarea pe tron a lui Louis-Philippe I, Revoluția din 1848, abdicarea lui Louis-Philippe, proclamarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
parcă scoasă din țâțâni se precipită, Între aceiași ani, pe celălalt mal, pe continent, făcând ca toată povestea dandysmului să fie mult mai Întortocheată, mai greu de prins În câteva linii. Mărirea și decăderea lui Napoleon, prima Restaurație, a doua Restaurație, prin revenirea - pentru 15 ani - (din iulie 1815 până În august 1830) a lui Louis al XVIII-lea, triumful ultraregalismului, Revoluția din iulie 1830, urcarea pe tron a lui Louis-Philippe I, Revoluția din 1848, abdicarea lui Louis-Philippe, proclamarea celei de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Delphinei cu Chateaubriand, pe care micul Astolphe Îl venerează. Din 1811 cei doi Custine Încep să călătorească. Educația sensibilului tânăr prin ore private capătă abia acum amploare, la capătul unor lungi și pline de farmec peregrinări În Germania, Elveția, Italia. Restaurația Îi aduce lui Astolphe gradul de maior și Îi satisface dorința de a intra În diplomație. E alături de Talleyrand la Viena, În 1815 și, ca să se sustragă mariajelor plănuite de mamă (cu fiica Doamnei de Staël, Între alte domnișoare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
societății care-l precedase pe Brummell, ar fi poate nimerit să urmărim prezența acestei stări În istoria moravurilor engleze și să-i precizăm originea. Totul ne determină să afirmăm că această origine este franceză. Grația a intrat În Anglia prin restaurația lui Carol al II-lea, la brațul corupției, care se simțea „sora” primeia și uneori chiar era. Ea a atacat, cu aerul său zeflemitor, spiritul serios, teribil și imperturbabil al puritanilor lui Cromwell. Moravurile, Întotdeauna profunde În Marea Britanie - indiferent de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]