1,128 matches
-
Revitalizarea religioasă este măsură prin mai mulți indicatori, fiecare dintre acești găsindu-și corespondent în dimensiunile implicării religioase luate în considerarea în prezentul volum. Practic au fost avute în vedere trei dimensiuni ale revitalizării religioase: credința, practica și afilierea. Astfel, revitalizarea religioasă a fost operaționalizată prin măsurarea variației între media indicelui de religiozitate pentru fiecare țară în 1990 și 2000, a variației practicii religioase publice în fiecare țară în 1990 și 2000 și a variației non-afilierii religioase în fiecare țară în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
existența monopolului. În analiza făcută în acest capitol valoarea inițiată a indicelui a fost împărțită la 100 pentru a facilita interpretarea rezultatelor. Un ultim indicator se referă la schimbarea petrecută în societățile post-comuniste după 1990, schimbare care ar putea favoriza revitalizarea religioasă. Un indicator al acestei schimbări este apartenența statului respectiv la grupul de țări post-comuniste. Acest indicator este unul destul de slab pentru că el nu se referă direct la ridicarea restricțiilor religioase impuse de regimul comunist, însă este o marcă a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Acest indicator este unul destul de slab pentru că el nu se referă direct la ridicarea restricțiilor religioase impuse de regimul comunist, însă este o marcă a proceselor și evoluțiilor care au avut loc în aceste țări după 1990. III. RELIGIOZITATE ȘI REVITALIZARE RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST COMUNISTĂ Datele referitoare la religiozitate confirmă atât rezultatele studiilor anterioare, cât și predicțiile făcute pe baza indicatorilor comportamentali. În România religiozitatea are valori foarte crescute situându-se printre primele țări europene, alături de Malta, Polonia și Irlanda
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
atâta vreme cât țări majoritar catolice cum este cazul Franței se află printre campionii secularizării, iar România predominant ortodoxă este la polul opus. Privind din perspectiva evoluției în timp a valorilor religioase datele din Figura 3.2 indică apariția unui fenomen de revitalizare religioasă mai ales în țările din Estul Europei, precum Bulgaria, România, Letonia sau Slovacia, în timp ce secularizarea a avansat spectaculos într-un spațiu în care valorile religioase erau pierduseră deja mult teren și anume Germania de Est. În timp ce România și Bulgaria
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
creștere a religiozității la segmentele tinere de populație, ca urmare a transformărilor care au avut loc în societatea românească pe parcursul perioadei investigate (efectul de perioadă), se păstrează totuși tendința ca creșterii simultane a vârstei și credinței religioase (efectul vârstei). IV. REVITALIZAREA RELIGIOASĂ: SCĂDERE ECONOMICĂ SAU DIVERSITATEA A CULTELOR? Pentru a identifica factorii care influențează nivelul de religiozitate al unei țări am rulat mai multe modele de regresie care au inclus seturi diferite de predictori. Utilizând drept variabile independente doar gradul de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
0,515 0,254 0,433 ***p<0,001; **p<0,01 Date: EVS 1993, 1999 Folosind un set similar de predictori cu cel utilizat pentru a explica variațiile în gradul de religiozitate, am încercat să văd care sunt determinanții revitalizării religioase produse cu precădere în țările ex-comuniste. Diferența față de modelele anterioare a constat în faptul că PIB-ul folosit ca indicator pentru nivelul de dezvoltare economică a fost înlocuit cu Creșterea PIB între 1990 și 2000. În timp ce primul indicator se
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
-ului. Conform rezultatelor, scăderea Produsului Intern Brut generează o creștere atât a credințelor religioase, cât și a practicii religioase, precum și o scădere a non-afilierii, confirmând teze secularizării și a impactului pe care perioadele de insecuritate economică îl asupra fenomenului religios. Revitalizarea religioasă care a fost înregistrată în ultimul deceniu își are originea în creșterea insecurității sociale pe fondul transformărilor care au avut loc în mai ales în societățile aflate în tranziția de la economia de comandă la cea de piață. Ceilalți predictori
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ales în societățile aflate în tranziția de la economia de comandă la cea de piață. Ceilalți predictori gradul de diversitate religioasă, pondere populației cu studii superioare sau apartenența la fostul bloc comunist nu au un efect semnificativ asupra nici uneia dintre dimensiunile revitalizării religioase. Datele validează ipoteza secularizării și invalidează teoria efectului pe care îl are diversitatea religioasă asupra creșterii implicării religioase. În cazul României nivelul ridicat al revitalizării religioase se justifică prin căderea economică puternică experimentată în decursul perioadei de tranziție și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
apartenența la fostul bloc comunist nu au un efect semnificativ asupra nici uneia dintre dimensiunile revitalizării religioase. Datele validează ipoteza secularizării și invalidează teoria efectului pe care îl are diversitatea religioasă asupra creșterii implicării religioase. În cazul României nivelul ridicat al revitalizării religioase se justifică prin căderea economică puternică experimentată în decursul perioadei de tranziție și măsurata prin scăderea PIB-ului. Scăderea standardului de viață și creșterea riscurilor sociale generate de recesiunea economică au dus la creșterea credinței religioase, care, în acest
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
promite în ultimă instanță o viață mai bună în viitor, așa cum arată Inglehart și Norris (2004). Anii 90 au însemnat pentru România o recesiune economică mai puternică decât în cazul celorlalte țări ex-comuniste, fapt care justifică și nivelul ridicat al revitalizării religioase. V. CONCLUZII România începutului de mileniu se numără printre cele mai religioase țări din Europa, atât din punctul de vedere al practicii religioase cât și din cel al credinței și valorilor împărtășite. Într-o Europa care își întoarce tot
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
practicii religioase cât și din cel al credinței și valorilor împărtășite. Într-o Europa care își întoarce tot mai mult fața de la religie, românii nu numai că sunt printre cei mai credincioși locuitori ai continentului, însă datele cantitative demonstrează o revitalizare religioasă pe mai multe dimensiuni ale implicării religioase. Perioada anilor 90 a dus pentru România o înnoire religioasa și acest fapt nu se datorează ridicării restricțiilor impuse de către regimul comunist practicii religioase sau creșterii ofertei pe piața bunurilor religioase, cum
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în care Biserica Ortodoxă ocupă cea mai mare parte din piață, cât și ponderii reduse a populației cu studii superioare. De ce suntem mai religioși printre europeni? Pentru că avem o biserică foarte puternică și pentru că avem un capital uman mai redus. Revitalizarea religioasă semnalată în țările europene în ultima perioadă și mai ales în țările post-comuniste este generată de creșterea riscurilor și a insecurității existențiale. Pe fondul dificultăților generate de recesiunea economică, un număr important de persoane s-au orientat spre religie
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
un număr important de persoane s-au orientat spre religie pentru a-și regăsi echilibrul. România a avut destul de mult de suferit în timpul tranziției, traversând o perioadă de recesiune economică puternică. Acest fapt justifică în mare măsură dimensiunile pe care revitalizarea religioasă le-a avut în țara noastră. În acest context sunt foarte interesante evoluțiile ulterioare ale implicării religioase și ale credinței religioase în România. Pe baza rezultatelor obținute este de așteptat ca îmbunătățirea situației economice să aducă pe termen lung
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a avut în țara noastră. În acest context sunt foarte interesante evoluțiile ulterioare ale implicării religioase și ale credinței religioase în România. Pe baza rezultatelor obținute este de așteptat ca îmbunătățirea situației economice să aducă pe termen lung stagnarea a revitalizării religioase și chiar o reducerea a credinței și practicii religioase. Acestea sunt însă predictibile într-un orizont de timp mai îndepărtat și asta pentru că valorile în general și, implicit și cele religioase, se schimbă destul de greu. Cercetările viitoare ar trebui
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Inconsistentul Ateul nedeclarat Urmărind variația în timp a ponderii diferitelor tipuri religioase în populație se constată o "rearanjare" a orientărilor religioase între 1993 și 1999. După un deceniu de tranziție post-comunistă scade semnificativ ponderea ateilor nedeclarați, confirmând din nou ideea revitalizării religioase ce a avut loc în primii ani ai tranziției. În plus, scade numărul credincioșilor nepracticanți și crește cel al practicanților. Probabil, pe fondul creșterii vulnerabilității sociale generate de riscurile aduse de tranziție românii se întorc spre biserică, așa cum precizam
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
avut loc în primii ani ai tranziției. În plus, scade numărul credincioșilor nepracticanți și crește cel al practicanților. Probabil, pe fondul creșterii vulnerabilității sociale generate de riscurile aduse de tranziție românii se întorc spre biserică, așa cum precizam în capitolul dedicat revitalizării religioase. Acest factor a determinat trecerea unor persoane din categoria ateilor nedeclarați în cea a credincioșilor fie ei practicanți sau nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Analizele realizate în acest volum indică faptul că poporul român este printre cele mai religioase popoare din Europa, indiferent de perspectiva de abordare a fenomenului religios. Mai mult, din 1990 până la finele secolului XX România a cunoscut un fenomen de revitalizare religioasă. Practica religioasă a crescut după o perioadă de recul determinată de restricțiile impuse de regimul comunist, credința religioasă a crescut și ea. Așa arată datele empirice. Pe de altă parte, posturile de televiziune au început să includă în programele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
divizie Constantin Z. Vasiliu a semnat Ordinul Circular nr. 35.186, care a analizat activitatea informativă/ contrainformativă a I.G.J. Acesta s-a arătat nemulțumit de rezultatul obținut în ultima perioadă, catalogându-l „cu desăvârșire slab”, în pofida ordinelor de refacere a revitalizare a structurilor centrale și teritoriale. Propaganda comunistă în armată a luat, la sfârșitul anului 1940, „o dezvoltare deosebită”, care a impus o reacție pe măsură din partea structurilor de securitate. În vederea combaterii propagandei subversive, a identificării și arestării instigatorilor, Serviciul Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acestora; extinderea programelor de protecție ecologică; crearea de stații pilot; dezvoltarea cadrului construit în zona montană; operațiuni de comerț exterior; lucrări de cercetare-proiectare și prestări servicii executate pe bază de contract pentru beneficiari interni sau externi; valorificarea resurselor energetice neconvenționale; revitalizarea activităților artizanale tradiționale. Articolul 4 Ministerul Agriculturii și Alimentației reprezintă interesele statului în consiliul de administrație al Regiei autonome "Institutul de montanologie". Articolul 5 Activitatea de cercetare a Regiei autonome "Institutul de montanologie" este coordonată de către Academia de Stiinte Agricole
HOTĂRÎRE Nr. 255 din 5 aprilie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul de montanologie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107771_a_109100]
-
6. crearea de stații pilot; 3.7. dezvoltarea cadrului construit în zona montană; 3.8. lucrări de cercetare-proiectare și prestări de servicii executate pe bază de contract cu beneficiari interni și externi; 3.9. valorificarea resurselor energetice neconvenționale; 3.10. revitalizarea activităților artizanale tradiționale; 3.11. operațiuni de comerț exterior. III. Patrimoniul Articolul 4 Patrimoniul Regiei autonome "Institutul de montanologie" este de 167.219 mii lei, din care 119.506 mii lei fonduri fixe și 47.713 mii lei mijloace circulante
HOTĂRÎRE Nr. 255 din 5 aprilie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul de montanologie". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107771_a_109100]
-
participarea diasporei românești, pentru întărirea prestigiului culturii noastre în țară și în străinătate; - asigură condiții pentru conservarea și valorificarea bunurilor din patrimoniul cultural național, a ansamblurilor, monumentelor și siturilor istorice, precum și a caselor de creație; - acționează, prin măsuri protecționiste, pentru revitalizarea și consolidarea tradițiilor și obiceiurilor locale, potrivit calendarului religios și ocupațiilor specifice rurale; - stimulează formarea de specialiști și meseriași în domeniul artizanatului autentic și al meșteșugurilor tradiționale; - protejează spațiul cultural de efectele prostului gust, ale diletantismului și incompetenței; - elaborează prognoza
HOTĂRÂRE nr. 942 din 10 august 1990 (*republicat��*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107248_a_108577]
-
întărirea prestigiului culturii noastre în țară și în străinătate; 11. asigura condiții pentru conservarea și valorificarea bunurilor din patrimoniul cultural național, a ansamblurilor, monumentelor și siturilor istorice, precum și a centrelor de cultură; 12. acționează, prin măsuri specifice de protejare, pentru revitalizarea și consolidarea tradițiilor și obiceiurilor locale, potrivit calendarului religios și ocupațiilor specifice rurale; 13. stimulează formarea de specialiști și meseriași în domeniul artizanatului autentic și al meșteșugurilor tradiționale; 14. protejează cultură națională de efectele diletantismului și incompetentei; 15. elaborează prognoză
HOTĂRÎRE Nr. 811 din 28 decembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108956_a_110285]
-
de Stat pentru Culte, la construirea sau la restaurarea unor monumente și lăcașuri de cult, inclusiv pentru întocmirea documentațiilor care stau la baza acestor lucrări; 13. acționează, în condițiile legii și în cooperare cu Ministerul Culturii, pentru protejarea, susținerea și revitalizarea tradițiilor și a obiceiurilor locale românești în zonele locuite de români din cuprinsul altor state; 14. colaborează cu Ministerul Educației Naționale, cu universitățile și cu organizațiile studențești în problemele referitoare la studenții, doctoranzii și cadrele didactice de origine etnică română
HOTĂRÂRE nr. 971 din 23 decembrie 1998 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122684_a_124013]
-
învățământ, internate școlare, biserici, muzee, monumente istorice, de artă și funerare, plăci comemorative, librarii, biblioteci, clădiri ale asociațiilor, organizațiilor și ale fundațiilor aparținând comunităților românești; contribuții financiare și/sau materiale la construirea unor obiective de aceeași natură; 2. protejarea și revitalizarea tradițiilor și obiceiurilor locale ale comunităților românești de pretutindeni: sprijinirea formațiilor artistice, a festivalurilor de folclor și de teatru prin donații diverse (costume populare, instrumente muzicale etc.) și prin finanțare directă; sprijinirea unor spectacole ale formațiilor artistice și teatrale din
HOTĂRÂRE nr. 400 din 14 iulie 1998 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate acţiunilor prevăzute la art. 11 alin. (17) din Legea bugetului de stat pe anul 1998 nr. 109/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121330_a_122659]
-
continuare, cu Chină și aria de dezvoltare dinamică a Pacificului; - evaluarea realistă și echilibrată a raporturilor României cu statele de pe alte continente, acordând grijă cuvenită celor de care ne leagă o tradiție statornica de colaborare fructuoasa. 1.3. Colaborarea multilaterala - revitalizarea și imprimarea unui conținut concret - pe baze realiste și cu obiective convenite precise - formelor moderne de conlucrare prin asociere trilaterală, subregionala sau în cadrul euroregiunilor; - continuarea contribuției constructive a României la activitatea O.S.C.E. și a altor organisme regionale europene din
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]