831 matches
-
metodei și a operei istorice a lui Iorga afirmînd că "lucrările lui Iorga asupra istoriei ungurilor sînt scrise cu patimă și sînt pline de greșeli intenționate"202. Exista încă o coincidență ciudată. Majoritatea covîrșitoare a celor mai importanți istorici unguri revizioniști proveneau din teritorii pierdute în favoarea statelor succesoare, cu multe rude rămase acolo. Mulți arhivari au avut soarta aceasta, ceea ce făcea să le sporească amărăciunea. Oamenii aceștia au trăit multă vreme în sărăcie, ca refugiați. Ei nu alcătuiau numai o audiență
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nivelul Olimpului. Ele semănau mai curînd cu jurnalismul politic est-european, la care se adăuga influența personală a lui Iorga. El a avut un schimb de opinii în acest context cu Gyula Kornis, profesor la Universitatea de la Budapesta. Kornis era un revizionist învederat. Întregul schimb de păreri s-a desfășurat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul că profesorul Kornis propunea o mediere italiană între "posesorii unguri de moșii întinse și poporul român". În privința pronunțatului caracter maghiar al orașelor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să fie reinstituit Sfîntul Imperiu Roman cu capitala la Roma; sau ca Spania să anexeze din nou orașul Milano, Olanda sau Belgia; iar Imperiul otoman să pretindă din nou că Ungaria îi aparține? Relativ la suporterii englezi sau americani ai pretențiilor revizioniste ale ungurilor, Iorga îi amintea interlocutorului său că aceștia știau la fel de multe lucruri despre Transilvania ca și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît privește propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga întreba: cine ar urma să-l prezideze? și (dat fiind
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
multe aspecte negative în civilizația industrială) să o facă cu grijă. Iorga era irevocabil pornit împotriva nazismului german, dar mai puțin a lui Mussolini (cel puțin în public). Spera să poată determina politica italiană să se îndepărteze de poziția ei revizionistă promaghiară și nădăjduia din tot sufletul că Mussolini i se va opune lui Hitler. Prin 1937, Iorga a luat o atitudine decisă împotriva partidelor politice și ca atare și împotriva democrației din România, din cauza realizărilor acesteia. Iorga nu considera instituțiile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
53 și de "Pravda"/14 mai 1938). Iar în aprilie 1938, Hitler îi spunea încă o dată ambasadorului român că are numai interese economice în statele balcanice și își reafirmă promisiunea făcută anterior lui Gheorghe Brătianu de a ține piept pretențiilor revizioniste ale ungurilor" (citat de profesorul Hillgruber, op. cit., p. 118). Iorga era mai puțin decît entuziast în legătură cu considerarea României drept un Rohstoffszone sau Südostraum: "Noi nu sîntem o piață, ci un popor!"21. Se stîrnise un vîrtej de emoții profasciste, ascensiunea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că se-arestau comuniști și securiști, și-au fost și de-știa arestați foarte mulți, ei erau deviaționiști de dreapta sau de stânga sau trădători... orice erau. Deci oricine nu era de culoarea roșie absolută era socotit ori fascist, ori revizionist, ori diversionist. De ce? Eram în perioada când Apusul făcea desfascizarea Germaniei și-a Franței... și-atunci, ei ziceau: Și noi facem desfascizarea... Și în numele acestei desfascizări cădea tot: militarii vechi, polițiștii vechi, diplomații vechi, profesorii universitari de orientare naționalistă, elevi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
partide, formațiuni social-politice, grupuri de presiune, din țară sau străinătate. Acționînd în spiritul dreptății, libertății și adevărului, Radioteleviziunea Română nu poate servi drept mijloc de propagare a unor concepții extremiste, totalitare, contrare libertății și demnității umane, manifestărilor de natură șovina, revizionista ori de intoleranță religioasă sau rasistă, precum și a celor prin care se lezează drepturile fundamentale ale omului și ale societății. Articolul 3 Președintele Radioteleviziunii Române se numește prin decret aprobat de Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională. Articolul
DECRET-LEGE nr. 136 din 11 mai 1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106999_a_108328]
-
teoriei sale este aceea de a recunoaște faptul că, în sistemul internațional anarhic, statele nu sunt motivate strict de dorința de a-și maximiza securitatea, ci și de aceea de a și maximiza puterea. Din acest punct de vedere, statele revizioniste sunt profund nemulțumite de poziția lor în sistem la un anumit moment dat, astfel încât doresc să schimbe distribuția de putere în sistem în propriul lor beneficiu, pentru a dobândi mai multă putere și o poziție fruntașă în sistem. Confruntate cu
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
de poziția lor în sistem la un anumit moment dat, astfel încât doresc să schimbe distribuția de putere în sistem în propriul lor beneficiu, pentru a dobândi mai multă putere și o poziție fruntașă în sistem. Confruntate cu realitatea unui stat revizionist care se ridică în sistem contestându-l, celelalte state au două posibilități: fie îl contracarează, balansându-l, fie i se alătură, aliniindu-se. În cazul în care statele aleg să l balanseze, ele se vor alia împotriva lui, astfel încât puterea
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
să echilibreze balanța de putere în sistem, dar până în momentul în care ultimul stat care intră în alianță aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
intră în alianță aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se aliniază sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se aliniază prin urmare, contribuția
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
amenințare nu și pe ale celor care reprezintă amenințarea, la nivel sistemic , precum și pe ale celor care nu sunt direct amenințate, dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de vedere, teoria lui Walt ajută mai degrabă la explicarea comportamentului statelor în fața amenințărilor externe. A treia direcție teoretică de studiu al alianțelor este teoria balanței de interese, dezvoltată de Randall Schweller în
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
construite pentru a maximiza securitatea, dar și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari structuri motivaționale: statele care urmăresc mai degrabă maximizarea securității și menținerea statu quo-ului vor alege să balanseze, în timp ce statele revizioniste sau care urmăresc să-și maximizeze profitul și puterea în sistem se vor alinia. Însă cele două tipuri de comportamente nu sunt opuse, așa cum se presupusese în cele două modele structurale anterioare, ci pur și simplu alternative, determinate de interese
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
la schimbare în sistemul internațional, funcționând pe sistemul feedbackului pozitiv. Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
Structura motivațională din spatele alinierii este complexă, făcând posibilă identificarea câtorva tipuri de aliniere. În primul rând, alinierea statelor de tip șacal. Aceasta are la bază ideea că ridicarea unui stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au ca scop principal al alianței obținerea unui profit în urma acțiunii
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
stat revizionist puternic în sistem atrage întotdeauna o seamă de state revizioniste mai puțin puternice, care urmăresc să profite de pe urma succeselor obținute de către acesta, pentru a și mări și ele puterea și pentru a obține noi beneficii. Aceste mici puteri revizioniste au ca scop principal al alianței obținerea unui profit în urma acțiunii lor de aliniere. Un exemplu clasic al acestui tip de comportament este decizia lui Mussolini din 1940 de a intra în război de partea puterilor Axei, urmărind o serie
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
presată de teama de a fi asimilată de colosul din Est, care își adusese trupele și îi ocupase o parte considerabilă din teritoriu, inclusiv capitala 1. Al treilea tip de aliniere este cea futuristă adeseori, statele se aliniază unei puteri revizioniste considerând că schimbările pe care aceasta le promovează reprezintă viitorul sistemului internațional. Acest tip de comportament este de obicei indus de calitățile personale și carisma liderilor politici, precum și de ideologiile noi și dinamice, susținute de masive aparate propagandistice. Este cazul
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
comportament s-a constatat și în cazul anumitor state din sud-estul Asiei, precum Vietnamul, Cambodgia etc. Premisa de la care pleacă această teorie este că întotdeauna, un câștig relativ de putere va atrage câștiguri din ce în ce mai mari de putere de partea statului revizionist sau revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
etc. Premisa de la care pleacă această teorie este că întotdeauna, un câștig relativ de putere va atrage câștiguri din ce în ce mai mari de putere de partea statului revizionist sau revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
revoluționar, pe seama celorlalte puteri mari sau minore din sistem. Odată augmentată, puterea statului revizionist va fi cu atât mai dificil de oprit sau balansat de către celelalte puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea la ele le va împiedica pe aceste
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
puteri ale sistemului. Al patrulea tip de aliniere este buckpassing pasarea responsabilității către statul revizionist puternic la care te aliniezi, care preia majoritatea funcțiilor de apărare sau de atac. Această strategie este preferată de statele slabe, dar și de statele revizioniste, care se ridică în sistem deoarece alinierea la ele le va împiedica pe aceste state să se alieze cu dușmanul. În concluzie, Schweller susține că, în ultimă instanță, interesele sunt cele care determină comportamentul de alianță și alegerile pe care
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
o politică expansionistă. Pe lângă aceste două tipuri extreme de actori ai sistemului internațional, mai există încă două categorii: prima o reprezintă statele relativ mulțumite de statu-quo, dar care nu beneficiază de capacități suficiente pentru a putea contracara un mare stat revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu quo și a celor revizioniste
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]