1,375 matches
-
precipitat. La mai puțin de o jumătate de oră după aceasta, se opriră două mașini, nu mai arătoase decât cea dintâi. Erminia bănui că Pica s-a întors și se repezi la ușă. Dar fu întîmpinată de cinci persoane cu revolvere în mâini. Alți indivizi ședeau la poartă. Erminia, speriată, făcu un "ah", unul dintre indivizi, cu aer mai omenos, dotat cu două mustăți întoarse în sus, încercă s-o calmeze: - Fii liniștită, suntem de la Siguranță. Numai să răspunziexact la ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu toate că solide, plesniră simultan. Hergot, auzind accidentul, ieși palid din cabinetul lui și, presupunând o nenorocire mai mare, luă violoncelul în brațe ca pe un copil și fugi cu el în odaia de consultații. - Dumnealui cine e? Întrebă agentul cu revolverul în mână. - E fratele meu! Agentul deschise ușa cabinetului, privi lung înăuntru și o închise la loc, fără a da vreo importanță lui Hergot. Unul din ceilalți patru agenți reveni în anticameră. - Nu e nimeni! zise - N-a fost nici un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
doi trecători grăbiți, venind de la o înmormîntare. Pătrunzând înăuntru, Pica avu la început o scuturare de oroare și întrebă cine era înmormîntat acolo. Gavrilcea o asigură că nimeni și trase o lespede din fața unui receptacul, scoțând dinăuntru un fel de revolver complicat ca o mică mitralieră și o cutie de gloanțe, apoi un altul mic, umplîndu-și după aceea buzunarele cu gloanțe din cutii ascunse în receptacul. Pica observă că pe dalajul cavoului era trântită o ladă de brad lunguiață, închisă cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în direcția lor în aer. Atunci, la regruparea și semnele agenților, constată că aceștia nu trecuseră înapoia cavoului ca să-l înconjure complet, deși se vedea că aveau această intenție. Principalul era să fie ținuți pe loc până la înnoptare. Gavrilcea îndreptă revolverul spre geamul portocaliu al cavoului opus ușii și trase în el un număr de gloanțe. Sticla pocni și căzu sonor în cioburi pe pavajul circular din afara monumentului. Chiar și după aceasta, Gavrilcea continuă să tragă pe fereastră. Ținta lui era
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
departe în direcția vitraliului. Trecuseră o parte din agenți de partea cealaltă, pe departe? Lucrul era posibil. Totuși, agenții din apropiere încetară împușcăturile, parcă la fel de surprinși. Gavrilcea sări, urcîndu-se pe mensola constituită de suprafața superioară a criptei, și cu coada revolverului sparse alte ochiuri de vitraliu, rupând cu mâna plumbul. Nu simți nici o mișcare, nici o împușcătură nu țiui în aer, dovadă că agenții nu-și schimbaseră locurile, în așteptarea unor întăriri. Convingerea lor era că un tovarăș al lui Gavrilcea îi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fâșii de lumină și înțelese că îl credeau înăuntru. Când ajunse într-o alee mai largă, auzi numele său rostit de cineva așezat G. Călinescu chiar în poarta unui cavou. Era un paznic aderent al Mișcării, acela care trăsese cu revolverul ca să distragă atenția agenților. Gavrilcea intră după el în cavou. Apoi ieșiră amândoi și se înfundară în cimitir. Gavrilcea nu fugi pe drumuri exterioare, cum ne-am închipui, ci reveni, cu ajutorul paznicului, chiar în fața cimitirului, ca un cetățean pașnic și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o semnificație mai gravă a lucrurilor, toată întîmplarea părîndu-i o reprezentație inexplicabilă, uită să aplice recomandarea lui Gavrilcea și să strige. Auzind hârâitul ușii și văzând o umbră care sugera prin contururi mantaua de piele a urmăritului, agenții traseră cu revolverele, cu atât mai mult cu cât misiunea lor era nu de a prinde pe Gavrilcea, ci de a-l împușca. Mare le fu surpriza când, după o destul de lungă așteptare, apropiindu-se prudent de locul unde îngerul arăta cu spada
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ea era ca și înainte de nuntă. În momentul loviturii avusese o speranță nebună. Soțul ei ar fi izbit pe bandit, ar fi încercat o împotrivire oricât de modestă. Riscurile erau mult diminuate prin faptul că ea avea în poșetă un revolver, de care s-ar fi slujit dacă ar fi văzut pe soț într-o nobilă primejdie. Dar acesta nu făcuse nimic. Ca o dovadă, femeia scotea din poșetă un mic revolver sidefat și-l punea pe masă în fața lui Jack
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
diminuate prin faptul că ea avea în poșetă un revolver, de care s-ar fi slujit dacă ar fi văzut pe soț într-o nobilă primejdie. Dar acesta nu făcuse nimic. Ca o dovadă, femeia scotea din poșetă un mic revolver sidefat și-l punea pe masă în fața lui Jack, demonstrând după aceea o admirație neacoperită față de bandit, în jurul gâtului căruia își încolăcea brațele. Îi dădea mai mult decât bijuteriile, îi oferea ființa sa, pedepsind în acest fel și pe soț
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bandiții în picioare. Urmau un interogatoriu, un verdict și execuția imediată, de față fiind mereu femeia în rochie de seară. Jack era condus la fundal, unde se prezuma a fi un zid, iar bandiții, întorcînd spatele spre public, trăgeau cu revolverele în el, în țipătul de desperare al femeii. Cortina cădea. Prostii, firește, care plăceau unui public educat în lectura unor căiți ca Le mystere de Cloomber de A. Conan Doyle sau Souvenirs d'un gangster de Ferri Pisani. În căutarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aș fi pus eu însumi pe cineva să-l atace, ca să văd ce face. Când m-adu-ceai aici, singura mea preocupare era să văd ce atitudine ia, eram gata să-l apăr în cazul când ar fi fost în primejdie. Uite revolverul cu care te-aș fi împușcat. Zadarnic! Soțul meu suferă de anemie morală, m-a luat pentru bani. S-a dus să aducă răscumpărarea pentru că e din banii mei. Eu însă mă tem că nu va aduce banii. Dispariția mea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am pierdut-o însă pe cea morală. Dacă aș trăi, nimic nu m-ar putea despărți de această femeie. Sunt vinovat. . - Tribunalul te condamnă la moarte imediată. Mașinal, unul din figuranți conduse pe Jack la zidul din fund, cagularzii ridicară revolverele cu gândul de a fugi cât mai repede, după spectacol, în căutarea de trăsură ori tramvai, armele pocniră (de fapt zgomotele erau produse din culise) și Jack căzu încet, molatic, cu un realism extraordinar, întinzîndu-se la pământ tardiv și într-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a face cu o civilizație tehnică inferioară posedând instrumente din epoca mea. Fiind licean, m-am gândit des la această ipoteză, care de ar fi realizabilă m-ar scăpa de unde sunt. Picat cu avionul, cu o mitralieră sau numai cu revolver, cu un gramofon și un aparat fotografic, în epoca lui August, aș fi cucerit singur tot Imperiul roman. Toată lumea s-ar fi prosternat la pământ la coborârea și suirea mea în aeroplan. Aș fi îngenuncheat Senatul roman, inclusiv pe Cicero
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gramofon și un aparat fotografic, în epoca lui August, aș fi cucerit singur tot Imperiul roman. Toată lumea s-ar fi prosternat la pământ la coborârea și suirea mea în aeroplan. Aș fi îngenuncheat Senatul roman, inclusiv pe Cicero, cu un revolver. De fapt, cam așa ceva au făcut spaniolii în America și englezii în Indii. Îmi trec prin cap idei desperate. Să am un preparat în chip de bomboană, pe care punîndu-l în gură să devin invizibil, ca să ies pe ușă nevăzut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
alege alte căi, mai decente. . - Ai început să admiți sinuciderea? Întrebă Pomponescusurîzînd. . - Ba deloc, dragul meu, zic așa pentru cei care au aceastănefericită pornire. . - Și cu ce ai vrea dumneata, maman, să-și ia viața un astfel de nenorocit, cu revolverul? . - Oh, nu! Și asta e respingător. Un văr al meu, îl știi tu, s-a împușcat în tâmplă. Și acum mă cutremur când îl văd înaintea ochilor cu gaura de la cap, întins pe covorul încleiat de sânge. . - Atunci ce recomanzi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ministeriul de răzbel al Austro-Ungariei a avizat prin ordin pe ofițerii activi, pe cei de rezervă și pe cei milițieni (honvezi) ca fiecare din ei să-și întregească armatura. Afară de armatura obicinuită, fiecare ofițer trebuie să-și mai procure un revolver "Gasser" atârnat de o curea, o cartușieră cu 40 cartușe, un portofoliu de lac negru, o ploscă de câmp, o traistă neagră pentru pachete, un cufăr de 75 centimetri lungime cu numele proprietarului, diviziei, regimentului și companiei respective. Afară de acestea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se întâmplă un alt caz, care se poate întâmpla întâmplător. EA: Știu, iubiți nenorocul, și eu am respect pentru nemaipomenita dumneavoastră competență în nefericire. Poate că ați fi d-voastră singurul om pe care să-l sprijin cu prezența, dar revolverul are la caz de autoîmpușcare o barieră de încărcare. Și am dat în judecată firma producătoare și mă simt bine ca reprezentantă legală împotriva barierei de tine înființate. EL:Rămân în dezavantaj: Avantajul mereu rămâne ura. Merg să mă plimb
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vrei să rămâi? Mă gândesc anume la voința mea mereu stăpânită. EL: Ați lăsat lipsa mea de voință cu mare risipă de energie în mijlocul nesiguranței, atunci când eu în acest loc, care pentru noi este de presupus fără cancer și fără revolver, mă voi pune la ceafa cuiva, până când va dori să devină vizibil trupește... vizibil, mă scuzați, și nu poate numai de perceput. (Vehiculul se plimbă nehotărât de colo colo cu bucăți de bagaje) EA: Îți mulțumesc pentru înțelegerea înstrăinării, pentru că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
niște țărani”. Un caz interesant e cel în care intelectualul dilematic Bologa se îndrăgostește de țăranca Ilona și are cu ea vii raporturi carnale. Erotica personajelor lui Rebreanu e adesea febrilă, delirantă. În Jar, o fată părăsită se împușcă așezând revolverul în locul obișnuit al gurii iubitului. La Camil Petrescu, personajele au dimpotrivă, lucidități aproape nefirești. Ștefan Gheorghidiu explică, fără rușine, unei femei mult mai în vârstă, cum devine cu luciditatea analitică și în ce fel ea, în loc să inhibe trăirile amoroase, le
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
își rade frumoasa barbă căreia îi datora autoritatea și prestigiul. Dar care ar fi obturat decorația. Odată cu barba, se duce pe apa sâmbetei respectul celorlalți și prestanța maiorului. Chiar și nevasta îi pune coarne. Soluția constă într-un glonț de revolver. La G. Călinescu, în Cartea nunții, un profesor de istorie burlac și cam trecut, Silvestru Capitanovici, e incapabil de curajul de a întemeia o familie. Presat de urât și singurătate, lasă discret averea tânărului cuplu ce are viața în față
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Ziarul cu nr. 4 din 16 decembrie 1909 începea cu anunțul:... „Marți 8 decembrie, ora 6 seara, un odios atentat sa comis contra Primului ministru dl. I.I.C. Brătianu. Un individ, Gh. Stoenescu, lucrător la C.F.R., a descărcat trei gloanțe de revolver asupra dlui Brătianu, pe când Dsa se întorcea de la Senat. Din fericire Dsa va fi pe deplin restabilit". În legătură cu fapta citată se menționa: „...starea atentatorului Stoenescu inspiră serioase îngrijiri. În urma încercării de sinucidere, aruncându-se pe fereastra latrinei de la Palatul Justiției
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
refugieze și să tranziteze granița. Se pare că Reichul a pus la cale sau chiar a favorizat asasinarea primului ministru Armand Călinescu de către legionari. Acesta, pe 21 septembrie 1939, la orele 14, a fost răpus cu 20 de gloanțe de revolver de către o echipă legionară a morții. După care, asasinii s-au deplasat in corpore la Radiodifuziunea română, au forțat intrarea și au imobilizat personalul tehnic, iar de la microfon au anunțat execuția primului ministru, după care s-au predat. Pentru Carol
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de la București toate „punctele de frontieră unde controlul autorităților este mai puțin vigilent” sau care sunt mai „aproape de organizațiile comuniste” românești. Prin unele puncte din vestul și nordul țării, depistate cu o urgență impresionantă, au fost introduse peste 1500 de revolvere de tip „Nagan”, pe diverse căi: portierele automobilelor, valizele diplomatice, curieri, urmând „a fi distribuite membrilor de încredere din organizațiile comuniste (sursă de încredere)”. O altă direcție asupra căreia se concentrau serviciile secrete sovietice era prezentarea evenimentelor din România în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de la d-l Clodius și scrisoarea partidelor politice. Sănătescu se scoală și spuse: «Vi le aduc eu». Regele a ieșit din cameră și după o jumătate de ceas s-a reîntors cu un pluton de soldați din garda Palatului cu revolverele în mână. Surprins, am spus: «Ce înseamnă aceasta, Majestate?». În timpul acesta m-a luat de coate un maior [Anton Dumitrescu] pe care l-am făcut «mișel». Lui Sănătescu i-am spus: «Nu ți-e rușine, d-tale, om bătrân, să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nepotrivită, pare să nu fi învățat nimic din vechile greșeli ale jocului de cărți, continuă cu două imagini în care este deja ruinat și vizitat de creditori și se încheie cu momentul, sugerat de masa pe care se află un revolver, în care decide să se sinucidă. Despre The Old Chief Shepherd’s Mourner de Edwin Landseer Lister crede, ca și John Ruskin, că este unul dintre cele mai reușite poeme picturale din timpurile moderne, iar despre The Tarvelling Companions de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]