641 matches
-
care se ocupă cu producerea și prelucrarea produselor agricole și o fabrică de prelucrare a laptelui. Deoarece în componența orașului intră două localități rurale Ciorna și Stohnaia în structura agenților economici o pondere semnificativă o constituie gospodăriile țărănești. Primarul orașului Rezina este Simion Tatarov (PDM), ales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Rezina (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Populația Rezinei este de circa 16.700 persoane, dintre care populația nemijlocită din aria urbană constituie 13.800
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
de prelucrare a laptelui. Deoarece în componența orașului intră două localități rurale Ciorna și Stohnaia în structura agenților economici o pondere semnificativă o constituie gospodăriile țărănești. Primarul orașului Rezina este Simion Tatarov (PDM), ales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Rezina (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Populația Rezinei este de circa 16.700 persoane, dintre care populația nemijlocită din aria urbană constituie 13.800 persoane, restul locuiesc în satele care intră în componența orașului. Pe teritoriul
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
Rezinei și în apropierea ei se află mai multe monumente arheologice: așezările geto-dacice de la Horodiște, Țipova, Țareuca, Mateuți și Saharna. Lângă satul Prpiceni-Răzești a fost găsit scheletul unui dinoteriu care a trăit cu circa 5 milioane de ani în urmă. Rezina este o localitate cu un potențial economic mare, comparativ cu alte localități similare din republică. Din acest motiv, după cum putem observa, în structura veniturilor publice locale predomină veniturile proprii și defalcările care sunt strâns legate de potențialul economic al localității
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
întregii Moldove) însoțit de un Sobor de preoți din capitală. Orașul Șoldănești face parte din podișul de nord al Moldovei și este așezat în valea râului Ciorna, care curge în această zonă cu precădere paralel cu drumul de tranzit Soroca - Rezina, în partea de nord-est a republicii. Orășelul se înșiră pe ambele maluri ale Ciornei pe o distanță de 4,5 km în medie o lățime de circa 4 km spre sud și 0,5 km spre nord. Suprafața totală a
Șoldănești () [Corola-website/Science/303199_a_304528]
-
Nicolae Costin (n. 7 aprilie 1936, Peciște, județul Orhei, Regatul României, astăzi în raionul Rezina, Republica Moldova - d. 16 februarie 1995, Chișinău, Republica Moldova) a fost un om politic moldovean și unul din fruntașii mișcării de emancipare națională din RSS Moldovenească. A fost profesor universitar, președinte executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul Parlament ales
Nicolae Costin (primar) () [Corola-website/Science/302604_a_303933]
-
Parlament ales (1990-1994) al Republicii Moldova, coautorul Declarației de Independență a Republicii Moldova (27 august 1991), președinte al Consiliului municipal și Primar general al municipiului Chișinău (1990-1994). Nicolae Costin s-a născut la 7 aprilie 1936 în satul Peciște, (comuna Peceștea), Plasa Rezina, județul Orhei, Regatul României (astăzi în raionul Rezina, Republica Moldova). După absolvirea școlii primare din satul natal, a urmat cursurile Școlii Pedagogice din orașul Orhei (1952-1956) și ulterior Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1960-1965). Activitatea profesională și-
Nicolae Costin (primar) () [Corola-website/Science/302604_a_303933]
-
Independență a Republicii Moldova (27 august 1991), președinte al Consiliului municipal și Primar general al municipiului Chișinău (1990-1994). Nicolae Costin s-a născut la 7 aprilie 1936 în satul Peciște, (comuna Peceștea), Plasa Rezina, județul Orhei, Regatul României (astăzi în raionul Rezina, Republica Moldova). După absolvirea școlii primare din satul natal, a urmat cursurile Școlii Pedagogice din orașul Orhei (1952-1956) și ulterior Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova (1960-1965). Activitatea profesională și-a început-o în calitate de învățător la școala din
Nicolae Costin (primar) () [Corola-website/Science/302604_a_303933]
-
25 iulie 2007, București) a fost un general de armată, specialist în strategie și tactică militară și profesor la Academia Militară din București. s-a născut la data de 15 iunie 1926, în comuna Bușăuca (județul Orhei, astăzi în raionul Rezina). A absolvit cursurile Școlii de Ofițeri de Infanterie (1949) și ale Facultății de Arme Întrunite, specialitatea Strategie și tactică militară din cadrul Academiei Militare Generale din București (1953), urmând apoi și un curs postuniversitar de pedagogie militară (1956). În anul 1979
Valentin Arsenie () [Corola-website/Science/311504_a_312833]
-
Partidului Comunist din Moldova. 1976-1980 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a IX al R.Moldova din partea circumscripției electorale Hancăuți, r-nul Edineț; 1980-1985 Deputat al Sovietului Suprem de legislaturta a X-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Trifeștu, r-nul Rezina; 1985-1990 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a XI-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Soroca, r-nul Soroca; 1981-1984 Deputat al Sovietului Suprem al URSS de legislatura a X din partea circumscripției electorale Anenii-Noi, r-nul Anenii-Noi; 1984-1989 Deputat al Sovietului
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Rugă”, „Durere” ș.a. În anul 2000 Mihai Volontir a fost desemnat drept cel mai bun actor al secolului al XX-lea din cinematografia moldovenească. Mihai Volontir s-a născut la data de 9 martie 1934, în satul Glinjeni din raionul Rezina (Regatul României, astăzi în raionul Șoldănești, Republica Moldova). Numele său de familie la naștere era de fapt Volintir, care apoi i-a fost schimbat în Volontir. Unul dintre frații săi, Ion, care învăța pe vreme războiului la o școală de meserii
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
României, astăzi în raionul Șoldănești, Republica Moldova). Numele său de familie la naștere era de fapt Volintir, care apoi i-a fost schimbat în Volontir. Unul dintre frații săi, Ion, care învăța pe vreme războiului la o școală de meserii de Rezina, a fost evacuat împreună cu colegii săi peste Prut. Alt frate, Andrei, învăța la școala de muzică din Sibiu. Familia sa nu a știut nimic de ei timp de 18 ani. Dar și după asta nu s-au văzut multă vreme
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
văzut multă vreme din cauza interdicțiilor sovietice. Ulterior, Mihai a devenit actor în Uniunea Sovietică, iar frații săi - artiști ai teatrului liric din Brașov. De la vârsta de 18 ani a început să predea ca învățător la școala rurală din satul Păpăuți, Rezina. A făcut studii la Școala pedagogică din Orhei (1952-1955), după absolvirea cărora a fost numit în funcția de director al căminului cultural din satul Lipceni (raionul Rezina). Începând din anul 1957 a fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
ani a început să predea ca învățător la școala rurală din satul Păpăuți, Rezina. A făcut studii la Școala pedagogică din Orhei (1952-1955), după absolvirea cărora a fost numit în funcția de director al căminului cultural din satul Lipceni (raionul Rezina). Începând din anul 1957 a fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, unde a debutat în spectacolul „Chirița în Iași” în rolul surugiului, devenind în scurt timp principalul interpret al unor personaje de prim-plan. A debutat ca
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
Podgoreni este o localitate, centru de comună, în Raionul Orhei, Republica Moldova, care se învecinează cu satele Zahoreni, Sirota și Chiperceni. În trecut satul s-a numit Curleni. Anterior a intrat în componența raionului Rezina. Principalul râu care curge prin apropiere este râul Cogâlnic. Satul Podgoreni este un sat pitoresc așezat în zona centrală a Republicii Moldova. Satul este atestat documentar în anul 1623, dar se crede că este mult mai vechi. Documentele de arhivă vorbesc
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Satul Cuizăuca este o localitate-centru de comună în Raionul Rezina, Republica Moldova. situată la latitudinea 47.6144 longitudinea 28.8127 și altitudinea de 143 metri față de nivelul mării.Satul are o suprafață de circa 1.75 kilometri pătrați, cu un perimetru de 7.51 km. Această localitate este în administrarea Raionul
Cuizăuca, Rezina () [Corola-website/Science/305197_a_306526]
-
Republica Moldova. situată la latitudinea 47.6144 longitudinea 28.8127 și altitudinea de 143 metri față de nivelul mării.Satul are o suprafață de circa 1.75 kilometri pătrați, cu un perimetru de 7.51 km. Această localitate este în administrarea Raionul Rezina. Conform recensământului din anul 2004 populația este de 1 458 locuitori. Cuizăuca este unicul sat din comună cu același nume, situat la o distanță de 27 km de orașul Rezina și la 71 km de Chișinău. Satul Cuizăuca este vecin
Cuizăuca, Rezina () [Corola-website/Science/305197_a_306526]
-
de 7.51 km. Această localitate este în administrarea Raionul Rezina. Conform recensământului din anul 2004 populația este de 1 458 locuitori. Cuizăuca este unicul sat din comună cu același nume, situat la o distanță de 27 km de orașul Rezina și la 71 km de Chișinău. Satul Cuizăuca este vecin cu: Otac, Cogilniceni, Roscana, Busauca. Locuitori - 1 458 din care: Barbati - 716 Femei - 742 În satul Cuizăuca au fost înregistrate 477 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar
Cuizăuca, Rezina () [Corola-website/Science/305197_a_306526]
-
Mateuți este o localitate-centru de comună în Raionul Rezina, Republica Moldova. Satul Mateuți este amplasat în partea de nord-est a Republicii Moldova, raionul Rezina, la o distanță de 17 km de orașul Rezina, 14 km de orașul Rîbnița, 11 km de orașul Șoldănești și 120 km de orașul Chișinău. Se mărginește
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
Mateuți este o localitate-centru de comună în Raionul Rezina, Republica Moldova. Satul Mateuți este amplasat în partea de nord-est a Republicii Moldova, raionul Rezina, la o distanță de 17 km de orașul Rezina, 14 km de orașul Rîbnița, 11 km de orașul Șoldănești și 120 km de orașul Chișinău. Se mărginește cu satele: Hligeni, raionul Șoldănești la vest, Alcedar, raionul Șoldănești, la nord, Solonceni
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
Mateuți este o localitate-centru de comună în Raionul Rezina, Republica Moldova. Satul Mateuți este amplasat în partea de nord-est a Republicii Moldova, raionul Rezina, la o distanță de 17 km de orașul Rezina, 14 km de orașul Rîbnița, 11 km de orașul Șoldănești și 120 km de orașul Chișinău. Se mărginește cu satele: Hligeni, raionul Șoldănești la vest, Alcedar, raionul Șoldănești, la nord, Solonceni, la nord-est, Boșernița, la est, fabrica de ciment LAFARGE
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
izvoare. În timp de vară circa 50 la sută din fîntîni seacă, oamenii fiind nevoiți să aducă apă de la o distanță mai mare de un km. Starea mediului ambiant este influențată de amplasarea în preajma satului a fabricelor de ciment de la Rezina și Rîbnița și uzina metalurgică de la Rîbnița. Satul Mateuți este atestat documentar prima dată la 3 aprilie 1550 în timpul domniei lui Ilieș Voievod, într-un hrisov domnesc, prin care se menționează stăpînii moșiei satului, frații Tatiana și Tătar, care au
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
1897 în cadrul bisericii, în sat, se deschide prima școală primară, care avea următoarele cărți: Zacon Bojii, Simvol Verî, Russcaia dușa, ș.a. Revenirea Basarabiei la România în 1918 a contribuit la dezvoltarea localității în alte condiții. Satul este inclus în plasa Rezina, județul Orhei. În sat activau: o gospodărie agricolă, o cooperativă de consum, patru mori de apă, o oloiniță, o scărmănătoare și cinci cîrciume. A fost deschisă școala primară. Reanexarea Basarabiei de către URSS la 28 iunie 1940 a oprit ritmul de
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
școala medie cu circa 450 elevi, grădinița cu circa 125 copii, era casa de cultură și sala sportivă nou construite. Populația satului era cuprinsă în cîmpul muncii în colhoz, o bună parte fiind angajată la întreprinderile industriale din or.Rîbnița, Rezina, calea ferată. În prezent în sat locuiesc aproximativ 2200 oameni, în școală sunt 240 elevi, la grădiniță - 80 copii. Satul e conectat la traseul de gaz, de care beneficiază numai școala, gospodăriile individuale nu sunt conectate. Este reparat apeductul, care
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
cinci întruneau atunci peste o suta de case: Chișinău (162), Sărăteni (157), Zberoaia (144), Orhei (112), Gangura (112). Acum trei secole, 19 localități din acest ținut cuprindeau fiecare peste 50 de gospodării. Unde mai pui că actualele centre raionale Telenești, Rezina, Criuleni, Strășeni dispuneau respectiv doar de 12, 28, 28 și 41 lăcașe. În 1772 la Sărăteni făceau slujba patru preoți. Satul este așezat în centrul Basarabiei, la confluența a patru râuri - Răut, Dobrușa, Ciulucul Mare și Ciulucul Mic, de unde pornea
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]