2,063 matches
-
dar de Silva refuză (``Lo vedremo, veglio audace''). Carlo este exasperat de încăpățânarea bătrânului și amenință să-l ucidă. Elvira intervine cerând indurare pentru De Silva. După cercetări zădarnice, Carlo pleacă, luănd-o cu el pe Elvira (``Vieni meco, sol di roșe'')..Furios, De Silva se gândește la răzbunare; oricum, De Silva îl provoacă din nou la duel pe Ernani. Acesta refuză să accepte o luptă inegala. În final amândoi realizează că de fapt Carlo este dușmanul lor de moarte, se înțeleg
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mormântul lui Charlemagne, dar nu se poate stabili cu precizie dată când s-au realizat acești cilindri identici. Ernani a avut un scurt moment de glorie în 1920, când a fost interpretată la Operă Metropolitan din New York de Giovanni Martinelli, Roșa Ponselle, Giuseppe De Luca și José Mardones. Acești cântăreți au lăsat înregistrări ale unor arii. Din 1903 și până în Martie/Aprilie 2008 MET a prezentat un numar de 88 de spectacole cu opera Ernani. Popularitatea operei a crescut considerabil în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a venit deghizata și însoțită de Ruiz pentru a încerca să-l vadă pe Manrico. Ea speră că dragostea ei să constituie un suport moral pentru acesta. Cabaletta Tu vedrai che amore în terra - la aria D'amor sull'are roșe Rezumat : După corul călugărilor care intonează o rugăciune pentru prizonieri, Leonora și exprima îngrijorarea pentru soarta lui Manrico. Discografia operei Îl Trovatore Înregistrările sunt listate în ordine cronologică. Pentru fiecare poziție se precizează: dată înregistrării cu mențiunea (L-live) sau
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
modestes : de 1949 à 1959, année de șa retrăite, îl est employé comme chercheur à l'Institut d'Histoire et de Philosophie de Cluj, puis comme conservateur de la bibliothèque de l'Académie de Cluj. Selon quelques spéculations, le philologue italien Roșa del Conte et le critique Basil Munteano auraient proposé Lucian Blaga pour le Prix Nobel de littérature en 1956.831 L'idée d'origine aurait appartenu, en effet, à Mircea Eliade. L'autorité communiste n'aurait pas soutenu cette proposition
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în New Orleans and Other Essays, New York, 1995; Zombification, New York, 1995; The Blood Countess, New York, 1995; ed. (Contesă sângeroasă), tr. Cornelia Bucur, București, 1997; The Dog with the Chip în his Neck, New York, 1996; Alien Candor. Selected Poems. 1970-1985, Santa Roșa, 1996; ed. bilingva (Alien Candor - Candoare străină. Poeme alese 1970-1996), îngr. și tr. Ioana Ieronim, București, 1997; Hail, Babylon! În Search of the American City at the End of the Millenium, New York, 1998; Messi@h, New York, 1999; ed. (Meși@), tr
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
tr. Ioana Ieronim, București, 1997; Hail, Babylon! În Search of the American City at the End of the Millenium, New York, 1998; Messi@h, New York, 1999; ed. (Meși@), tr. Ioana Avădanei, București, 1999; A Bar în Brooklyn. Novellas & Stories. 1970-1978, Santa Roșa, 1999; Ay, Cuba! A Socio-Erotic Journey, New York, 1999; The Devil Never Sleeps & Other Essays, New York, 2000; Selected Poetry-Poezii alese, ed. bilingva, tr. Ioana Ieronim, București, 2000; Casanova în Bohemia, New York, 2002. Traduceri: For Max Jacob, Berkeley, 1974; Lucian Blaga, At
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
cartea pare să fie scrisă din perspectiva unei datorii morale față de tânăra generație, dar și pentru a căuta un raspuns obsesivei întrebări „cum a fost posibil?” SCRIERI: Stradă Mare, București, 1969; Poèmes, I-II, Lausanne, 1989; Dix méditations sur une roșe, Lausanne, 1989; Phrases pour la vie quotidienne - 1989, Lausanne, 1990; ed. ( Fraze pentru viața de zi cu zi - 1989), tr. Irina Ediade, București, 1998; Timpul ce ni s-a dat, București, 2000. Traduceri: Petre Ispirescu, Contes roumains, București, 1979; Anthologie
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
DECEBAL BORIS un principe dac IAROMIR un principe iazig CELSUS un roman la curtea lui Decebal LONGIN legatul Romei DOCHIA nepoata fostului rege Diurpaneu TRAIAN împăratul Romei UN PAGIU] [ ACTUL I ] 2254 [CÎNTECUL FAURILOR DE ARME] O lume zace În roș oțel, Ce vreți a face Făceți din el. Voi, fi coroane, O, regi făloși! Mișcați ciocane Pe fierul roș. Urrah! Voiți popoare Și mândre țări Și sânta, mare S-aveți sub scări, Să miște toate L-a vost cuvânt Întunecate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
DOCHIA nepoata fostului rege Diurpaneu TRAIAN împăratul Romei UN PAGIU] [ ACTUL I ] 2254 [CÎNTECUL FAURILOR DE ARME] O lume zace În roș oțel, Ce vreți a face Făceți din el. Voi, fi coroane, O, regi făloși! Mișcați ciocane Pe fierul roș. Urrah! Voiți popoare Și mândre țări Și sânta, mare S-aveți sub scări, Să miște toate L-a vost cuvânt Întunecate Și tremurînd! Lăsați ciocane Să bată fier, În el coroane, În el puteri. Hurah! {EminescuOpVIII 36} [SCENA I] [DECEBAL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
astfel gândiți Că veți *** [un] rege *... Nice Război sau pace, pace sau război: O cumpănă e suspendată-n aer Și încă nu văd înspre care parte Se pleacă limba ei... dar mi-e totuna. (d-afară) O lume zace În roș oțel etc. TOȚI Ura! D[ECEBAL] Auzi! Auzi răspuns, romane! B[ORIS] Da, da! acesta e răspunsul Daciei. Îmi vine să-ți sărut piciorul, rege. Ce mare ești - nemărginit de mare! Nu pot cuprinde nici mărirea ta. D[ECEBAL] Încalică
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe buze cu sfială, cu focul în priviri, ..................... nici mare nici prea mică La piept mai potrivită, la mijloc subțirică Așa că de la mijloc și până la picioare Curată-i ca de ceară o albă lumânare Cu buze ca rubinul... obrazul gingas, roș, Un dulce întuneric în ochii sfiicioși. Ai prins-o de mânuțe atât [de] reci și mici Ș-o vorbă la ureche tu ai voit să-i zici. Atuncea ea îți zise" Bogdane, deși prinț, Aici ne vede lumea... m-auzi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
173} Beția? O, beția e-un mare, mândru vis, E o bacantă pală ce plînge-ntr-a ei ris, Ce-nchină viața-i dalbă plăcerilor aurie, Care sărută-n glumă și cîntă-o nebunie. 2254 Cupare, împle-mi cupa cu-al vieței sânge roș, Voi ca să văd într-însa toți anii mei frumoși. O! viața e o stâncă ce-i stearpă și uscată Pentru un om de flăcări cu inima bogată. Beția? O, beția e-un mare, mândru vis, E o bacantă pală ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
raze pe pământ, Ce aduce-n sânul sânt Viitoruri surâzânde Pentru îngeru-mi plăpând, Pentru scumpa mea copilă, Pentru Mira. 10 2254 Marea jos muge-n durere Norul sus rumpe-a lui poală Și prin umbra-i mormântală Fuge-un șerpe roș de foc Ce izbind o stâncă piere Alungat de-un tunet falnic Ce pin ceruri urlă jalnic... Al pustiei trist proroc. 11 2254 Doamne, ești mare ca cedrii Sionului și înfricoșat ca sufletul cel turbure al furtunei. 12 2259 Eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-a lor [î]mpărăție și de turme și de corturi. Da, flămânzi de cucerire și-nsetați adânc de sânge, Ei întind atâtea *-aripe peste-o lume care plânge, Ei împacă între dânșii ale tartarilor certuri De răsare, peste lume steaua roșă din deșerturi. Muhamed, flămând de lume, de măriri și de coroane, Ridică din două Asii, [---] de caravane Cari curg spre Roma nouă - Muhamed o împresoară Și [---]grea *** spijă a ei porți i le doboară, Muhamed, ducând asabii și spahiii peste
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
LEIZER Nimichi totă... Patrăzeci de galbăn. Ieftin, tari ieftin. Poftim sichiteală INT [ENTATIONEM] (citește ) Mîncare și băutură 40 galbeni ". Patruzeci de galbeni în trei zile. D[om]nu Gogu Frigelinte trebuie să aibă stomahul lui Flămânzilă din povestea cu cucoșu roș care mâncă câte 12 cuptoare de pîne și câte 12 viței și tot nu-i ajunge. LEIZER Dacă mănîncă? Maniu niu! Mănâncă chit șepte. Da dimialui dupe ce-a beut șampănii, e gits șampanie, e fain șampanie! s-a făcut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce am și de ce voi fi țipând; mă împinsei pe umerii unuia și mă azvârlii iar afară cu aceeași repegiune cu care și intrasem. Cu toate acestea tot nu scăpai teafăr: oricât de puțin șezusem înăuntru, trupul mi se făcuse roș ca racul. Rămăsei așa afară puțin, ca mărmurit; și mă crezui că mă aflu în vreunul din acele vise grozave și aievea. Cum să nu crez astfel? înainte-mi vedeam curat niște oameni cari pot zice că fierbeau în clocote
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui Beșt în Paradis sunt descrise în diverse docu- mente. Într-o celebră epistolă trimisă de Beșt în 1746 chiar cumna- tului său, rabinul Gerșon din Kutov, Baal Șem Tov vorbește despre o incantație pe care a făcut-o de Roș ha-Șana „în vederea ascensiunii sufletului” (psihanodia), despre „lumile superioare” și „revenirea în Paradisul inferior”, despre urcarea „de la o lume la cealaltă” : „Așa, treaptă după treaptă, m-am ridicat până am intrat în palatul lui Mesia” (132, pp. 242-243). Ca un fel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în mai multe ocazii. Numai acei cari mi-l cunosc îndestul ar putea să crează că d-sa - Doamne ferește - ar trece în opozițiune și ar contrazice principul. Principele are principul... de-a nu fi niciodată în opozițiune. Alb cu albii, roș cu roșii, d-sa are privilegiul de-a culege în orice împrejurări foloasele politice și de-a nu purta pierderile. Onoarea de-a fi pururea guvernamental, alături cu cei cari nu numai vor binele țării, teoretic vorbind, ci cu cei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Voiron, apoi al Colegiului „Champollion” din Grenoble (1910-1917), va deveni student la litere în Lyon și Paris (1917-1923), luându-și licență cu două lucrări, Mémoires (1921) și Sur la philosophie de Jean de Meung - 2-ème pârtie du Român de la Roșe (1923). Funcționează ca profesor în cadrul Misiunii Franceze din România, mai întâi la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare (1923-1924), apoi la Liceul „Gheorghe Barițiu” din Cluj. Conferențiar la Seminarul Pedagogic Universitar din același oraș (1925-1931), va fi și cadru didactic la
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
a dogmatismului au evoluat spre revendicarea unor schimbări politice În RDG. Revendicările sale politice - condamnarea „clicii criminale a lui Ulbricht”, apropierea de SPD din Germania Federală -, precum și cererea de reabilitare a victimelor lui Stalin și ale stalinismului, Troțki, Buharin, Kautski, Roșa Luxemburg, si reevaluarea contribuției lor la dezvoltarea filosofiei marxiste au furnizat principalele capete de acuzare În procesul care i-a fost intentat, atât lui cât și grupului din care făcea parte, și căruia i-a fost principala victima. Se pare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Își explică propria capacitate de rezistență la diferitele Încercări cu care fusese confruntat prin faptul că filosofia Îl ajutase foarte mult. Filosofia devenise pentru el un mod de viață și un ajutor pentru viața (Lebensweise und Lebenshilfe). Îndeosebi lecturile din Roșa Luxemburg, din Engels, Îl ajutaseră În momentele cele mai critice. Îl cita pe Hegel În acest context, care spusese că filosofia Începe Întotdeauna post-festum, și Își explică În acest fel modul În care-și găsise propria Înțelepciune. Nu-și pierduse
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Annuario del R. Liceo-Ginnasio «A. Manzoni»” (Milano), „Europa Orientale” (Romă), iar în România, la „Neamul românesc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar” ș.a. Între romaniștii italieni, de la G. Vegezzi-Ruscala, Giulio Bertoni, Ramiro Ortiz, Mario Ruffini până la Carlo Tagliavini și Roșa del Conte, L. deține un loc distinct, fiind definit că „un studios înarmat cu un frumos arsenal informativ și înzestrat cu o patimă a frumosului” (Mircea Zaciu). Perspectiva din care abordează fenomenul românesc este cuprinzătoare, interesul lui îndreptându-se deopotrivă
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
cunoscută și apreciată solista bucovineanca Adriana Bucevschi și talentatul solist maramuresan Paul Ananie, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici, tinerii dansatori ai formației “Ghiocelul” sub îndrumarea entuziasta a d-lui Marian State, formația de dansatori bulgari “Roșa”, si nu în ultimul rând solistul nostru local de muzică ușoară Dănuț Buturca-Florescu. O frumoasă surpriză a constituit minunatul Muzeu al Satului, Adina Chendeș, Radu Spirea și Ramona Sarca au tranformat micuța sală socială a bisericii într-un colțișor din
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
Găzdaru, N. I. Herescu, Jean Boutière, Ernst Gamillscheg, Alf Lombard, Basil Munteanu, Mario Roques, G. D. Serra, Carlo Tagliavini, iar ca membri activi - Mariano Baffi, Victor Buescu, Eugen Coșeriu, Petre Ciureanu, Ioan Guția, Gino Lupi, Aureliu Răuță, Mario Ruffini, Emil Turdeanu, Roșa Del Conte, Alphonse Juilland, N. A. Gheorghiu, Pierre Gherman și I. G. Dumitriu. De semnalat și faptul că, în mai 1956, Grigore Nandriș refuză să activeze ca membru al societății. În schimb, Emil Turdeanu propune un consiliu de conducere exclusiv românesc
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
cu drumul de fer În capitala Engliterei. Vaporul era plin de călători ce se Întorceau din toate unghiurile lumii”, ca să adauge imediat, În chip de argument general: „Dintre toți cel mai interesant În ochii mei era un John-Bull scurt, gros, roș la față ca o rodie, roș la păr ca un morcov și care venea tocmai de la Honcong În primblare... O primblare de trei luni de la China prin India!...” („Misia mea la Londra”, text din 1859 În Opere, vol. IV, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]