1,258 matches
-
îți dau că bani-s buni Și să nu zici că nu vreau, Dar, pe el nu te răzbuni Când îl vezi că flori nu face, Sunt și tei ce nu-nfloresc, Cresc înalți și buna pace“. Nu toți oamenii rodesc, Chiar de sunt frumos zidiți, Nu fac flori și nu dau fructe, Sterpi, sterili, așa-s croiți, Din ei nimeni nu se-nfrupte. Că sunt tei, dar și teițe, Cum sunt bărbați și femei, Ele au strai de zeițe, Iar
TEIUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378923_a_380252]
-
câutau mai departe, peste pământul bogat cu oameni fericiți, dar și peste pământul sărac cu oameni chinuiți. Tot umblând prin lume îngerii observă un lucru. Unde-i omul supărat și pământul e uscat. Unde-i omul fericit, tot pământul e rodit. Zburând cu aripile să vadă orice suflet omenesc, îngerilor, li s-au arătat la marginea unui drum de pădure pe un trunchi bătrân de copac doborât de ani și ani, o bătrânică suptă de gânduri și timpul care i-a
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
saw' felos pasajas kodă minuna. Pa o phuro povestisardas laqe źi o ćel maj cigno hïzmeci. Dupo ekh zijs saw duj, i phuri diśindas kibor diśindas pa inipa phendas p'e gïndoja bes-bellis: -Tu źa tuqe pàle and-o veś pa rodi o pitikos. Vaker lesqe te del amen aver kher, śukar, na sar kalesθe, pa pherdo savre kolença. An niekh felos te na jirisos, źi kana arakhesa leș ! Pa ćak dake o ʒeros sjas panda pwo zoralo desar angal, o phuro
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
a dublat efortul și...a făcut comoție cerebrală. M-am simțit vinovată, că n-am ajutat-o, dar și ea e încăpățânata. Am dorit să plătesc zilieri ca să adune blestematele de prune, care păreau că nu se mai sfârșesc din rodit, dar n-a acceptat. Zicea că e o activitate care pe ea o calmează...însă soarele e prea puternic și la 6 dimineață...și seara la 19,00. Au urmat apoi 2-3 ani în care “am dat în parte” prunele
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
mesajele apăsate, pentru a nu îndruma senzorialul autorului către natură. Dincolo de străzile familiare, el percepe câmpul cosmic ca pe o matrice care nu i-ar putea fi refuzată, de vreme ce o legitimează prin substanțiale asocieri de cuvinte. suavitatea avânturilor sale se rodește, folcloric, cu suavitatea cea veșnică a firii, înscriindu-l în rândul celor ce știu a o recunoaște, a se îmbăta de efuvliile ei: "un fulger /cu polen de primăveri" ( Incendiere)."Pe umeri-mi se coc,/ zvârlite, semințele de nori" (Timp
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
sting gorunii! Pe lăngă garduri plâng și spinii. Se duc să-și înnoiască rădăcinile Lăsând în urmă toate rătăcirile. Se duc și ei chemați la Sfântul Să lumineze-n veci pământul Și de sub mantia împărătească Să-nvețe iarăși câmpul să rodească. Să-nvețe florile să cânte Sub ale lunii raze blânde Și să alunge clipele flămânde Ce scurmă-n ale noastre oseminte! Se duc și-n urmă doar pustiul Mai răsucește bisturiul Pe undeva, prin liniștea grădinii, Pe unde au trăit
SE STING GORUNII! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380075_a_381404]
-
Să nu mă-ntrebi Să nu mă-ntrebi de ce nu am plecat, căci mult prea des chiar eu m-am întrebat și n-am găsit răspunsul niciodată, cu toate că am tot cotrobăit în vremea-n care-n noi a-nmugurit și a rodit iubire-adevărată. Să nu mă-ntrebi de ce am fost atras de tot ce ai frumos și am rămas să ducem crucea vieții împreună, să împărțim dureri și bucurii, fiindcă nu am să știu și n-ai să știi de ce trecutul în
IUBEŞTE-MĂ SĂ NU MĂ-NTREBI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381832_a_383161]
-
și Papacioc, mereu ziceau spre Națiune : "N-ajungeți Viața Veșnică, fără Post și Rugăciune !" "Preotul să Judece, după Canoane dar duios..." Zicea Părintele Vlasie, chiar de pe Muntele Athos. Părintele Teofil, Pârâianu-Arhimandrit : "Cap în familie e tata, peste nevasta ce-a rodit !" Isaac Sirul ne-a-nvățat, printre multe nevoințe : "Să luați aminte să-nvățați, cel mai mult, din suferințe..." Sfântul Antim Ivireanul, din Râmnic și București " "Viața Veșnică s-o ceri, după ce te Mântuiești !" "Pocăința-i Țarina, cu Roadă Milostenia !" Ne-
GÂNDIND LA VIAȚA VEȘNICĂ PRIN SCRIEREA PĂRINTELUI-SCRIITOR DUMITRU POPA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381830_a_383159]
-
și pământul s-a zbârcit de-atâta apă. Da’, când răsare soarele, ce mai, e altă viață. Și să vezi cum de la zi la zi crește ceea ce ai semănat...”. „Da, și mie îmi place să stau să mă uit cum rodește pământul, când mă mai duc pe la mama să o ajut, că stă la curte și-i este greu cu munca acum, la bătrânețe. Și chiar dacă nu e mare lucru ce am semănat acolo, mă simt totuși tare fericită când toate
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
sărutul soarelui! Minunată și adorabilă artistă! Semănând iubire, prin natura adevărurilor, iubire seceră pe câmpia muzicii ușoare românești, pe care artiști ca ea, într-o viață de cântec au înflorit-o cu flori spirituale, au semănat-o cu duh, au rodit-o cu smaralde de opere muzicale nemuritoare. Când nu o întâlnesc pe artista Stela Enache mi-i dor de ea, când o întâlnesc mi-e dor de ea; când nu vorbim mi-i dor de ea, când vorbim mi-i
STELA ENACHE. SEMĂNÂND IUBIRE, SECERI IUBIRE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382088_a_383417]
-
a ceea ce reprezintă acea sublimă expresivitate de esență teandric-umană. Cele patru cuvântări, alături de cea de a cincea, care apare sub o altă denumire (predică), sunt descoperite ca fiind exemplificări ale treptelor de ascensiune spirituală. Acestea prezintă mediul în care Cuvântul rodește, un areal de determinare a Logosului în Creație. Ele caracterizează conduita umană, în perspectiva devenirii acesteia, ca proces de obârșie ontologică și cu finalitate eshatologică, insuflând modele de raportare a omului față de Logos. Sunt caracteristici determinante ale existenței umanității: slăbiciunea
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
de Cuvânt, de împlinirea prin Logos, nu întâmplător fiind situată această cuvântare ca punct central al prezentului volum al Părintelui Preot Matei Popovici (Cuvântarea la Duminica a XXI-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
XXI-a după Rusalii - Parabola semănătorului), lecția oferită de bogatul care i-a rodit țarina, fiind cea de-a patra parte, dar descoperită ca și o predică (Predică la Duminica a XXVI-a după Rusalii - Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina), modelul fiului risipitor (Cuvântare la Duminica a XXXIV-a după Rusalii - Pilda Fiului risipitor), care prezintă, în mod metaforic, o reasumare a modernității din perspectiva paralelei ev biblic - ev contemporan. Deși apar în tratarea subiectului acestui volum termeni care
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
pe alții. Dar și cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni. Într-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, cu rugăciunile Sfântului Nectarie, a venit ploaie din belșug și au rodit țarinile, încât toți s-au îndestulat de hrană. De aceea, toți - mireni și călugări, săraci și bogați - cinsteau pe Sfântul Nectarie, ca pe un păstor și vas ales al Duhului Sfânt și urmau întru toate cuvântul lui. Astfel, el era
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
-n bernă, aflu de-un bețiv drogat Ce fără de ceva să-i pese, 3 suflete a secerat... Pe pista bicicliștilor : o doamnă din Italia, Un marocan și-unu' de-al nostru, pe care-l dăduse glia, Să-nvețe carte, să rodească la frații de Gintă Latină Iar cu prea-plinu-acumulat, în România să revină ! Ioan-Franco Nălbitoru, cu rădăcini Inginerești Deși răpit de un om rău, va fi în Lumile Cerești ! Desigur, e mare durerea când fiul Dincolo s-a dus... Dar trebuie
DESIGUR E MARE DUREREA...(LA MOARTEA LUI IOAN-FRANCO NĂLBITORU) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379331_a_380660]
-
lacomele răni, prea umilă tresărind. Doamne, cât îmi place floarea mărunțică și tăcută, Din ce tainic Univers și Cine, putând s-audă Bubele crescând pe trupu-mi, respirându-mi toată firea, Mană de semințe vii a trimis de nicăierea Și-a rodit, prea frumusețe, un ogor de putregaiuri, Să culeg holde de flori din dureri de adineauri... Plouă-mi, Doamne, în odaia mare-n grinzi și mică-n soare, Plouă-mi pân-o crește floarea, să-și întindă peste carnea-mi Frunzele-aburind
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
îți dau că bani-s buni Și să nu zici că nu vreau, Dar, pe el nu te răzbuni Când îl vezi că flori nu face, Sunt și tei ce nu-nfloresc, Cresc înalți și bună pace“. Nu toți oamenii rodesc, Chiar de sunt frumos zidiți, Nu fac flori și nu dau fructe, Sterpi, sterili, așa-s croiți, Din ei nimeni nu se-nfrupte. Că sunt tei, dar și teițe, Cum sunt bărbați și femei, Ele au strai de zeițe, ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
șleau:”Eu îți dau că bani-s buniși să nu zici că nu vreau,Dar, pe el nu te răzbuniCând îl vezi că flori nu face,Sunt și tei ce nu-nfloresc,Cresc înalți și bună pace“.Nu toți oamenii rodesc,Chiar de sunt frumos zidiți,Nu fac flori și nu dau fructe,Sterpi, sterili, așa-s croiți,Din ei nimeni nu se-nfrupte.Că sunt tei, dar și teițe,Cum sunt bărbați și femei, Ele au strai de zeițe,... XXI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
înalță veste, dar din poieni tot țipă că nu e voie sfinții, o foame fără margini coboară în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite
ÎNTOARCEREA LUI ŢEPEŞ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381080_a_382409]
-
atins de măreție. Copacii se răsucesc, îmbrățișează, alungesc sau doar ating cerul. Frunzele șușotesc, câmpia mângâie pasul pastrând nemuritoare culoarea. Brațele întinse ne învârt, lumina încălzește, ramul odihnește, făr de zor, neputințe sau tristeți! Covor gros îmbracă cărarea, lângă, solul rodește ciuperci și sufletul liniște! Citește mai mult La braț cu soareleplec la plimbareși atingem repede creasta.Încercați,fie de este de deal,munte sau doar de visare.Priveliștea îți taie respirația,chiar și vântul își reduce avântulatins de măreție.Copacii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
reduce avântulatins de măreție.Copacii se răsucesc, îmbrățișează,alungesc sau doar ating cerul.Frunzele șușotesc,câmpia mângâie pasulpastrând nemuritoare culoarea.Brațele întinse ne învârt,lumina încălzește,ramul odihnește,făr de zor,neputințe sau tristeți! Covor gros îmbracă cărarea,lângă, solul rodește ciuperciși sufletul liniște!... XXIII. NORI, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2142 din 11 noiembrie 2016. Bucăți mari de nori ajung la noi, real și tangibil, de nici visarea nu-i poate cuprinde! Și totuși plutesc, mari și firavi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
gândurile înflorite de albastrul-voroneț al cerului înflăcărat. Amintiri de neșters Frumusețea vine, dar nu vine nici prea târziu, nici prea devreme, ci doar atunci când sufletul îți este pregătit spre a înmuguri în acea mireasmă divină care ne copleșește miraculos. Frumusețea rodește în portul fiorurilor din pieptul dorului cast ca în sânul dragostei shakesperiene a eternilor eroi îndrăgostiți Romeo și Julieta, înfierbântând totul în lumina și fascinația care se cerne ca o corolă a bucuriei: îmbujorarea, tresărirea, mângâierea, emoția, șoapta, ecoul, refrenul
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
temelia ordinei morale și nicidecum pe un individualism feroce ori corectitudine politică. Biserica și societatea, religia și știința, credința și cultura au aceeași cupolă: Iisus Hristos. Profetul Eminescu este conștient că fibra esențială a unui Neam creștin crește, înflorește și rodește prin revărsarea izvorului clarității morale de sub învelișul tainic al Tradiției, sub razele binecuvântate ale dreptei credințe, care reface și dă dimensiune Cultului culturii celei vii, teze abordate permanent de Filosoful nostru, regăsite și în temele menționate de Vasile Bănescu: „beneficiile
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
talentului.” (Varlam Șalamov) Omul creștin-ca expresie ziditoare a Chipului Atotcreatorului său, trebuie să se reflecte ca experiență a vieții sale ortodoxe în icoana inimii, în lumina cuvântului odrăslit din Adevăr, Credință, Libertate și Iubire. Altfel, spus: toate darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului. Viețuirea
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
talentului.” (Varlam Șalamov) Omul creștin-ca expresie ziditoare a Chipului Atotcreatorului său, trebuie să se reflecte ca experiență a vieții sale ortodoxe în icoana inimii, în lumina cuvântului odrăslit din Adevăr, Credință, Libertate și Iubire. Altfel, spus: toate darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului.Viețuirea
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]