1,111 matches
-
despre frații mei și despre viața lor. Iar acelea au fost zilele în care Levi și Simon i-au luat locul lui Ruben de-a dreapta tatălui meu și au devenit sfătuitorii lui cei mai apropiați. Succoth a fost un loc roditor pentru familia mea. Zibatu a mai făcut un copil, la fel și Uzna. Tata i-a dus pe amândoi la altarul ridicat sub stejar și i-a tăiat împrejur. I-a declarat liberi de contractele taților lor și membri deplini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ca Sara. Să respecte credința și poruncile; unită cu bărbatul ei, să se ferească de orice legătură nepotrivită; să fie prețuită pentru prudența ei, respectată pentru pudoarea ei, să știe ce-i este plăcut lui Dumnezeu. Pântecul ei să fie roditor, și amândoi să-i vadă pe copiii copiilor lor, până la a treia și a patra generație. Să aibă o bătrânețe fericită și să afle În Împărăția cerurilor odihna celor aleși. În numele Domnului nostru Iisus Hristos, amin.” Michel Își făcu loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
iar în sufletul lui Filip - confuzia. WHIPIE, WEST VIRGINIA În orășelul Whipie din Virginia de Vest a izbucnit de multă vreme un război. Familii întregi au fost decimate. Zeci de case au fost arse din temelii. Pământul, care odinioară era roditor și verde, fumegă acum și împrăștie în aer mirosul trupurilor carbonizate, al cenușei și al gazului otrăvitor. În câțiva ani nu va mai rămâne nimic din Whipie, asta e sigur. Casele albe cu acoperișuri roșii și fermele întinse de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
bâțâi strecurându-se printre vânturi încrucișate, survolă oglinda de smarald a lagunei Viracocha și se lansă în josul cordilierei, în căutarea mării. Peisajul era altul, de parcă și lumea ar fi fost alta. Piscuri drepte și abisuri adânci, zăpezi veșnice și văi roditoare, lacuri liniștite și torente năvalnice, terenuri deșertice și blânde pășuni mănoase... Și pe ici, pe colo, în locurile cele mai nebănuite, acoperișurile roșii ale unor cătune izolate, câmpuri desțelenite, țarcuri în care alpaca și lamele au luat locul oilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
copiilor. Inima mea mi-a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul lor va sta drept mărturie pentru dragostea și încrederea pe care le-am sădit-o în inimă. Priviți-le ochii și veți vedea spicul roditor, ritmul horelor străbune, vestitoare de trăinicie și de bună simțire. Din sufletul lor va izvorî lumina primitoare a vieții, îndreptată spre visul de vară, cu miresmele vacanțelor făuritoare de bucurii.” Fost profesor al școlii, Elena Filip
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
În față - fiecare, pradă. Pomul paradisului nu găzduise doar unul, cel Încolăcit pe trunchi sau pe o ramură, cum era Înfățișat prin picturi, ci o mulțime, pentru că merele nu se terminaseră niciodată; Adam și Eva luaseră cu ei pomul mereu roditor, tîrÎtoarele Îi urmaseră, chiar pătrundeau, deseori, În trupurile urmașelor celor doi; femei - carne, nu sfinte. Thomas și Ann s-au atins, instinctul Întrecea rațiunea, repunea În drepturi pornirile omului dintîi. Din amestecul tați cu fiice, mame cu fii, frați cu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
un accent de disperare, de neputință În fața foii albe. Alecsandri are o conștiință, În genere, liniștită. Scrisul este, pentru mentalitatea lui de fermier, o recoltă pregătită din vreme. Dacă nu intervine ceva (timpul rău!), recolta este, În genere, bună. CÎmpul roditor se deschide În odaia bine pregătită de iarnă: soba ce duduie, lemnele ce trosnesc, ceaiul aromat, cățeii simpatici, jucăuși. „Iată-mă - scrie poetul amicului Ion Ghica - În sfîrșit, la mine acasă, printre ai mei, dintre care două nepoțele și patru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a făcut multă închisoare, când era student... E o poezie de Tudor Arghezi, „Poate că este ceasul“. Vrei să-ți spun ultima strofă ? „Să luăm cenușa stinsă pe vechile altare,/ Să-i dăm din nou văpaia și-un fum mai roditor,/ S-o-mprăștiem, sămânță, pe șesul viitor,/ Nădăjduind culesul târziu, cu întristare.“ Adică m- am făcut mare, voia să spună tataia, dar asta îl și întrista un pic, pentru că n-a avut destul timp să se bucure de copilăria mea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ele, atât cât le permitea înălțimea pervazului, apărură și chipuri de copii, cu nasurile sclipind umed în lumina felinarului. Apoi, dintr-odată, porniră toți să vocifereze. Maca ridică mâinile, ca și cum ceea ce se revărsa asupra lui era o ploaie răcoroasă și roditoare. Și, pentru ca vâlvătaia să nu se stingă, continua să țopăie, strângând pasărea de plastic, care chițăia din răsputeri. — Ce-ai, bă, dilimache, se auzi o voce peste celelalte, ce sari așa ? Te-a făcut mă-ta c-un ninja ? — Care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a. 1877", care din cauza multelor sale articole practice au avut două ediții, lucru desigur rar, mai ales la un calendar. Prețul cărții de față este un fiorin v. a. Astfel dar gospodariul și fiecine care are o grădină cu pomi roditori sau vrea s-o aibă de-acum-nainte, apoi învățătorul sătesc, preotul găsesc în acest manual, scris limpede și cu ortografie fonetică, tipărit cu caractere mari și lesne de cetit, toate povățuirile trebuincioase pentru cultura pomilor. Noi îi dorim autorului ca răspândirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe la Spuz și se varsă în lacul Scutari în Albania. Va să zică mijlocul țărei e petrecut de valea Zetei de la Niksici pân-la Spuz. Această vale a Zetei e cea mai practicabilă din toate și totodată partea cea mai avută și mai roditoare a întregei țări. Planul turcilor era ca Suleiman să plece din sus, de la Niksici, să străbată de-a lungul această vale, iar Ali-Saib să plece din jos, de la Spuz, și să se 'mpreune cu Suleiman la Danilograd, de unde apoi amândoi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de friguri și locuitorii nu ajung la vreo vârstă de bătrâneță adâncă; un om de 70 {EminescuOpIX 430} de ani și încă cel mult de 80 este de-a mirarea. Pe când dincolo sânt munți cu pomi și cu alți copaci roditori, pintre cari curg apele cele limpezi care dintr-o parte și dintr-alta de pe vârfurile munților se pogoară la vale cu un sunet preafrumos pe aceste laturi, facîndu-le asemenea unei mândre grădini. La marginea ei stă Ceahlăul, care în zilele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta miere și lapte, desfătări ca în rai”. Miere și lapte, o asociere gastronomică mai potrivită nici că se putea. Ion Neculce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde solul era mai fertil, iar unde terenul era de mai slabă calitate, zona nisipurilor, se compensa cu o suprafață în plus de 7.754 m.p. Pe acest plus de teren, cumpărătorii se obligau „să planteze porțiunile luate cu pomi roditori și vie”, prevedere înscrisă la punctul 5 din actul de vânzare-cumpărare. De asemenea, lotașii achitau între 10%-15% din suma totală prevăzută, restul plus anuități și dobânzile aferente, „5% pe an”, urmând a se achita în timp „de 50 de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
are parte de o viață măreață Nici un om (bea) Numai oameni zilnici Și un președinte zilnic Când poporul are parte de o salopetă de muncă generală Când poporul iar a făcut pe el Atunci un președinte se împiedică în ogorul roditor Și pupă sfecla de halit Și apoi se lasă scărpinat mai departe de către poporul german Pentru că pantofii de lac strălucitor de negri în umbrita coasă Pentru că poporul trebuie să pășească Pentru că întregul popor trebuie să fi pășit Pentru că el vrea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
295 Geoffrey Chaucer, op. cit., pp. 279-280. 296 Ibidem, p. 280. 99 regretă cu adevărat pornirile, le acceptă și chiar e mândră de ele: „Eu nu-s dintre aleși, slăvite fețe,/ Ci vreau să-nchin a vieții mele floare/ Căsătoriei celei roditoare.”297 Adjectivul ultim se referă doar la propriile plăceri. Este cert faptul că înțelege greșit citatele biblice, cât și recomandările Fericitului Ieronim, deoarece acestea nu condamnă nimic, așa cum i se părea femeii, ci doar recomandă (Sfântul Pavel doar a indicat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
își avea pecetea sa și purta atât numele proprietarului, cât și numele de ordine al satului. În perioada feudală, au dispărut așezări, apărând siliști 3 (Siliștea la Satu Nou, Siliștea “Cioara’’ Oncești), altele au schimbat vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06.1476, pe valea Berheciului, în luptele de la Tomozia și Gloduri. Așezările Tarnița de Jos, Satu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
colectivă și individuală” (- Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova feudală, București, 1964). Proprietatea individuală viza tot ce fusese obținut de om prin eforturile sale: casa construită de fiecare familie, țarina creată prin desțelenire, prisăcile, viile plantate, culturile de pomi roditori ș.a. Proprietatea colectivă reprezenta natura sălbatică și un fond teritorial scos din starea de sălbăticie, prin munca generațiilor trecute și moștenit de obștea sătească. În satul „devălmaș 1 de tip arhaic”, densitatea populației era mică, tehnica și uneltele agricole rudimentare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ori câte o gură, apoi se spală cu apa din castron pe mâini, pe față și pe corp; după al doilea se bea de șapte ori; după al treilea de trei ori. Restul de apă se duce la un pom roditor și se toarnă la rădăcină. Frigările folosite la descântec se dau bolnavului câteva nopți la rând pentru a fi puse sub cap. Se descântă timp de trei zile la rând și dacă bolnavul nu se vindecă înseamnă că nu-i
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
295 Geoffrey Chaucer, op. cit., pp. 279-280. 296 Ibidem, p. 280. 99 regretă cu adevărat pornirile, le acceptă și chiar e mândră de ele: „Eu nu-s dintre aleși, slăvite fețe,/ Ci vreau să-nchin a vieții mele floare/ Căsătoriei celei roditoare.”297 Adjectivul ultim se referă doar la propriile plăceri. Este cert faptul că înțelege greșit citatele biblice, cât și recomandările Fericitului Ieronim, deoarece acestea nu condamnă nimic, așa cum i se părea femeii, ci doar recomandă (Sfântul Pavel doar a indicat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și viții", să popularizeze „datini strămoșești, portul și limba să fie păstrate cu sfințenie", sfătuindu-i pe agricultori „cum să și muncească pământul mai bine”, cum să-și îngrijească vitele, despre foloasele ce le aduc viermii de mătase, albinele, pomii roditori și vița de vie. Se mai sublinia că societatea avea „un caracter absolut cultural" și se anunța că „are și o bibliotecă de unde oricineîn schimbul unei mici cotizații lunare, poate să-și adape sufletul din izvoarele nesecate ale cărților". Adresându
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pământ de mai bine de zece fălci pe care se aflau 65 de case împreună cu livezile lor și alte dependințe. Astfel, o întindere mare de pământ, care mai înainte desfăta privirile călătorului cu livezile pline de tot felul de pomi roditori, este prefăcută astăzi în ruine, unele din case au ajuns sub pământ, altora deabia li se mai zăresc vârfurile, iar altora le-a dispărut și cea mai mică urmă. S-au văzut case noi vârâte în pământ până la o distanță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la pensie. ... A murit în vara anului 1901 cu sufletul împăcat că‐și împlinise datoria. Chipul lui ridicat în bronz, în fața Școlii normale și inaugurat așa cum se cuvenea, veșnicește un mare suflet de român și o muncă dintre cele mai roditoare, care trebuie să rămână pildă vie tuturor bârlădenilo r.” (G.V. Botez din revista Țara de Jos, nr. 4-6 iulie - septembrie, 1924.) * Scopul luptei politice și profesionale a profesorului Ion Popescu a fost ca „România să devină unită cu t oate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu un actor care-l înnobilează. De ce ? Filmul nu dezbate altceva decât ideea de "revoluție" la Vaslui, cu oameni și situații obi șnuite. A spune că un anume erou al filmului este negativ e o mare greșeală: ei sunt pomii (roditori, sau mai puțin) de pe marginea drumului care se cheamă revoluție. Sper că nu-mi poate reproșa cineva că nu mă pricep la ce spun, sau că eu, la rândul meu, nu sunt un scriitor sau un jurnalist al timpului (vă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din nou în prim-plan diferențele de formație și informație dintre scriitorii de pe cele două maluri ale Prutului, arătându-ne tuturor că sincronizarea rămâne încă o frumoasă doleanță. O bună parte dintre intelectualii basarabeni se mențin într-o contemplație deloc roditoare a gloriei apuse a neamului, trăind, înaintând prin viață cu fața întoarsă spre trecut. Ei nu reușesc să scape din prizonieratul propriilor fantasme și, din această cauză, ratează mereu prezentul, vorba lui Patapievici. Este o atitudine care vorbește despre un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]