1,110 matches
-
de istoria logicii, Humanitas, București, 1993, p. 73. 87. Vezi Dora Mezdrea, Op. cit., vol. II, 2002, p. 242. 88. „Propriu-zis, deocamdată noi nu facem decât să lichidăm raționalismul: nu raționalismul adevărat, cu care misticismul a trăit întotdeauna în cea mai rodnică pace, ci raționalismul cartezian care este o răsturnare și, mai departe, o falsificare prin unilateralitate a celui adevărat.” (N. Ionescu, Roza vânturilor 1926-1933, Editura Hyperion, Chișinău, 1993, p. 33.) Fără îndoială că pentru Ionescu raționalismul kantian, în egală măsură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
apropiere între taberile opuse, având în vedere interesele superioare ale țării. Astfel, a luat ființă Gruparea Femeilor Române, care are ca scop pregătirea femeilor pentru noile ei îndatoriri: obținerea drepturilor civile și politice, solidarizarea tuturor energiilor, a valorilor, pentru o rodnică conlucrare la județ, la comună, la municipiu, având ca prim țel: scoaterea politicii din administrație și o scupuloasă și cruțătoare mânuire a banului public. Am refuzat a ne înregimenta în partidele politice, pentru a ne păstra independența, dreapta judecată și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
comunale și județene trebuiesc formate din cei mai buni gospodari în afară de influențele partidelor politice, sau cu colaborarea tuturor partidelor politice. Înscrierea femeilor în partide nu are deci nici un rost. 8. D-l I. Manu, consilier la Casație, susține că creațiunea rodnică prespune o judecată prealabilă dezbrăcată de pasiune și înregimentare în partide are ca consecință o judecată stăpânită de pasiune. Femeia să rămână în afara partidelor politice. 9. D-l Berceanu - Înscrierea femeilor în partide politice ar fi prematură, femeile trebuind să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
înainte ca ele să obțină drepturile civile și pe cele politice în întregime. D-sa cere un concordat pentru a se putea pronunța asupra căii ce trebuie să urmeze femeia în împlinirea obligațiunilor ei politice pentru ca activitatea ei să fie rodnică în treburile țării. 15. D-l Profesor Anibal Teodorescu găsește că femeia nu poate fi utilă partidelor politice, unde ar putea fi utilizate ca simple instrumente de propagandă. În chestiunea electoratului administrativ, d-sa găsește că gospodăria adevărată se face
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
specific feminină, având toate atributele hărniciei și răbdării. În general, consilierelor noastre li s-a rezervat un singur teren de activitate: asistența socială, dar pe acest teren munca lor metodică, chibzuită, însuflețită de un mare dor de bine, a fost rodnică și pilduitoare. Acolo mai ales, unde s-a lăsat femeilor oarecare mână liberă, activitatea lor a fost cu totul remarcabilă: astfel d-na Marilena Bocu la Lipova în Banat, d-na Maria Pop - în calitate de ajutor de primar - la Craiova, d-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din sânul Consiliului Național al Femeilor, a unui club cultural al femeii care a avut ca președintă pe D-na Bușilă, persoană foarte activă, care a condus cu multă pricepere și cu mult succes acest club, desfășurând o activitate destul de rodnică. Pe D-sa a urmat-o D-na Pelivan, desfășurând de asemenea și D-sa o activitate destul de frumoasă în acest club. Afară de organizațiile citate mai sus, mai există și alte organizări cu caracter pur local, cum este organizația Femeilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeilor Și a copiilor" Institutul Social Român care și-a îmbogățit cadrele prin crearea secției de studii feminine, a împlinit o lacună adânc simțită în viața intelectuală și socială a țării noastre. Activitatea noii secții va fi cu atât mai rodnică, cu cât îndeplinește și atribuții de comitet de corespondență cu Biroul internațional al Muncii din Geneva, pentru problemele muncii femeii și copiilor în România. Ca președintă a secției și comitetelor găsim pe d-na Calypso Botez, nume îndeajuns de cunoscut
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
crudă realitate a necesității educării și promovării individului, infuzând forțe noi, amplificând vitalitatea instituțiunii familiei, prin ocrotirea femeii. Această necesitate de apărare socială devenise o problemă ce interesa însăși existența națiunii. ș...ț Trebuie să recunoaștem și să aplaudăm efortul rodnic al noii chirurgii sociale pentru ocrotirea statului în general și a femeii și familiei, cărora până azi, din lipsă de ocrotire, le-a fost greu de a se integra în ritmul idealurilor și activităților creatoare și de răspundere. Avem datoria
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
îngrijiți răniții din luptele de la palatul Luxembourg. O serie de medici români s-au angajat în rândurile Forțelor Franceze din Interior (F.F.I.). Sub îndrumarea Frontului Național Român, Asociația Medicilor Români și Asociația Femeilor Române din Franța au desfășurat o activitate rodnică și după eliberarea teritoriului Franței. Ele au luat sub îngrijire o parte din foștii deportați români eliberați din lagărele din Germania, au organizat îngrijirea lor medicală, readaptarea lor la viața normală. O acțiune similară a fost și aceea de recuperare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de luptă pentru socialismtc "3 ani de luptă pentru socialism" Suntem în preajma unificării tuturor femeilor din organizațiile democrate într-o singură și puternică organizație: Uniunea Femeilor Democrate din România. Crearea organizației unice de femei este rezultatul firesc al unei colaborări rodnice care își are începuturile în însăși acțiunea de colaborare a forțelor democratice din țara noastră. Începută întâi în sindicate, colaborarea strânsă dintre femeile comuniste și femeile social-democrate a fost nucleul în jurul căruia s-au strâns, din ce în ce mai numeroase și femeile din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Democrate a Femeilor din România, Deputat de Severin Almanahul femeii, 1948, pp. 34-36. 95TC "95" Activitatea F.D.F.R. în anul ce s-a scurstc "Activitatea F.D.F.R. în anul ce s‑a scurs" Anul ce se încheie a fost un an de rodnică împlinire din care se pot deduce pe de o parte satisfăcătoare constatări, dar se pot observa și lipsuri care vor fi remediate pentru lucrul viitor; cu atât mai mult cu cât în anul ce vine activitatea femeilor din România va
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din Psalmi noi, izbutește să publice numai grupaje sau poezii disparate, deși e aici cu mult mai aproape, se pare, de formula lirismului său. Risipindu-și, în parte, vocația, în tranziția de la cumpăna veacurilor, B. compensează, în timp, prin „pasionate, rodnice îndeletniciri” de traducător (Geo Dumitrescu). Primele tălmăciri, din literatura franceză ori săvârșite prin intermediul francezei, coincid cu vârsta debutului publicistic: articole, proză, pagini științifice sau artistice, din H. Spencer, Walter Scott, Shelley, N. G. Cernâșevski (fragmente din Ce-i de făcut
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
chiar dacă evadarea se oprește neabătut în moarte; căci moartea nu înseamnă pierdere, ci recuperare; convingerea că „Totul începe din nou” - cum se intitulează de altfel un ciclu de poeme datând din 1956 - transformă întunericul hărăzit în așteptare pentru o altă rodnică naștere. Poezia scrisă în spaniolă de B., mai ales cea din Poemas patéticos - după cum remarca Virgil Ierunca în 1949 - dă la iveală și o altă dimensiune lirică, aproape deloc vizibilă în versurile românești: cea sentimentală, dominată până la obsesie de plăsmuirea
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
un nivel superior, corespunzător exigențelor sporite ale poporului, este necesar ca Comitetul pentru Artă să ridice munca de îndrumare a autorilor dramatici la un nivel mai înalt. Stabilirea unui punct de vedere competent în aprecierea fiecărei piese este chezășia colaborării rodnice cu autorii dramatici. Este necesară înlăturarea spiritului birocratic în analiza pieselor - prin sistemul interminabil de referate și rețete de îndreptare - îndreptarea însăși a referințelor spre cunoașterea mai profundă a vieții, a practicii construcției socialismului, a problemelor specifice genului dramatic. Un
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
La împlinirea a trei ani de la apariția lucrărilor lui I.V. Stalin despre limbă, a spus în încheiere vorbitorul, lingvistica din țara noastră prezintă un bilanț modest de realizări în raport cu marile sarcini. Ea a pornit însă pe un drum nou și rodnic, fiind călăuzită de o teorie justă”. Dar „de-a dreptul nesatisfăcătoare” pare să fie contribuția lingviștilor la studiul limbii literare în lumina tezelor staliniste, scrie Eugenia TUDORICĂ 69: „La o întâlnire cu tinerii scriitori sovietici, împărtășindu-le din bogata sa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ei veridice. În: Viața românească, nr.8-9, aug.-sept., 1952 43. N. Tertulian. - O nuvelă remarcabilă. În: Contemporanul, nr.41 (314). 10 oct. 44. Petru Dumitriu. - Mai multă lumină. Idem, nr.42 (315), 17 oct. 45. Petru Dumitriu. - Un an rodnic. Ibidem. nr.52 (325), 24 dec. 46. Despre chipul activistului de partid în „Cetatea de foc”. Scrisori către redacție de Ana Predescu, fotografă și Dumitru Georgescu, strungar. În: Flacăra, nr. 19 (123), 13 mai 1950: „Cât privește președintele comitului de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cele cinci luni de activitate: „În octombrie anul trecut s-au întrunit secțiile de creație ale Uniunii Scriitorilor și s-au ales noile birouri. Munca secțiilor a pornit pe baza unor planuri în general just orientale care prevesteau o activitate rodnică, fructuoasă, de natură a ridica mult nivelul ideologic al scriitorilor noștri. În cele cinci luni de activitate, secțiile de creație au dobândit unele realizări. Biroul secției de poezie a adus o contribuție substanțială în elaborarea antologiei Poezia nouă în R.P.R.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unor cărți supuse dezbaterii obștești au fost prezentate de scriitori de frunte cu o bogată experiență literară ca Cezar Petrescu și Zaharia Stancu, ceea ce constitue o inițiativă prețioasă care trebuie continuată și dezvoltată. În activitatea secțiilor s-a remarcat munca rodnică a unor scriitori ca Petru Dumitriu, Veronica Porumbacu, Mihu Dragomir, Nina Cassian. Laurențiu Fulga, Sütö Andras (...). Puținele discuții organizate de secțiile de creație nu au excelat prin calitatea lor. Aceste dezbateri s-au mărginit în general la aprecieri superficiale cu privire la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
își face loc, Ca flacăra se-nalță mândria proletară Chemând spre comunism brigăzile de șoc. (...) Aurora CORNU - Zidarii satului meu. În: Viața românească, nr.l, ian, 1953 Așa și-l amintește leatul: De ce? De unde? Nu se știe Cum de ivise rodnic, satu, Atâția maiștri-n zidărie. Din pricina țărânei, poate, Și-a dealurilor albicioase Din care omul n-adunase Nici câte boabe are-n case. (...) ...Mizeria le-a dat odată Un gând adânc și omenesc: Au strâns unelte laolaltă Unindu-se... Poate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deosebit de bogată, în ultimii ani. Experiența artistică cuprinsă în uriașa operă a lui Mihail Sadoveanu, cristalizată în drumul parcurs de la Șoimii la capodopera care este Nicoară Potcoavă, e de un interes extraordinar. Poetul A. Toma și-a continuat îndelunga și rodnica trudă literară. Drumul lui Camil Petrescu, de la dramaturgia sa puternică, originală, dar adesea individualistă și psihologistă, până la drama Bălcescu, sau de la romane ca Patul lui Procust la romanul Un om între oameni, merită o analiză atentă și adâncă și o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unei arii de civilizație, întrebările și răspunsurile ce și le pune omul pot fi înțelese corect și în profunzime prin apelul constant și măsurat la analogii, paralelisme, convergențe care susțin o cercetare modernă și, se pare, una dintre cele mai rodnice. Este tocmai ceea ce aș dori și eu să împlinesc la capătul acestui periplu în istoria ideilor moderne a Europei de Centru și Sud-Est. Capitolul II TRANZIȚIA DE LA MEDIEVAL LA MODERN ECOUL RENAȘTERII ÎN EUROPA CENTRAL-ESTICĂ ȘI ÎN PENINSULA BALCANICĂ Știința
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cine vrea să priceapă sau, cu o vorbă a lui Marosin, „caută oul de sub cuvânt, întinzându-l altuia să scoată pui din el.” Există într-una dintre Scrisorile din provincia de Sud-Est o reflecție care rezumă apodictic fascinația constantă și rodnică pentru puterile cuvântului rostit sau scris. Nu întâmplător textul - Cerneală mai avea, dar nu mai avea nisip - figurează în capitolul cu nume sugestiv Loc pentru fiecare în Comedia cuvintelor: „Poveștile și cuvintele sunt ca florile cu fruct, nu se mestecă
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
nevoită, în 1940, să se refugieze în țară și să se stabilească în București. Aici, A. a urmat Liceul „Cantemir Vodă” (1944-1951) și Facultatea de Filologie (1951-1955). Repartizat la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, începe o îndelungată și rodnică activitate editorială, desfășurată apoi la Editura pentru Literatură și la Editura Minerva; între anii 1974 și 1990 a lucrat la Centrala Editorială. A fost după 1990, pentru scurt timp, director general în Ministerul Culturii, revenind la Editura Minerva ca redactor
AVRAMESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
Fundescu, cotidian liberal de bună ținută publicistică, în septembrie 1881, când inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon. A desfășurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani (un adevărat record în ziaristica românească), o foarte rodnică activitate gazetărească, concretizată în mii de articole publicate succesiv în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în marile cotidiene populare, afirmându-se astfel ca unul dintre bunii condeieri din prima generație de ziariști profesioniști de la noi, animat fiind de idei sincer
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
în volumul Invitație la melancolie. Un lirism individualist animă strofele lui B., înseninate numai de amintirea locurilor copilăriei, de „nălucirile visării”, melancolia sa fiind ușor intelectualizată, provocată și întreținută de aluzii și iluzii livrești. „Întoarcerea în amintire” este unicul mijloc rodnic de spiritualizare a unei poezii care nu a ajuns să se lămurească și să se desprindă de abstracțiunile inculcate de bune lecturi. Anumite contribuții de slavistică a adus B. prin punerea în circulație, la noi, a unor interpretări mai recente
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]