575 matches
-
în memoriile sale: „...pereții odăilor toți cu mermer (stuc), imitând marmorele cele mai rare și mai frumoase, tavanurile de o bogăție rară și de bun gust... Odăile toate așternute iarnă cu covoare scumpe de Usack și Agem, iar vară cu rogojini fine de Indii; macaturile și perdelele de mătăsărie groasă de Damasc și Alep. Scaunele și canapelele, toate de lemn de mahon și abanos, incrustate cu sidefuri și cu figuri de bronz poleit, erau îmbrăcate cu piele de Cordova. În toate
Palatul Romanit () [Corola-website/Science/307630_a_308959]
-
și biblioteci - Echipamente de iluminat, cum ar fi plafoniere, lustre, aplice și veioze - Tablouri, sculpturi, gravuri și alte obiecte de artă, inclusiv reproduceri și alte ornamente - Ecrane, paravane și alte articole de mobilier Inclusiv: Instalare, dacă este cazul; saltele și rogojini; săli de baie; mobilier pentru copii, cum ar fi leagăne, scaune înalte și țarcuri; storuri și jaluzele, cu excepția celor din țesături (05.2); mobilier de camping și de grădină, cu excepția umbrarelor (05.2); oglinzi, sfeșnice și candelabre. Exclusiv: Case de
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
12.2) 05.1.2 Covoare și alte articole de acoperit podelele (D) - Covoare și mochete, linoleum și alte articole de acoperit podelele Inclusiv: Așezarea articolelor de acoperit podelele Exclusiv: Elemente de placare a podelelor și gresia (04.3.1); rogojini (05.2) 05.1.3 Repararea mobilei, a altor articole de mobilier și a articolelor de acoperit podelele (D) Inclusiv: Restaurarea antichităților; curățarea mobilei, decorațiunilor și articolelor de acoperit podelele Exclusiv: Instalarea 05.1.1 sau 05.1.2 05
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
de baie, prosoape și mănuși de baie - Alte articole textile de uz casnic, cum ar fi sacoșe, coșuri de rufe, acoperitoare de haine și mobilă, steaguri, umbrare, etc. - Repararea articolelor textile de uz casnic Inclusiv: Articole cumpărate la bucată; mușama; rogojini. Exclusiv: Articole textile de acoperit pereții (04.3.1); articole de acoperit podelele, cum ar fi covoarele și mochetele (05.1.2); închirierea lenjeriei de uz casnic (05.6.2); huse pentru mașini, motociclete. etc. (07.2.1); saltele cu
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
în prezent, definindu-i prin acesta culoarea roșie-rubinie, personalitatea și puterea. Boabele stafidite se obțin în anii foarte buni prin înlăturarea unei părți din frunze. În octombrie se culeg ciorchinii pe care se găsesc boabe stafidite care se așază pe rogojini. După câteva zile se aleg numai strugurii sănătoși iar boabele stafidite se pun într-o cadă înaltă, la loc uscat, 5-6 zile, după care se frămîntă cu mâna sau se calcă cu picioarele, rezultând o masă mieroasă care se repartizează
Cadarcă de Miniș () [Corola-website/Science/302299_a_303628]
-
o bucătărie, cu un acoperiș deschis, care conținea o piatră de moară pentru măcinarea cerealelor și un mic cuptor pentru coacerea pâinii. Zidurile erau vopsite în alb și putea fi acoperite cu pânze de in vopsite. Podelele erau acoperite cu rogojini din stuf, în timp ce scaunele din lemn, paturile ridicate și mesele individuale reprezentau mobilierul. Pentru vechii egipteni,igiena și aspectul erau importante. Se scăldau în Nil și foloseau ca săpun o formă de pastă făcută din grăsimi animale și cretă. Bărbații
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
de inspirație orientală. Arhimandritul Domițian menționa într-o inscripție pe un Minei donat de el în 1787 că lucrările le-a ""făcut cu însăși cheltuiala mea, căci am aflat biserica pustie și cu totul goală... căci n-am aflat nici rogojină să aștern, nici ușă să închid, nici moară, nici heleșteu; am găsit datorie de 1317 lei și patru moșii vândute..."". Printre altele, el a donat două Mineiuri și cartea "Faptele Apostolilor". La mijlocul secolului al XIX-lea, Mănăstirea Aroneanu avea în
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
lemn care asigurau legăturile dintre aceste lespezi pe toată suprafața casei. Apoi erau acoperite cu un strat de trestie peste care se așeza un alt strat format din frunze de trestie de zahăr peste care se așeza, în final, o rogojina împletita din iarbă. Au existat relatări ale unor europeni care au afirmat că au văzut „trunchiuri mari de palmier”. Peiser consideră aceste relatări că un indiciu în favoarea existenței unui număr apreciabil de arbori relativ mari în acea perioadă, ceea ce contrazice
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
apă satele deficitare. Casa țăranului avea podea pământul de jos, încăperi despărțite de pereți de bambus sau împletituri de trestie. Imediat la intrarea în casă exista o vatră, iar în spate, o încăpere în care dormea familia pe paie și rogojini (tatami). Dacă țăranul adăuga o cameră la casa lui se punea un impozit pe ea. Omul din popor purta un pantalon strâns deasupra pulpei, o bluză, o vestă largă strânsă la gât, totul de culoare închisă: roșu sau violet. Când
Țăranul Japoniei medievale () [Corola-website/Science/302868_a_304197]
-
lemn, în chip de pereți interiori, alunecând în șanțuri înguste, asemenea ușilor glisante. Dimineața, pereții-panouri se scoteau și se așezau într-o mică încăpere, într-un fel de dulapuri. Vara toată casa rămânea deschisă în permanență. Podeaua era acoperită cu rogojini groase făcute din pai de orez - numite "tatami", așezate una lângă alta. Fiecare locuință nobilă avea o încăperea în care erau primiți oaspeții. Casa japoneză n-avea mobile fixe, nici paturi, mese, scaune sau dulapuri. Mâncarea era servită pe măsuțe
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
făcea prin spatele orașului, pe niște pante stâncoase și nisipoase. Casele erau construite din cărămidă uscată la soare și apoi văruită; bârnele acoperișurilor se sprijineau pe stâlpi subțiri din lemn, vopsiți în culori vii. Mobilierul încăperilor era format din împletituri (rogojini)de stuf, scaune de lemn, sculptate și catiponate frumos, cufere de lemn pictat, mese încrustate, ca și din paturi având picioarele de asemenea sculptate, cu somiere de sfoară împletită și întinsă pe un cadru. Pe mese se găseau cupe frumoase
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]
-
mai vechi de șase milenii, trebuie să acordăm credit cercetătorilor și să îi considerăm pe sumerieni drept întemeietorii primei civilizații pe Terra. Ei locuiau în așezări construite din lut și cărămidă arsă. Casele erau mici și în interior existau doar rogojini. Hrană era simplă, iar berea era obținută din orz. Cultivau cereale, legume și fructe, creșteau animalele (capre, oi, vite). Printr-o muncă tenace, sumerienii au asanat mlaștinile și au construit un sistem ingenios de canale de irigații. În cultivare foloseau
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
Articole de îmbrăcăminte și accesorii din cauciuc vulcanizat, altul decât cel solid Articole din cauciuc vulcanizat n.e.c., cauciuc solid, articole din cauciuc solid Articole igienice sau farmaceutice, precum biberoanele, din cauciuc vulcanizat, altul decât cel solid Covoare pentru podele și rogojini din cauciuc vulcanizat, altul decât cel solid Alte articole din cauciuc vulcanizat n.e.c., cauciuc solid în toate formele și articolele care se realizează din acesta Deșeuri, resturi, bucăți de cauciuc (cu excepția cauciucului solid), prafuri și granule Deșeuri, resturi, bucăți de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
decorațiuni interioare și alte produse asemănătoare Recipiente de sticlă pentru rezervoarele aspiratoarelor și pentru alte recipiente de aspirator Clasa 26.14 Fibră de sticlă Fibre de sticlă Așchii, fire răsucite, fire toarse și șuvițe, din fibră de sticlă Voaluri, plase, rogojini, saltele, pardoseală și alte articole din fibră de sticlă, cu excepția țesăturilor Clasa 26.15 Alt gen de sticlă, procesată, inclusiv sticlăria tehnică Alt gen de sticlă, semifinisată Masă de sticlă, în bile, cu excepția microsferelor, tije și tuburi neprelucrate; deșeuri și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
prezența unei însemnări autografe a poetului pe fila 92, jos, a unui pateric manuscris, păstrat la Biblioteca Academiei Române, care a aparținut călugărițelor Fevronia, Sofia și Olimpiada Iurașcu. După tradiția atonită, călugărițele de la Agafton erau așezate în mormânt înfășurate doar în rogojini, fără sicriu. Această rânduială este întâlnită în poezia "„Mai am un singur dor“" a poetului Mihai Eminescu: <poem>:""Nu voi sicriu bogat În anul 2002, cu sprijinul autorităților din Botoșani, maicile de la Mănăstirea Agafton au ridicat în curtea mănăstirii un
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
mărgelari, cercelari, plăpumari veneau în această zi a săptămânii cu marfa în desagi și o întindeau în piața târgului, pe sub maghernițe și șoproane cu acoperământ de șovar, rezemat de patru furci"”. Meșteșugarii mai „groși” și țăranii care veneau cu „"zarzavaturi, rogojini, funii, căldări, lemne de foc și alte multe, își făceau hambare, umbrare și îngrădiri de gard unde era loc mai slobod. Grânele, vinurile și peștele se vindeau din căruțe. Aceste producte, dimpreună aveau un loc mai întins în marginea târgului
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Moraru, Chiril Moraru, Gheorghe Moraru, Ion Moraru, Nadejda Moraru, alexandra Olaru, Ecaterina Olaru, Ion Olaru, Margareta Olaru, Nicolae Olaru, Petru Olaru, Vasile Olaru, Irina Pinteac, Ana Popovici, Grigore Popovici, Maria Popovici, Simion Prodan, Ana Raranceanu, Andrei Raranceanu, Boris Raranceanu, Haralampie Rogojină, Vasile Vascan, Gheorghe Vetrici, Grigore Vetrici, Ion Vetrici, Ion Vetrici, Mihail Vetrici, Roman Vetrici, Varvara Vetrici, Vasile Vetrici, Stepanida Vetrici. Colhozul ,Miciurin, prin anii 70-80 ai secului trecut, își făcuse bun renume în r-nul Fălești prin hărnicia și eforturile țăranilor
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
luat numele de Viersanu(pentru a-i pierde urma urmăritorii). Biserică a durat până în anul 1805 după care fiul acestuia Preotul Vierseanu a construit între anii 1886-1890 o altă, din lemn, acoperită cu sita, actualmente cu tablă, Biserica din satul Rogojina, o biserică fără turla, în formă de corabie, cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ca simbol al drumului sinuos pe meleaguri străine, aproape, dar departe de ținuturile strămoșilor din Țară Zarandului. Preotul Constantin Vierseanu a avut un
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
el la Heciul Nou. Printre primii locuitori ai satului se numără familiile Marza, Breazu, Velenciuc, Pătrașcu , oameni hărnici, cuminți și buni gospodari. În anii următori s-au mai stabilit cu traiul și alți heceni-Țaranu, Hobjila, Oboroc, Bubulici, Chiorescu, Lisnic, Bantuș, Rogojina ș.a. Dintotdeauna locuitorii satului Marinești au ținut mult la denumirea satului natal moștenita de la proprietarul acestei bucăți de pământ... Pe parcurs componentă etnică a populației s-a schimbat considerabil. În anii următori zeci de familii au venit din diferite localități
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
se folosesc ustensilele, dar și cum să aprecieze arta, poezia, ceramica, grădinile tradiționale și să recunoască toate florile sălbatice și în ce anotimp înfloresc ele. Un alt detaliu foarte important este și modul de așezare pe "tatami" (un fel de rogojină de trestie) și cum să se gândească întotdeauna la ceilalți mai întâi. Îndrumătorul unui astfel de curs descurajează practicanții de la învățarea din cărți, asigurându-se că toate mișcările sunt învățate cu corpul și nu cu creierul. Toate artele tradiționale - servitul
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
furie pe mare și, în cele din urmă, după grele încercări, ajunge în Sicilia (Italia). În acel an 1221, Sfântul Francisc, întemeietorul Franciscanilor, ținu în Assisi marea adunare a tuturor fiilor săi sufletești, rămasă în istorie sub numele de Adunarea Rogojinilor, pentru că cei 5000 de călugări au stat în câmpul Sfânta Maria degli Angeli sub corturi de rogojini. Anton plecă și el cu ceilalți călugări din Sicilia și-atunci cunoscu și vorbi întâia oară cu Sfântul Francisc. Nimeni nu descoperi însă
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
an 1221, Sfântul Francisc, întemeietorul Franciscanilor, ținu în Assisi marea adunare a tuturor fiilor săi sufletești, rămasă în istorie sub numele de Adunarea Rogojinilor, pentru că cei 5000 de călugări au stat în câmpul Sfânta Maria degli Angeli sub corturi de rogojini. Anton plecă și el cu ceilalți călugări din Sicilia și-atunci cunoscu și vorbi întâia oară cu Sfântul Francisc. Nimeni nu descoperi însă virtuțile cele frumoase ale lui Anton. După adunare a fost luat de superiorul Graziani din Romagna în
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
și decorate cu motivul soarele și luna. Majoritatea lor sunt însă șterse. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Primele reparații au fost efectuate în anul 1860 pe cheltuiala monahului Doroftei. Între anii 1926-1927, în timpul preotului Rogojină, s-a înlocuit vechiul acoperiș de draniță cu o învelitoare de tablă (1926) și s-a închis pridvorul sprijinit pe patru pilaștri de lemn (1927). Istoricul bisericii consemnează faptul că preotul satului a reușit, prin anii ’30, să cunune șase
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
și le pune la loc în cutie. Detectivul îl anunță pe profesor că a rezolvat misterul afirmând că femeia, după ce-și pierduse ochelarii, a încurcat coridorul de pe care venise cu coridorul profesorului, ambele fiind asemănătoare și având pe jos rogojini de cocos. Femeia intrase în dormitorul profesorului, iar el o recunoscuse și o ascunsese. În acel moment, a ieșit o femeie dintr-o ascunzătoare aflată în spatele bibliotecii. Holmes văzuse urmele ei în scrumul de țigară, când ea ieșise să mănânce
Ochelarii de aur () [Corola-website/Science/324447_a_325776]
-
care era aprins. Casele nu cuprindeau un mobilier foarte mare. Majoritatea egiptenilor nu prea aveau multe bunuri, aveau doar câteva coșuri sau ulcioare ce erau pentru depozitarea alimentelor, deși nu puteau fi ținute rozătoare la distanță pentru mult timp și rogojini. Mesele erau rar utilizate. Chiar și scribii cei mai bogați scriau pergamentele pe o placă de lemn ghemuiți pe podea. Multe case includeau câteva scaune mici, dar oamenii se așezau pur și simplu pe jos. Cei bogați dormeau în paturi
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]