681 matches
-
La aceste întrebări au răspuns dr. docent în ecologie Dumitru Teaci, conf. dr. ing. Mariana Beliș, acad. Nicolae Teodorescu, prof. dr. ing. Ionel Purica, muzicianul Aurel Stroe, prof. dr. docent David Davidescu, Nicolae Ionescu-Pallas, dr. Lucian Gavrilă, Constantin Carussos, Adrian Rogoz, Ioan Aron, Mihaela Sava, Ștefan Popescu Vifor, Laurențiu Dumitrescu, Sorin Ștefănescu, Alexandru Mironov și alții. Profesorul Călin N. Turcu prezintă un articol numit "Inscripții la pietrele Rotării?", iar Virgil Oghină scrie un articol denumit "Traian sau Burebista?". Alte articole grupate
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
Printre principalele specii din regiune se numără rhododendronii pitici ("Rhododendron anthopogon", "R. setosum") și ienupărul. În pășunile alpine se găsesc plante din genurile "poa", "meconopsis", "pedicularis", "primula" și "Aconitum". În anotimpul de creștere care durează patru luni, cresc cu abundență rogozuri și plante medicinale care acomodează insecte, erbivore domestice și sălbatice, cinteze și ciocârlii. În Sanctuarul Alpin Kyongnosla se află orhidee de pământ rare și rhododendroni răspândiți printre ienuperi înalți și brazi argintii. Nu există așezări umane permanente de-a lungul
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]
-
uscată, constituită din argile nisipoase, cu vegetație de pajiște, pe alocuri cu terenuri înmlăștinite. Suprafața bazinului rîului prezintă o câmpie deluroasă, străbătută de multe vâlcele și ravene adânci, deseori în formă de canioane, cotele absolute, cu pâlcuri de stuf și rogoz, uneori arbuști. Lângă satele Chetrosu și Gribova există lacuri cu lungimea de 18-85 m, lățimea de 11-40 m și adâncimea de 0,6-0,8 m, cu vegetație abundentă de stuf și rogoz; patul de 20 m. În aval de satul
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
canioane, cotele absolute, cu pâlcuri de stuf și rogoz, uneori arbuști. Lângă satele Chetrosu și Gribova există lacuri cu lungimea de 18-85 m, lățimea de 11-40 m și adâncimea de 0,6-0,8 m, cu vegetație abundentă de stuf și rogoz; patul de 20 m. În aval de satul Maramonovca râul traversează un șir de iazuri cu o lungime de 1,0 2,8 km. și o lățime maximă la baraje de 60-300 m, adâncimea -1,5-5,0 m. Fundul albiei
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
3 m. în perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale se acoperă cu un strat de apă cu grosimea de 0,5-2,8 m. Albia râului este șerpuitoare, predominant fără bifurcări, la maluri cu vegetație de stuf și rogoz, la izvor uscată. Lățimea râului este de 6-18 m, adâncimea de 0,4-1,3 m, viteza cursului de apă 0,2-1,1 m/s. Lângă s. Moara de Piatră s-a format un prag cu lungimea Regimul hidrologic al râului
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
a-i separa pe cei doi. Securitatea a acționat pentru constituirea a două dosare: un prim dosar de speculă și al doilea pentru a susține acuzația de „uneltire contra ordinii publice”. În august 1959 Gheorghe Plăcințeanu este arestat, împreună cu Ion Rogoz, și, sub tortură, recunoaște acuzațiile ce i se aduc. Într-un prim proces, judecat în procedura de urgență pentru acuzația de complicitate la speculă (vânzarea a 50 de perechi de ciorapi nylon) este condamnat la 5 ani. În al doilea
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
din anul 17 000 î.e.n. Această sfoară avea un diametru de 7 mm. Vechii egipteni au fost, se pare, primii care au fabricat o unealtă specială pentru confecționarea sforilor. Sforile găsite datează dintre anii 4000-3500 î.e.n. și sunt fabricate din rogoz. În antichitate de asemenea s-au fabricat și sfori din curmal, in, iarbă, papirus, mătase și păr de animale. Cu ajutorul sforilor s-au putut clădi grandioasele monumente și clădiri ale vechilor egipteni. În jurul anului 2.800 î.e.n. sforile au început
Sfoară () [Corola-website/Science/325417_a_326746]
-
pe apă). Sforile se folosesc în toate domeniile de activitate dar un rol deosebit îl au în: Sforile se fabrică atât din fire naturale cât și din cele sintetice. Cele naturale pot fi alcătuite din fibre vegetale (in, cânepă, papirus, rogoz, rayon obținut din celuloză etc), lână, păr, mătase iar cele sintetice din polietilenă, aramide, polipropilenă, nylon. Există împletituri realizate din fire metalice asemeni sforilor care se numesc șufe.
Sfoară () [Corola-website/Science/325417_a_326746]
-
ruginare ("Andromeda polifolia"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), o specie rară de viorea ("Viola epipsila"), bozățel ("Veratrum album"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), trifoi-de-baltă ("Menyanthes trifoliata"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), cununiță ("Spiraea ulmifolia")sau rogoz ("Carex acutiformis"); elemente vegetale protejate prin aceeași "Directivă CE 92/43/CE" din 21 mai 1992.
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
de brad (Abies albă), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), paltinul (Acer pseudoplatanus), arțarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior). Stratul de arbuști este reprezentat de alun (Corylus avellana) și voniceriul (Euonymus europaea). În substratul de ierburi partrund elemente acidofiele că rogozul de pădure (Carex pilosa), vinarița (Asperula odorata), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosera). Printre pădurile de stejar și fag se întâlnesc pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate. Vegetația intrazonala ocupă spații reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia (Salix purpurea), cătina și dintre arbori plopul. Dintre speciile ierboase cresc plante hidrofile că: rogozul (Carex riparia și Carex hista) și specii de trifoi (Trifolium campestre). În perioada 2000-2010, populația comunei Volovăț a cunoscut o creștere în prima parte a deceniului scăzând drastic în cea de-a doua parte, așa cum este prezentată în tabel. În
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
de apă ("Cicuta virosa"), garoafă ("Dianthus barbatus"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), milițea roșie ("Silene armeria"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), aerel ("Laser trilobum"), chimionul-țapului ("Laserpitium krapfii"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), joianul ("Oenanthe aquatica"); precum și mai multe specii de rogozuri. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Bărbulescu și George Anania. El a fost publicat în numerele 174-179/1962 ale Colecției de povestiri științifico-fantastice și nu a fost reeditat ulterior în volum. Provocarea de a scrie despre seismologia la mare adâncime a fost lansată inițial de către Adrian Rogoz unui număr de autori printre care se număra și Ion Hobana. Acțiunea urma să se petreacă în Groapa Marianelor, unde se înregistrează cea mai mare adâncime de pe glob. Independent de această inițiativă, Bărbulescu și Anania au început la sfârșitul anilor
Constelația din ape () [Corola-website/Science/326955_a_328284]
-
și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana"), centaurea (din speciile "Centaurea trhracica" și "Centaurea rutifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (din specia "Allium saxatile"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), ruscuță ("Adonis flammea"), o specie de sparanghel sălbatic ("Asparagus vericillatus
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: ligularia ("Ligularia siberica"), ciucurași ("Adenophora liliifolia") și moșișoare ("Liparis loeselii"). Acestea vegetează alături de: stânjenel mic de munte "(Iris ruthenica"), firuță ("Poa pratensis"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui (rogoz din specia "Sesleria caerulea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), armeria ("Armeria maritima"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") iar în zona de mlaștină plante rare precum: jimla ("Armeria barcensis"), roua cerului ("Drosera angelica"), sau foaie-grasă ("Pinguicula vulgaris"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
au fost încifrate învățăturile unei lumi străvechi. Publicat într-un tiraj de 150.000 de exemplare, volumul a atras atenția criticilor vremii și l-au propulsat de Mihail Grămescu în sferele înalte ale lumii literare. Salutat cu căldură de Adrian Rogoz, el a fost recompensat în 1981 cu Premiul Uniunii Scriitorilor și în 1982 cu Premiul Convenției Naționale de Science Fiction 1982. Aurel Cărășel consideră cartea „un volum de proză scurtă aflat la limita mainstreamului cu literatura SF, cumva în prelungirea
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
Julii, Groapa Lupilor, Groapa Bologhii, Farcău") și pajiști. Pe suprafața pajiștilor vegetează mai multe specii de plante rare, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), afin vânăt ("Vaccinium uliginosum"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), precum și rogozuri cu specii de "Carex pauciflora, Carex rostrata" și "Carex canescens". În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Imagini din rezervație
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu () [Corola-website/Science/324206_a_325535]
-
este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" (privind conservarea păsărilor sălbatice) din 30 noiembrie 2009; astfel: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
alt trailer a debutat pe [[30 iunie]] [[2011]] filmul putând avea ca opțiune vedete de [[televiziune]], așa cum și [[Povestea Jucăriilor 3]], i-a adus pe prezentatorul de televiziune [[Dragoș Bucur]] în rolul lui Ken, și modelul și prezentatoarea TV [[Dana Rogoz]] în rolul lui Barbie. Se disting 3 vedete cunoscute din lumea televiziunii românești, cântăreața și vedeta TV [[Paula Seling]], comentatorii sportivi Vlad Enăchescu și Radu Naum. Stabilirea vocilor, împreună cu interpretarea replicilor fiecărui personaj au fost stabilită de către Ager Film, singurul
Mașini 2 () [Corola-website/Science/324306_a_325635]
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"),pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
ridicată aflată în lunca dreaptă a Mureșului, în al cărei areal vegetează specii de plante hidrofile rare; printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), floarea cucului ("Lychnis flos-cuculi"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), târsă-mare ("Deschampsia caespitosa"), bucățel ("Agrostis canina"), vițelar ("Anthoxantum odoratum"), rogoz (din speciile: "Carex vulpina, Carex elongata"), rogojel ("Juncus effusus"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
pe 30 septembrie 1943, cea care va alege același drum de pictor de biserici, chiar dacă pentru o periaoda scurtă de timp, si Mioara la 13 noiembrie 1946. Între anii 1947-1948 un loc aparte în viață artistului îl ocupă situația Schitului Rogoz recea, Comuna Cândești și mai ales a maicilor de acolo. Plin de credință care l-a însoțit toată viața își propune să ducă la îndeplinire porunca Maicii Dmnului, si anume pictarea a 40 de sfinte icoane cu reprezentarea Nașterii Maicii
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
de la Recea. "Să se facă această lucrare pentru salvarea sufletelor tuturor eroilor români, pentru salvarea creștinismului de pe glob și pentru salvarea neamului românesc. Această lucrare o cer sfinții îngeri și eroii noștri, iar Maica Dmnului poruncește Maicii Iuliana de la Schitul Rogoz dându-i că sprijinitor pe pictorul Vasile Păscu. Iar acestor ostenitori intru această lucrare să nu le lipsească rugăciunea, mersul la sfântă Biserică să fie regulat, postul și faptă cea frumoasă că și sfatul bun."",- bibliografie album VASILE PĂSCU O
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), cupă ("Gențiana kochiana"), arnica ("Arnica montană"), stupitu-cucului ("Cardamine amară"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafa ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), sau rogozuri (cu specii de: "Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsări
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante; printre care: mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), urzica moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), o specie de alior ("Euphorbia amygdaloides") sau rogoz (din specia: "Carex sylvatica").
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]