6,157 matches
-
Șampon/ Shampoo” (1975), ”Frații Blues/ The Blues Brothers” (1980), ”Hannah și surorile ei/ Hannah and Her Sisters” (1986), ”Vecinii/ The Burbs” (1989) și ” Când Harry a cunoscut-o pe Sally/ When Harry Met Sally” (1989). Actrița americană a scris patru române și trei volume de memorii și a fost căsătorită cu muzicianul Paul Simon în perioada 1983-1984. Carrie Fisher a avut apoi o relație cu impresarul Bryan Lourd în perioada 1991 - 1994). Cei doi au împreună o fiică, Billie Catherine Lourd
Carrie Fisher, actrita din Star Wars, a murit, dupa ce suferise un infarct [Corola-blog/BlogPost/93219_a_94511]
-
traductologie, pentru cercetarea istoriei limbii române, a stilisticii istorice (evoluția limbajului religios și a subvariantelor sale), dar și pentru punerea la punct a dicționarelor-tezaur, cărora le furnizează sensuri, atestări și explicații noi. Ideea-forță a cărții - importanța traducerilor biblice pentru formarea românei ca limbă de cultură - e în bună măsură polemică și inovatoare. Adesea istoriile literaturii și ale limbii române au neglijat traducerile în favoarea textelor originale, considerînd că primele ar fi doar manifestarea unei imitații fără reflecție, producătoare de structuri artificiale, nefirești
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
derivative și de compunere productive. Ideea centrală mai are o latură esențială, arătînd că limbajul religios, în special textul biblic, au influențat decisiv evoluția limbii: sensuri noi, construcții, expresii provenind din ebraică, trecute în greacă, latină, slavonă și ajunse în româna cultă, au trecut mai departe în vorbirea comună, în limbajul popular. Autorul analizează o cantitate enormă de date, urmărind cu minuțiozitate sursele cuvintelor și ale sensurilor, filiația lor, într-o comparație multiplă între versiuni clasice și moderne, publicate și manuscrise
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care au condus, pentru sintagma neotestamentară "pîinea cotidiană", la versiunile de traducere cea de
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
semnificative și domeniile și cîmpurile lexicale în care diminutivarea e mai puternică, într-o anumită limbă: zone tipic marcate sînt cele ale relațiilor de rudenie (bunică, verișoară), ale numelor de plante și animale, ale obiecte casnice, ale lexicului afectiv etc. Româna produce diminutive cu o mare ușurință și cu ajutorul unui număr impresionant de sufixe (despre diminutivele românești au scris lucruri esențiale Sextil Pușcariu - care le-a consacrat chiar teza sa de doctorat, în 1899, la Leipzig - și Iorgu Iordan - într-un
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
francez. Evitate în registrul înalt, diminutivele au circulat mai departe în limba populară și familiară, de unde se întorc acum în spațiul public, mai ales prin intermediul presei și al contextelor ironice. Capacitatea de a forma diminutive e comună majorității limbilor romanice; româna seamănă, din acest punct de vedere, cu italiana și spaniola; inventarul de sufixe și condițiile de uz ale diminutivelor românești au fost cu siguranță influențate și de limbile slave din jur, ca și de greacă. Se pot compara limbile și
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
Unele au o explicație obiectivă, desemnînd varianta mai mică sau mai tînără a unui aliment, a unui produs culinar - dovlecei, castraveciori, ciupercuțe, cîrnăciori, ficăței - sau reprezentînd fixarea unei metafore: colțunași, perișoare etc. Unele nume de mirodenii s-au fixat în română într-o formă diminutivală: cuișoare, scorțișoară, nucșoară. O sursă puternică de diminutivare este totuși cea afectivă, vizibilă mai ales în cazurile în care diminutivul nu indică o diferență de dimensiune: în cărțile de bucate și în meniurile restaurantelor noastre mămăliguța
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
fugară, viața de noapte, roirea prin boschetele de pe marginea șoselelor. E o diferență destul de mare între această metaforă motivată (lucciola e un substantiv feminin, lucru decisiv pentru asocierea sa cu conceptul "prostituată") și folosirea argotic-familiară a substantivului masculin licurici în română: inovație destul de recentă, preluată și răspîndită de presă. Termenul licurici a intrat în circulația mai largă ca urmare a unei formulări cu totul neoficiale atribuite președintelui țării: necitabilă, colportată pentru conținut (atitudinea în politica externă) și mai ales pentru formularea
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
dicționarele anterioare nu-l egalează în intenții și în realizarea unei acoperiri de aplicație de o atât de mare întindere. O notă de la pagina XI a primului volum precizează tipurile de articole incluse: scriitori, folcloriști, publiciști, traducători (atât traducătorii din română în alte limbi, cât și traducătorii noștri din alte limbi în română), editori (cărora li se face pentru prima dată dreptate), scrieri culte anonime, cărți populare, specii folclorice, publicații periodice, curente literare, societăți literare și culturale, instituții cu specific literar
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
oarecare păscuse în tinerețe "turme atât de mari încât marginile li se pierdeau dincolo de zări". Iar o imaginație acustică ieșită din comun îl face pe povestitor să relateze cum vorbele mânioase ale tâlharului Oarță Aman ieșeau din buzele lui în română și se izbeau nemțește de fereastra conacului în care se cantonase, la 1917, un regiment german. Intersectate și încastrate de nenumărate ori, bruioanele narative se concentrează în jurul exemplarului strămoș Constantin, ambiguizându-i figura de câte ori e cu putință și desfăcând misterele atunci când
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
fiică, Maria, pe care o alintam Mașa, concepută fiind la Leningrad. Am început să predau estetica, în românește. În publicistică, am pendulat un timp între maghiară și română. Pe urmă am luat decizia necesară: la București, într-o familie vorbind româna (locuiam, înghesuiți, la socrii mei), la începutul unei cariere universitare românești, nu puteam prelungi dedublarea, în curând schizoidă. Am îndurerat-o (poate chiar supărat-o?) pe mama, o îndrăgostită de limba în care vorbea și scria; tata mi-a acceptat
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
fracturat, visele sunt mai degrabă coșmaruri, deși apoi realizez caraghioslâcul lor, n-ar fi avut pentru ce să mă înspăimânte. Repet însă adeseori: noaptea sunt pesimist, ziua redevin optimist. Pendularea între câteva limbi pe care le cunoști la perfecție (maghiara, româna, germana, rusa) ți-a creat un soi de deschidere, un cosmopolitism funciar, inculcat din copilărie. Cum definești această deschidere și ce este în percepția ta cosmopolitismul? Biografic am aderat la multilingvismul acum pe drept propagat. Citesc și în franceză ori
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
ori engleză, dar m-am ocupat anume de culturi ale căror limbi le stăpânesc îndeajuns pentru a le surprinde nuanțele. Germana și rusa au ajuns la noi periferice; trecător, sper; ambele vor trebui redobândite, și în viață, și în cultură. Româna e limba mea uzuală de lucru. Regret că, deși le simt infinitezimal limba, m-am ocupat sporadic de scriitorii maghiari. O datorie neonorată. Mă străfulgeră uneori teama că, spre final, voi "regresa" pe scara limbilor vorbite, înapoi către maghiară. Se
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
grijă în mass-media românească, fie prin urmărirea cu atenție a acordului (cu variație în interiorul cuvîntului: însuși - însăși), fie prin arta de a-l ocoli, prin recursul la invariabilul chiar, mult mai comod ("chiar rugăciunea"). Alte diferențe provin din păstrarea, în româna din Republica Moldova, a unor structuri curente în secolul al XIX-lea, dar condamnate și eliminate între timp din limba română standard: formele cu -a final, mai apropiate de pronumele demonstrativ acela decât de semiinde-pen-dentul cel: "Bună dimineața celora care au
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
omis în structuri coordonate ("efectuarea analizelor de presă și șaț monitorizării"). În acest caz, erori similare apar și în monitorizarea CNA, pentru că omisiunea articolelor și a prepozițiilor în coordonare e o tendință firească în limba vorbită. În ambele variante ale românei se constată și tendința de a confunda articolul și prepoziția a, utilizînd, hipercorect, forma acordată tocmai acolo unde nu e cazul (pentru că, înainte de un numeral, ar trebui să fie prepoziția): "reprezentanți ai 14 etnii". Mai interesantă este semnalarea în Moldova
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
trebui să fie prepoziția): "reprezentanți ai 14 etnii". Mai interesantă este semnalarea în Moldova a altui fenomen, destul de rar: utilizarea lui a imediat după un nume articulat ("implicarea a bisericii"). Monitorizarea bucureșteană nu a relevat acest tip de construcție în româna din România; el exista totuși în limba din secolele trecute, așa că, dacă nu e un accident legat de necunoașterea normei și a uzului, ar putea fi un simplu rest istoric. Aceeași îndoială pîndește interpretarea altei situații neobișnuite în uzul actual
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
România; el exista totuși în limba din secolele trecute, așa că, dacă nu e un accident legat de necunoașterea normei și a uzului, ar putea fi un simplu rest istoric. Aceeași îndoială pîndește interpretarea altei situații neobișnuite în uzul actual al românei din România: folosirea unui substantiv articulat după prepoziție: "cîteva sfaturi cum să îngrijești de bradul, ca să-și păstreze prospețimea": construcție care ar putea fi tot un rest istoric, dar ar putea proveni și dintr-o simplă nesiguranță sau necunoaștere a
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
și în fața formelor de plural în care se recunoaște fenomenul general al oscilației între două terminații și mai ales tendința populară de a prefera pluralul feminin în -i. Unele dintre formele semnalate de monitorizarea basarabeană nu sînt totuși curente în româna vorbită la radio și televiziune în România: craveți (în loc de cravate), lămi (în loc de lame), colinzi (în loc de colinde). Am fi tentați să le atribuim graniței mai puțin ferme dintre popular și cult. Lucrurile sînt totuși mai complicate, pentru că în alte cazuri uzul
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
dar și de termeni populari - "Naiul și țambalul fac rating pe nișă" (capital.ro); "să spui că numai tu singur, consultantul de nișă, ești panaceul și tatăl (sau, după caz, mama) tuturor brandurilor" (iaa.ro). Formula cea mai folosită în româna actuală este de nișă: "Băncile universale aleargă după clienții de nișă" (Gândul, 8.04.2008); "Trebuie să facem o alegere între turismul de masă și cel de nișă" (interesulpublic.ro). În această structură, metafora nișei își reactivează permanent ambiguitățile evaluative
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
de Guerrilla (politică, umor) și Deea (electro-underground)" (adevarul.ro). Formele de indicativ prezent ("se nișează", jeg.ro) sînt însă foarte rare. Prestigiul termenilor internaționali din marketing și imaginea creată de asocierea metaforică arhitecturală au contribuit la moda cuvîntului nișă în româna de azi. Nu cred că derivatele sale au șanse reale de a rămîne în limbă; ele sînt totuși, pentru moment, indicii clare ale succesului.
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
compozitorului Ștefan Niculescu. Printre semnatari se numără (în ordinea redactării) Dan Dediu, Bei Peng, Adina Sibianu, Martin Kowalewski, Eva-Maria Houben, Corneliu Dan Georgescu și Laura Manolache. În volum au fost adunate, de asemenea, scrierile lui Ștefan Niculescu, majoritatea traduse din română în germană de Violeta Dinescu, Maria Herlo și Roberto Reale, despre fenomenul muzical, despre George Enescu, despre lucrările proprii. Discuția din cadrul Festivalului Wien Modern 1992 dintre Șt. Niculescu și G. Ligeti, coordonată de Karsten Witt și publicată sub titlul
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
și pe colega de Conservator Aida Pânzaru, actualmente Aida Pentzer-Brown, stabilită la New York), pentru care compune “Tu și eu” (disc Electrecord) și “Te voi aștepta” (mențiune la “Melodii ‘84”). Scrie texte pentru versiunile în engleză, dar și adaptări în română ale unor șlagăre internaționale (ABBA, Modern Talking, The Shorts). După retragerea Aidei, a sosit Gina Cotae, absolventă de Conservator la Iași; împreună cu ea și cu Bogdan Ilimescu, Claudia Nacu înființează grupul Start, cu care în 1986 obține premiul 3
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
și de istorie a mentalităților, primul de o asemenea anvergură întreprins pe terenul culturii române, unde tematica folosirii narcoticelor, un tabu pînă în 1990, continua să fie abordată în genere cu rezerve și documentarea întîmpină serioase dificultăți. "Narcotice în cultura româna" este o carte curajoasă și de succes - dovadă stând edițiile anterioare ale volumului apărute în 2010 și 2011 -, care va modifica probabil configurația cîtorva capitole din istoria literaturii române. În decembrie 2013, volumul a apărut în limba germană la Frank
Narcotice în cultura română, în dezbatere la București by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77592_a_78917]
-
din engleză: "200 de studenți ale căror frigidere "albe și triste" urmau să fie tunate au fost selectați, miercuri, pentru a participa la "Pimp my fridge" ("Tunează-mi frigiderul!") - replica românească la "Pimp my ride" ("Tunează-mi mașina!"). l Cuvinte pe care româna le-a preluat cu accentuarea din franceză au alunecat uneori de la sine către o altă accentuare - de exemplu pe penultima silabă; în ultima vreme, corespondentele din engleză au sprijinit uneori noua variantă de pronunțare: tráfic a fost acceptat de DOOM
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
în ultima vreme, corespondentele din engleză au sprijinit uneori noua variantă de pronunțare: tráfic a fost acceptat de DOOM alături de trafíc (ba chiar este preferat acestuia din urmă). Interesant e cazul unor cuvinte - substantive comune sau proprii - spaniole, pe care româna le-a preluat tot pe filieră franceză. În ultima vreme acestora li se reface legătura cu originalul, apărînd o serie de variații. Am auzit, de exemplu, pronunțările tángo, în loc de tangó, precum și Picásso, în loc de Picassó. În primul caz, e mai mult
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]