66,509 matches
-
Danielopol pe perioada 1994-1996, o convorbire cu Romulus Cordescu (unica persoană în viață dintre cele semnatare, în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944, a Convenției de Armistițiu), stenograma discuțiilor din 3 martie 1945 de la Comisia Aliată de Control, unde românii urmăresc impunerea interpretării Danielopol, câteva scrisori etc. Sângeroasa dictatură a cuvintelor Tot o raritate este și cartea lui Andi Mihalache, Istorie și practici discursive în România “democrat-populară”. Rară este maniera analitică la care se ambiționează autorul. Iar premisa centrală a
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
eșecul calificării la Euro 2004. Mai cred de asemenea că nu e treaba premierului să-l convingă pe antrenorul Iordănescu să-și prelungească șederea în fruntea echipei.) Cu toată părerea de rău, nu arbitrul Urs Meier i-a furat pe români la Copenhaga, cum a scris toată presa, ci ai noștri s-au furat singuri. Sînt de acord că arbitrul a fluierat un penalty care n-a fost, în prima repriză, dar danezul care l-a înduioșat a căzut în careul
Patria, Năstase și Iordănescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13500_a_14825]
-
Caragiale l-a cam luat peste picior, sfătuindu-l să scrie mai scurt - romanul e lucru complicat, monșer, - spunea - trebuie să mai învățăm. În schimb, astăzi proza satirică sau umoristică mi se pare slăbuță, când există. Și e de neînțeles. Românul are vervă. Trebuie schimburi de păreri, vii, nervoase chiar, dar elegante. Din scăpărări, ciocniri, se naște viața, și din ea, și ce ne interesează pe noi, scriitorii: agerimea, adevărul cuvântului. Am trăit mult. Am văzut mult. Noaptea nu dorm. Se
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
doamnei Puwak. Ceea ce-a făcut Beuran e furt calificat și se pedepsea, și în 1995, pe baza Codului Penal. Cam așa stau lucrurile. În rest, toată această bandă de manglitori, n-are decât să-și vadă de agoniseală. Dacă românii îi rabdă și de-acum înainte, îi privește! Năstase a simțit că situația conține un potențial exploziv și s-a grăbit s-o împingă în zona înaltelor principii, doar-doar se va uita contribuția lui la falimentul echipei naționale de fotbal
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
vreme de la primarul general pînă la ultimul primar de sector, vechimea canalizării Capitalei e un obstacol de netrecut, și nu se face măcar un pas înainte, pentru a scăpa măcar anumite străzi de coșmarul inundațiilor, rămînem la obsesiile ceaușiste, că românii sînt răuvoitori față de ceea ce li se pregătește. Cînd cartiere întregi ale acestui oraș au fost puse la pămînt, în praful general al demolărilor, activiștii de partid cei mai zeloși te întrebau dacă ai ceva împotriva politicii oficiale, dacă începeai să
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
izgoniți din sat toți evreii. Așa a ajuns Zigu la Botoșani, unde a trebuit să învețe să se descurce singur în viață. De mîncat, nu prea aveau ce mînca. De jucat, nu erau primiți să se joace de către copiii de români din oraș. Purtau steaua galbenă și erau vulnerabili. Din ce reușea să economisească, Zigu își cumpăra doxuri și Jules Verne. Rămas fără bani, s-a gîndit să se facă negustor. Împreună cu un văr, a început să fabrice moriști. Afacerea ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
alte spații decît cele de domiciliu: la munte, la mare, la rudele din țară ori din străinătate ș.a.m.d., în funcție de bugetele familiale. (Scriu „de regulă”, întrucît statistici sociologice de ultimă oră arată că procente tot mai ridicate - 45-55% dintre români - își petrec acasă vacanțele/ concediile din lipsa banilor). Ca „bugetar”, mi-am petrecut cea mai mare parte din vacanțele intervalului 1990-2003 acasă, în așteptarea acelor reforme profunde - inclusiv salariale! - promise cu regularitate de succesivele guvernări din acești ani. În scurtele
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
mult de două-trei voci ale lucrătorilor din acest domeniu al vieții oricărei societăți civilizate despre poluarea fonică. Fenomenul nu e, de astă dată, specific românesc, el atingînd, după cît îmi dau seama, proporții globale (în ce ne privește, însă, noi românii, avem și aici un trist „trend” ascendent!). Mă refer la ceea ce se înțelege prin „muzică” „tehno”, „hip-hop”, „rap”, „disco”, „rock” etc., produsă „live” ori prin intermediul înregistrărilor, dar la cote decibelice maxime, de parcă discreția n-ar fi compatibilă cu antrenul și
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
ca un cataclism neprognozabil, urletele asiatico-balcanice ale unuia dintre maneliștii în vogă îți cutremură urechile... Alergi undeva, în afara orașului, într-un miraculos conservat rest al Codrului Vlăsiei. În plină caniculă, umbra te îmbrățișează ca un vechi prieten („codrul - frate cu românul”). De aceea, și foșnetul frunzișului de sub pași îți răsună familiar. Dacă rămîi nemișcat două-trei minute, zeci de gîze iau, copilăroase, act de prezența ta. Curtezani înaripați își revarsă nevăzuți trilurile. Închizînd ochii, obții un crîmpei dintr-o demult încercată senzație
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
și alți trei de prizonierat “la ruși”; cînd s-a-ntors în satul lui din Giurgiu, avea cruce-n cimitir și slujbele de pomenire gata făcute. Pentru Natalia Radu, războiul a-nsemnat fuga din Basarabia natală, o dată cu intrarea rușilor; au venit apoi românii, Natalia și familia ei s-au întors, și-au ridicat iar casa și acareturile, pentru ca patru ani mai tîrziu să ia din nou drumul Regatului, lăsînd în urmă totul părăsit și cîinii urlînd. I-au dus la Brăila, cu șlepul
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
în fața unei ironii sau, pur și simplu a unui bluff. Excelente sunt considerațiile Magdei Cârneci despre poetica optzecistă, despre mutația fundamentală produsă în literatura română de acești primi scriitori postmoderni și de rolul jucat de ei în pregătirea mentală a românilor pentru evenimentele din decembrie 1989. În ianuarie 1990 scriitoarea a ținut la Paris o superbă conferință cu nuanțe confesive, reprodusă în volum cu titlul Poezie și revoluție. Textul excelează prin luciditate și spirit critic. Magda Cârneci sesizează cu luciditate analitică
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
care autoarea o recomandă tuturor celor care nu au avut un maestru spiritual sau nu au trăit o dramă adevărată - de tip moartea cuiva foarte apropiat, o boală etc.) o face pe Magda Cârneci să intuiască dimensiunile exacte ale dramei românilor stabiliți în Occident în timpul regimului comunist. Poetrix. Texte despre poezie și alte eseuri este o carte despre poetica optzecistă (și nu numai), scrisă de o poetă și, în același timp, o excelentă teoreticiană, a cărei carieră literară se confundă cu
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
naționaliști, în aceea că e fără subiect. În pictura lui Marcel Iancu, de pildă, nu mai vezi nici un țăran, -se văita deunăzi un fost ministru. Pe acești nepoftiți nu-i mai interesează peisajul, peisajul în care stejarii sunt verzi ca românul și viceversa. Nici florile lui Luchian nu le mai regăsești, adaogă același ministru revărsând mari cantități de flori retorice peste florile lui Luchian cari, precum se știe, erau aduse, iarna-vara, din Italia în atelierul artistului. Iată cum în atingere cu
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
numele într-o amplă discuție purtată între d-nii Marian Popa și Marius Tupan, pe teme scriitoricești, cu apăsate trimiteri la neobositul Adrian Păunescu. Se întreba, retoric, dl. Marian Popa, de ce nu au atras și nu atrag alți scriitori mase de români? Mircea Zaciu, bunăoară, sau Augustin Buzura, sau Ioan Bogdan Lefter sau Barbu Cioculescu? Mai întâi, mi-am zis, scoțându-l din cauză pe Mircea Zaciu, pe care problema nu-l mai interesează, ceilalți trei nu ne-am epuizat șansa: dacă
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
scria „securist”, „turnător”, „mardeiaș”, „milițian”, „fiu sau cumnat de securist”. Despre asta e vorba, și nu despre bazaconiile cu „păstrarea secretului de stat”, cu „apărarea siguranței naționale”. Că „apărarea siguranței securiste” e un obiectiv prioritar pentru o importantă categorie de români nu trebuie să mire pe nimeni. Dar că oameni nevinovați devin, într-o lume cu susul în jos, apărătorii din oficiu ai împilatorilor e dincolo de puterea de înțelegere a unei minți normale. Sau te pomenești că securismul o fi o
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
pentru români, care se presupune că ar ști cine e Blaga, atunci degeaba se cheltuiesc banii. Închipuiți-vă că Institutul Cervantes, Institutul Francez sau Goethe și-ar face programele pentru corpul lor diplomatic și cetățenii lor din România! Vom vedea români fericiți În timp ce scandalul Puwak își urmează cursul, în presa centrală și la Uniunea Europeană, la București mai izbucnește un scandal despre un alt membru al guvernului Năstase. Ministrul Sănătății, Mircea Beuran, e acuzat de plagiate în serie în EVENIMENTUL ZILEI. Sub
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
utilizată de fosta Uniune Sovietică la tancurile T34. Ei sunt, de fapt, în drum spre Aeroportul Kogălniceanu în căutarea soldaților americani... În data de 15 august 2003 (de Sfânta Maria), conducerea PSD a inițiat un curs de pesederizare intensivă a românilor ortodocși. Deschiderea festivă a cursului s-a desfășurat după un manual din vremi comuniste păstrat cu pioșenie de Octav Cozmâncă, și a avut loc simultan la Mănăstirile Putna, Nicula și Argeșului unde lectori au fost domnii Octav Cozmâncă (cum era
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
unde pune comanditarul gradul, trupețul solda, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează imponderabil norișori de tămîie. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptură (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. În aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentală a Ministerului Culturii e un fel de școală de retorică unde se țin discursuri, se emit păreri și se
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
o mascaradă pentru zece milioane de lei și două găini” Cronicarul nu vrea să treacă drept insensibil față de spațiile simbolice ale istoriei României, dar tot acest scandal e cam alăturea cu drumul. S-a încoronat bulibașa Stănescu rege internațional al românilor ? Nu. Și-a permis el vreo aluzie măcar în această privință ? Nici atât. I s-a sfințit coroana la biserică, așa cum se sfințesc multe alte lucruri, cu slujbe fie la fața locului, fie în biserică. Avînd de sfințit o coroană, bulibașa
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
Orăștiei. În acest caz, scuză-mă că ne-am cunoscut... Sau așa o fi crezut și el, da’ a dat de dracu’? Dat. Norocul lui că regele Decebal avea trădători pe lângă el, așa cum cu sfințenie s-a păstrat tradiția la români... Să nu-mi zici că nici de regele Cioabă n-ai auzit!... Și uite-acum stau să mă întreb dacă nu cumva suntem chiar împărăție... Că de unde s-or fi inspirat Petre Ispirescu, sau Ion Creangă în basmele lor? Și culmea
Regi, regine și căldură... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13581_a_14906]
-
cu cel al cîrmaciului, nu era decît un „șantaj sentimental”, însă unul destul de abil de vreme ce reușea a prinde în mreje un public eterogen, dezinformat și cu simțul etic redus, căruia i se cînta în strună: „Tuturor celor sensibili la imaginea românului, blînd și hăituit, din cărțile de istorie ale tuturor generațiilor - imagine care se inspiră din mitul venit din preistorie, al străinului cel rău (care ne ocupă peștera și femeile) -, tuturor învinșilor și umiliților, tuturor pătimiților regimului stalinist, profesorilor de istorie
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
fi fost mult mai simplu. Din păcate, însă, aceasta era realitatea și împotriva acestei realități au fost foarte puțini cei care au luat atitudine. Este cel puțin imoral ca oameni ca dl Cazimir, ca mine și ca alte milioane de români care poate că nu împărtășeau ideile lui Ceaușescu, dar nici nu aveau curajul să le înfrunte, acceptînd prin pasivitate ideea că acestea reprezintă opinia majorității, să se includă astăzi, pe baza unor sofisme mai mult sau mai puțin subtile, în
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
lui, desigur și el speriat, l-a rugat pe I.B. să citească capodopera în vederea publicării. “... m-am consultat cu oamenii din redacție”, spune I.B. (nu e rău...), și astfel șase pagini ale revistei Cuvântul au adus liniștea în sufletul tuturor românilor în privința schimbării la față a romanului românesc. „Editura EST, care va publica în toamnă acest roman de debut, ne-a comunicat, scrie dl I.B., că în varianta editorială a textului nu va opera nici un fel de cosmetizare a cuvintelor ce
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
Ea reține parte din documentele care pot contribui la cunoașterea, în mare, a vieții poetului român. Starea lui de efervescență, de inițiative și înfăptuiri în domeniul creației, pe diverse planuri, ca factor de coeziune între popoare și de mobilizare a românilor prin activitatea sa de publicist, mereu în inima palpitândă a redacțiilor. Enumerarea a urmărit să pună în lumină aprecierea de care s-a bucurat Aron Cotruș, oriunde în altă parte decât în țara lui. Construindu-și poezia ca pe un
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
nu-i numismat. Cineva i le-o fi dat în batjocură. Deși azi dacă le-ai arăta unui specialist... Mai mult cu țiganca vorbesc... Ea întreține conversația. Astfel, remarc un lucru... Piranda pronunță totul atât de clar românește, - ca nici un român de pe lume - încât limba folosită de ea cu accentul ei cântător pare una străină de curând învățată. Când vine vorba de grâu și de semănăturile văzute în drum rostește rar ce-re-a-le, încât mai întâi nu pricep; pe urmă îmi spun
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]