1,376 matches
-
în planuri variate - politic, economic și, mai ales, cultural. Totodată, luările sale de poziție, criticate de „Gândirea” sau de „Hiena”, susțin necesitatea temperării crezului tradiționalist, precum și adevărul că o atitudine „europenistă” nu afectează cu nimic ceea ce constituie trăsăturile definitorii ale „românismului”. Articolele referitoare la „criza” teatrului sau la situația Teatrului Național sub directoratele lui Al. Mavrodi și Liviu Rebreanu și, de asemenea, cronicile dramatice din „Adevărul literar și artistic” ori din „Dimineața” vin să întărească aceste păreri. F. cere să fie
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
România agricolă” (1937), el va relua unele din trăsăturile care îl distingeau pe scriitorul american. După Răvaș către generația anului 2000, din 1930 (text pierdut), scriitorul, care se vedea ca ,,un imens strigăt din mulțime către omenesc”, lansează în ,,Cruciada românismului” (1935) o Scrisoare deschisă Omenirii, urmată de Pentru cea mai tânără generație, un pamflet îndreptat împotriva ,,culturalului” confiscat și sufocat de spiritul social și academic. Numele lui mai poate fi întâlnit în ,,Sfarmă-Piatră”, ,,Porunca vremii”, ,,Progresul”, ,,Munca literară și artistică
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
și anume gruparea din jurul lui B. P. Hasdeu, alcătuită din G. I. Ionnescu-Gion, Lazăr Șăineanu, Gr. G. Tocilescu, Anghel Demetriescu, N. I. Apostolescu, N. Scurtescu, G. Dem. Teodorescu, Ilie Bărbulescu, M. Gaster, S. Fl. Marian ș.a., pivotul întregii grupări fiind Societatea Românismul și foaia pe care aceasta o scotea. După ce, în 1985, a tipărit antologia de texte Oratori și elocință românească, cu multe pagini mutilate de cenzura epocii, G. a revenit asupra acestui gen de literatură în Elocință și parlamentarism (1997). SCRIERI
GOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287308_a_288637]
-
nouă, pref. edit., București, 1999, Europa, Asia, America... Corespondență, I, pref. edit., București, 1999, Dubla existență a lui Spiridon V. Vădastra, pref. edit., postfață Nicolae Florescu, București, 2000, Aristocrația solilocvială a dialogului, pref. edit., București, 2000, Textele „legionare” și despre „românism”, pref. edit., Cluj-Napoca, 2001, A vedea lumea ca în ziua dintâi a creației. Pagini despre Brâncuși, pref. edit., București, 2001; Constantin Noica, Istoricitate și eternitate, pref. edit, București, 1988, Texte comentate, pref. edit., București, 1994; Dosarul Eliade, I-VIII, pref.
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
dintr-o lume care îi provoacă insatisfacții și dezamăgiri. Unele poeme sunt portrete ale unor personalități istorice, altele compun tablouri vii ale unor evenimente fundamentale, evocând mai cu seamă rezistența și permanența spiritului moldav. Tradiția, natura și sentimentul creștin al românismului sunt motive constante, care atestă din ce în ce mai limpede un poet format, un bun tehnician al versului. Influențe bacoviene și argheziene continuă să se regăsească nu numai la nivelul motivelor (spleenul, oboseala, moartea), ci și în imagini, în construcții sintactice, în versificație
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
disidenței liberale a lui P.S. Aurelian, care, împotriva noului guvern al lui D.A. Sturdza, ia apărarea mitropolitului Ghenadie, caterisit de Sfântul Sinod la presiunea guvernului. Al. Macedonski dezlănțuie în L. o. o violentă campanie antidinastică, regele fiind acuzat de „trădarea românismului” și de surparea Bisericii Ortodoxe. În foiletonul literar el publică poezii contestatare (Pământ, Proletarii) și nuvela naturalistă Între cotețe. Se traduce din Zola Le Ventre de Paris. Suplimentul literar a încercat să suplinească „Literatorul” într-o perioadă în care revista
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
se stabilește la București. În februarie 1935, în ziarul „Le Monde” din Paris, Henri Barbusse plasează un articol injurios la adresa lui I., intitulat Le Haïdouk de la Sigurantza, căruia scriitorul român îi răspunde prin articolul Obiectivitatea presei independente comuniste, apărut în „Cruciada românismului”, cu puțin timp înainte de a se stinge din viață: „Una din caracteristicile comunismului este că, atunci când el nu sfârșește prin a dezgusta de moarte pe un intelectual cinstit, sfârșește prin a-l tâmpi de moarte. Cazul din urmă e și
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
apariției: „Să ne creăm ideale mari, cari să ne ridice deopotrivă și viața individuală și viața colectivă, să creăm pe baza acestor ideale unitatea de gândire, cari să ne dea putința organizației și a muncii solidare”. Cu un articol-program, Ideea românismului și politica națională, intervine în numărul inaugural și Iuliu Maniu, pentru a demonstra, printre altele, legătura dintre elementul politic și cel literar: „arta, poezia și modul propriu de a privi lumea sunt tot atâtea însușiri, și prin urmare dezvoltarea și
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
REVISTA SOCIETĂȚII „SANTINELA ROMÂNISMULUI”, publicație apărută la București în februarie și în martie 1884. Scriu la această revistă, care își propunea să acționeze în „folosul literaturii” și pentru a păstra nestinsă „făclia patriotismului”, poetul Al. I. Șonțu (fondator și director), precum și versificatorii I. C. Măldărescu
REVISTA SOCIETAŢII „SANTINELA ROMANISMULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289262_a_290591]
-
ROMÂNIA EROICĂ, publicație apărută, lunar, la Cluj din mai 1937 până în august 1940, apoi la București din decembrie 1940 până în februarie 1944, sub direcția lui Ion Colfescu-Delaturda. Subintitulată „Revistă pentru promovarea românismului”, R.e. va preciza de la numărul 3-5/1938 până la numărul 9-11/1941 că este editată ca „organ al ziariștilor români din Transilvania”. În presa naționalistă din preajma și din timpul celui de-al doilea război mondial, publicația se manifestă ca una
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
ROMÂNISMUL, revistă apărută la București între 25 martie și 4 iulie 1937, având subtitlul „Gazetă săptămânală de atitudine românească”. De la numărul 2 se menționează că redactori sunt I.V. Popescu-Mehedinți și Vasile Craioveanu. Opunându-se atât extremismului de dreapta, cât și celui
ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289349_a_290678]
-
Opunându-se atât extremismului de dreapta, cât și celui de stânga, publicația are o orientare democratic-conservatoare și cultivă un naționalism selectiv și realist, așa cum se remarcă nu doar în articolul-program (Să ne cunoaștem), ci și în textele lui C. Rădulescu-Motru (Românismul și imperativele morale ale românismului), în luările de poziție împotriva curentului legionar (de exemplu, articolul Cum răspundem? de Miron Constantinescu) și, în general, în bogata publicistică politico-socială cuprinsă în rubricile „Viața politică”, „Satul”, „Orașul”, „Universitatea”. O pagină intitulată „Cărți, probleme
ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289349_a_290678]
-
dreapta, cât și celui de stânga, publicația are o orientare democratic-conservatoare și cultivă un naționalism selectiv și realist, așa cum se remarcă nu doar în articolul-program (Să ne cunoaștem), ci și în textele lui C. Rădulescu-Motru (Românismul și imperativele morale ale românismului), în luările de poziție împotriva curentului legionar (de exemplu, articolul Cum răspundem? de Miron Constantinescu) și, în general, în bogata publicistică politico-socială cuprinsă în rubricile „Viața politică”, „Satul”, „Orașul”, „Universitatea”. O pagină intitulată „Cărți, probleme, idei” este rezervată culturii și
ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289349_a_290678]
-
și cărturari români în exil, Albert Camus, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, La moartea lui Lucian Blaga. Gânditorul, Mihai Beniuc la avant-garda poliției politice, Alice Voinescu ș.a.), Mira Simian Baciu (Actualitatea lui Urmuz), D.C. Amzăr (C. Rădulescu-Motru și românismul, Ardealul la venirea ungurilor), Monica Lovinescu (Confesiunile lui N. Carandino, În centrul neojdanovismului din România), N.A. Gheorghiu, E.D. Tappe, Victor Buescu (La moartea lui Sadoveanu), George Ciorănescu, Eugen Drăguțescu (Iia românească în pictura lui Matisse), Eugen Lozovan ș.a. În paginile
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
în serviciul naționalismului integral, nu însă în folosul cuiva, ci exclusiv al ideii”, cu aspirația de a deveni „un altar al doctrinei, dar cu acele garanții de intelectualitate care să evite și rătăcirile utopiei și exaltările urii”, „o tribună de românism, unde să se armonizeze tăria credințelor cu discernământul critic, pentru a studia și propune înfăptuiri serioase și durabile”. Deși e mai moderat decât acela al altor publicații similare din epocă (de exemplu, „Axa”), naționalismul practicat de R.v. capătă din când
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
lui Mihail Sebastian, ci și despre Maitreyi și Lumina ce se stinge, romanele lui Mircea Eliade. R. a intervenit în discuțiile despre „fenomenul românesc” cu un punct de vedere rigid, restrictiv, xenofob. De asemenea, s-a pronunțat împotriva tipului de românism propus de filosoful C. Rădulescu-Motru și a atacat sintezele de istorie literară concepute de E. Lovinescu, pe care l-a considerat un „falsificator al culturii românești”, și de G. Călinescu. Acesta îl executase concis: „Îl continuă pe N. Crainic, caricatural
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
VIRGIL IERUNCA SCRIERI: Viața și activitatea patriarhului Dosoftei al Ierusalimului și legăturile lui cu Țările Românești, pref. V. Lochița, Cernăuți, 1929; Catolicismul de după război, Sibiu, 1933; Viața și învățăturile Sfântului Grigorie Palama, Sibiu, 1938; ed.2, București, 1993; Ortodoxie și românism, Sibiu, 1939; ed.2, București, 1993; Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie, Sibiu, 1942; ed. 3, îngr. Mihai-Petru Georgescu, București, 1993; Iisus Hristos sau Restaurarea omului, Sibiu, 1943; ed. 2, București, 1993; Teologia dogmatică și simbolică (în
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
viața mai recentă a literelor noastre, extremele imaginii de sine a românilor sunt întruchipate de Sentimentul românesc al ființei de Constantin Noica și de Sentimentul românesc al urii de sine de Luca Pițu. Între celebrarea cultică și deriziunea notorie, imaginea românismului pare a nu-și afla un echilibru și o stabilitate. Toate aceste observații indică o îngrijorătoare criză identitară în care se zbate (se pare că în mod tradițional) sufletul românesc. Între o falsă glorie trecută și un mereu actualizabil autopersiflaj
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
ontică, a căutat și caută, prin felul lui de a fi în lume, să nu supere pe nimeni, să nu se arate în ochii nimănui că el există, că el este așa introvertit, insignifiant și tangențial invizibilul gluon al atomului românismului, care face legătura trainică dintre personalitățile oponente ale etniei. Ca un adevărat schimnic al vremurilor tumultoase el, arareori în dialog cu confrații,s-a desprins din mirare în interogație, a ascultat și ascultă cu ochii larg întredeschiși opiniile, gândurile și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
un fenomen cultural care exprimă un anume spațiu cultural. Autorul argumentează că în Bucovina, care din 1775 până în 1918 fusese despărțită de țara-mamă, iconarismul dădea glas entuziasmului și speranței unei generații revoltate, care se simțea „părăsită, dar și posesoarea unui românism pe care-l credea mai autentic”, iar în Cernăuți, oraș înstrăinat, se punea după 1918 problema recuperării identității românești. D. tratează nuanțat mișcarea „Iconar”, ca și poezia din revista cu același nume, evidențiind manifestările „preiconare” și semnalând aderențele la gândirism
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
forma unei „ziceri” la persoana a III-a; am ținut să o evoc, totuși pentru a constata răspândirea manierei de a alcătui „cronici incizate”) vezi, între alții: Gr. G. Tocilescu, Viața lui Preda, Radu, și Stroe Buzescu, în „Foaia Societății Românismul”, I. 1870, P. 410; Al. I. Odobescu, Stănești, în „Columna lui Traian”, III, 1873, p. 207-208; V. Brătulescu, Piatra de mormânt a lui Stroe Buzescu de la biserica din Stănești, Vâlcea, în „Studii teologice”, seria a II-a, IV, 1952, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SOCIETATEA ROMÂNISMUL, asociație înființată la București la 24 ianuarie 1869. Primul comitet avea următoarea componență: B. P. Hasdeu - președinte, Iancu Brătescu, Ștefan C. Michăilescu - vicepreședinți, G. Dem. Teodorescu, Gr. G. Tocilescu, Teodor P. Rădulescu - secretari, N. Ath. Popovici - casier, Dem. Urseanu și
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
în iunie 1871, pe Câmpia Cotrocenilor, a unei serbări în memoria lui Tudor Vladimirescu, Nicolae V. Scurtescu prezintă, într-un discurs, rațiunile creării societății: „...Era trebuință să se constituie aci, între altele, pentru că fiind un astfel de centru poate lega românismul de la o extremitate cu românismul de la cealaltă și cu toată uniformitatea lui să-l facă mai uniform, culegând credințele și datinile din toate părțile, să le răspândească iarăși în toate părțile”, relevând că asociația „este și va fi un scut
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
Cotrocenilor, a unei serbări în memoria lui Tudor Vladimirescu, Nicolae V. Scurtescu prezintă, într-un discurs, rațiunile creării societății: „...Era trebuință să se constituie aci, între altele, pentru că fiind un astfel de centru poate lega românismul de la o extremitate cu românismul de la cealaltă și cu toată uniformitatea lui să-l facă mai uniform, culegând credințele și datinile din toate părțile, să le răspândească iarăși în toate părțile”, relevând că asociația „este și va fi un scut de care să se lovească
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
culegând credințele și datinile din toate părțile, să le răspândească iarăși în toate părțile”, relevând că asociația „este și va fi un scut de care să se lovească novatorii și corupătorii naționalității române”. Creația populară fiind o importantă expresie a românismului, N.V. Scurtescu pledează pentru culegerea ei: „Nu este de folos ca literatura poporană să fie culeasă? Este cel mai mare folos pentru două argumente: întâi, că poporul a conservat-o instinctiv [...] și al doilea, că românismul, care este în colibe
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]